Citeste si...

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, un grup de români care deţin funcţii publice în ţările de reşedinţă. La întâlnire a participat și deputatul Grigore Timiș, unicul român în Parlamentul de la Kiev – informează Agenția BucPress din Cernăuți.

„Întâlnirea reflectă viziunea preşedintelui Klaus Iohannis de a încuraja crearea de comunităţi profesionale formate din românii din străinătate şi omologii lor din România şi reprezintă un prim pas spre alcătuirea unei reţele informale în care să fie promovat schimbul de experienţă şi de bune practici”, se arată în comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale. Iohannis a subliniat că activitatea desfăşurată de românii cu care s-a întâlnit reprezintă un exemplu de dedicare în slujba servirii intereselor comunităţilor.

Pe agenda discuţiilor s-au aflat, atât problemele cu care se confruntă românii din ţările de reşedinţă, precum şi modalităţile prin care pot fi sprijinite comunităţile româneşti din afara ţării. Printre temele abordate s-au numărat chestiuni legate de predarea limbii române în Diaspora şi în comunitățile istorice, problemele referitoare la dubla cetăţenie şi la nevoia unei mai mari implicări civice şi politice a românilor în ţările de reşedinţă.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat importanţa contribuţiei românilor din afara graniţelor la dezvoltarea României şi şi-a exprimat interesul pentru extinderea legăturilor între românii din ţară şi cei din afara graniţelor pe domenii de activitate.

La întâlnirea cu Klaus Iohannis a participat și parlamentarul Grigore Timiș, unicul etnic român în Rada Supremă de la Kiev, care reprezintă o circumscripție electorală din regiunea Cernăuți.

Potrivit parlamentarului Grigore Timiș, contactat de corespondentul Agenției BucPress din Cernăuți, în cadrul întâlnirii a fost abordată problema învățământului în limba română din Ucraina și susținerea în cadrul diverselor proiecte a comunității românești.

Parlamentarul Grigore Timiș a fost unicul reprezentat al românilor din pretutindeni din comunitățile istorice. El a solicitat susținerea statului român în ceea ce privește urgentarea deschiderii punctelor de trecere a frontierei ucraineano-române din regiunea Cernăuți (localitățile Probotești și Crasna). Grigore Timiș a comunicat despre necesitatea dialogului interministerial Kiev-București pentru reglementarea problemelor apărute în sfera educației în limba maternă și elaborarea unor programe comune de predare a disciplinelor pentru minoritățile naționale, cu implicarea Bucureștiului în cazul românilor din Ucraina, și a Kievului în cazul ucrainenilor din România.

De asemenea, a fost solicitat un sprijin al proiectelor mediului asociativ, atât ce țin de menținerea identității naționale, cât și cele referitoare la consolidarea societății civile și dezvoltării cercetării și științei. Grigore Timiș a precizat că este necesară o cooperare dinamică dintre comunele din România și comunitățile teritoriale integrate din Ucraina, în special din regiunea Cernăuți, prin realizarea de proiecte comune. Experiența României, în acest context, este foarte utilă pentru satele cu o populație majoritar românească din Ucraina, care trec prin reforma descentralizării.

Timiș a comentat pentru Agenția BucPress că întâlnirea a fost una fructuoasă, exprimându-și speranța că mai multe proiecte din cadrul discuției ar putea deveni realitate.

De menționat că la această întâlnire au participat 15 români din zece ţări din Europa şi continentul American - SUA, Canada, Costa Rica, Finlanda, Franţa, Italia, Olanda, Spania, Suedia şi Ucraina. Participanţii la întâlnire deţin diverse poziţii publice precum funcţii numite în Guvern, funcţii elective în aparatul central, funcţionari publici în administraţia centrală şi la nivel municipal, parlamentari, consilieri numiţi şi aleşi la nivel municipal, comunal sau local.

 

Sursa: BucPress

Citeşte mai departe ...

afis fcrdp preview 1Între 23 și 28 mai, la București, se desfășoară Festivalul Culturii Românilor de Pretutindeni. Organizatorii își propun să aducă împreună artişti români din mai multe domenii de creaţie şi de a crea comunităţi care să celebreze cultura română indiferent pe ce meleaguri trăiesc creatorii. Printre manifestările Festivalului se afla expoziţii de artă, grafică, fotografie şi carte, dezbateri, concerte, proiecţii de film şi piese de teatru. 

Joi, de la ora 18,00, are loc vernisajul expoziţiei „Aici-Acolo. Estetica Eternului Acum”  la Muzeul Naţional Cotroceni, care prezintă 10 decade de artă românească ce demonstrează evoluţia stilistică, îndrăzneala experimentală şi modernitatea care, la început de veac, au pus România în avangarda Europei. Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 24 Mai – 15 Iulie. Tot joi, înainte de vernisaj, participanţii vor avea ocazia să viziteze la ora 15:00, la Galeria Galateca (Str. C. A. Rosetti nr. 2-4) o expoziţie de bijuterie contemporană românească „Assamblage - Remains of the feast”din cadrul Romanian Design Week.

Vineri, 25 mai, ora 11:00, participanţii la Festival sunt aşteptaţi la un tur VIP al expoziţiei centrale a Romanian Design Week care are loc la Palatul Telefoanelor (Calea Victoriei 33) şi la Magazinul Victoria 46 (Calea Victoriei 46). În după amiaza zilei de vineri, 25 mai,începând cu ora 16:00, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (Calea Victoriei 88) găzduieşte o expoziţie de ie românească intitulată “10 povești”, la ora 16:30 o prezentarea a impresionantei aplicaţii “Enciclopedia 1918” despre România Centenară, realizată de Prof. Radu Jugureanu şi echipa sa şi la ora 17:15 o dezbatere despre “Cultura digitală”, aminată de jurnalistul de ştiinţă Cătălin Grosu . În continuarea zilei de vineri, la ora 18:00, va avea loc, tot la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” şi proiecţia ultimului film documentar din seria „Wild Carpathia” a englezului Charlie Ottley, care va fi prezent pentru a dialoga cu participanţii. Ultimul moment al serii de vineri se încheie la ora 19:00 în aceeaşi locaţie cu proiecţia filmului artistic “Francesca”, de Bobby Păunescu. Filmul prezintă năzuinţele unei românce care îşi doreşte să emigreze în Italia. Realizatorul Bobby Păunescu va fi prezent la proiecţie pentru a dialoga cu participanţii despre motivele şi aşteptările românilor care se gândesc să emigreze.

Ziua de sâmbătă, 26 mai, debutează la ora 11:00, la Clubul Ţăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3) cu un concert al ansamblului folcloric “Dor basarabean” din Utkonosovka, Ucraina. La finalul zilei, la ora 19:00, în Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României(Str. Știrbei Vodă nr. 1-3) reputatul violonist  Florin Niculescu, român stabilit în Franţa, va oferi un concert extraordinar de muzică tradiţională românească, în interpretare modernă şi de jazz.

După amiaza zilei de duminică, 27 mai, la ora 17:30, pe Esplanada Teatrului Național București (Bd. Nicolae Bălcescu 2) va avea loc un concert spectacol de muzică electronică și folk-rock, cu tulnice, drâmbe și fluiere al trupei ForiMan, care va aduce, într-o interpretare modernă, sunetul buciumului Carpaţilor în mijlocul Bucureştiului. Seara se va încheia tot la Teatrul Național București, la ora 19:30, cu piesa de teatru a lui Matei Vişniec, român stabilit în Franţa, „Angajare de clovn“, în regia lui Ion Caramitru.

Luni, 28 mai, ultima zi a Festivalului, debutează la ora 15:00 cu vernisajul unei expoziţii de grafică şi foto-video a românilor din ţară şi din străinătate, intitulată “Alb-Negru“, găzduita la Galeria Galateca (Str. C. A. Rosetti nr. 2-4). În încheierea ultimei zile de Festival, pe 28 mai, la ora 17:30, Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38) va găzdui sesiunea de închidere printr-o expoziție de pictură și carte, “Semn pentru IDENTITATE”, în care un număr de autori şi editori români din străinătate îşi vor prezenta lucrările.

Evenimentul a fost iniţiat de Administraţia Prezidenţială şi organizat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Institutul Cultural Român şi Uniunea Artiştilor Plastici din România.

Citeşte mai departe ...

Miercuri, 23 mai 2018, deputatul român Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a prezentat în Camera Deputaților o declarație politică privind Ziua Românilor de Pretutindeni ce se va sărbători duminică, 27 mai. Acesta a subliniat necesitatea ca România să-și îndeplinească exemplar datoria față de conaționalii din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani, aflate în dificultate culturală și identitară, sau față de românii din diaspora economică.

În declarația sa politică, deputatul Constantin Codreanu menționează: ”Domnule președinte,  distinși colegi, Acum un an, am trecut în revistă la tribuna Camerei Deputaților problematica principalelor comunități istorice din jurul granițelor și Balcani: istroromânii, aflați în stare critică, la limita dispariției, meglenoromânii, nerecunoscuți ca minoritate în Grecia și Republica Macedonia, aproape complet deznaționalizați, aromânii din Balcani, care se zbat între asimilare și redeșteptare culturală, dacoromânii din Ucraina, Ungaria, Serbia și Bulgaria, fie lipsiți de drepturi naționale, fie confruntați cu reducerea continuă a acestor drepturi.  

Din păcate, pe parcursul ultimului an am asistat, în general, la o înrăutățire a situației conaționalilor noștri din comunitățile istorice. Astfel, istroromânii din Croația au devenit și mai puțini, meglenoromânii la fel, iar aromânii din Balcani nu au înregistrat niciun singur succes notabil, cu excepția evoluției pozitive dintr-un singur stat – Albania, unde, la 13 octombrie 2017, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale, au fost recunoscuți oficial ca minoritate națională cu numele lor propriu de aromâni și cu posibilitatea de a se bucura de asistența cultural-identitară acordată de statul înrudit, adică de România.

Românii din Ungaria și cei din Bulgaria, state vecine și aliate, membre UE și NATO, fac în continuare obiectul politicilor sau practicilor asimilaționiste, în contrast cu tratamentul aplicat de către România minorităților maghiară și bulgară.

Românii din Serbia, divizați artificial de către autorități în români și ”vlahi”, după criteriul formal al endonimului și exonimului, au drepturi naționale asigurate doar în Provincia Autonomă Voievodina, unde locuiesc doar 9% dintre membrii comunității române, pe când românii din Timoc, Morava și Homolie, constituind 91% din această comunitate istorică transfrontalieră, au căzut jertfă unor politici guvernamentale de speculație și manipulare identitară cu scop vădit de asimilare. Exprimăm convingerea că susținerea acordată Serbiei de către România trebuie condiționată rezonabil de respectarea standardelor europene în domeniul drepturilor omului în cazul minorității române înrudite din Timoc, Morava și Homolie.

Cel mai mare regres privind drepturile naționale l-au înregistrat românii din Ucraina. La 5 septembrie 2017 Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul ucrainean) a adoptat o nouă lege a educației, al cărei articol 7 reduce drastic dreptul românilor la educația în limba maternă. În consens cu Parlamentul Românie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și-a exprimat îngrijorarea față de articolele din această lege referitoare la învățământul în limbile minorităților naționale din Ucraina și a adoptat Rezoluția nr. 2189 din 12 octombrie 2017. Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept a avizat critic legea ucraineană a educației. Minoritatea română din Ucraina a protestat în mod repetat față de practicile bazate pe această lege, care va fi pusă în aplicare începând cu anul 2020. Și asta în condițiile în care și așa numărul copiilor de etnie română din Ucraina care abandonează învățământul în limba română în favoarea celui în limba ucraineană este în creștere. Peste jumătate dintre copiii români din Ucraina (cca 61%) sunt educați și instruiți în limbile ucraineană sau rusă, statul ucrainean stimulând abandonarea educației în limba română în favoarea celei în limba ucraineană (sau rusă). Raportul actual dintre elevii români instruiți în limba maternă și cei instruiți în limbile ucraineană și rusă este de aproximativ 4:6. De asemenea, Curtea Constituțională a Ucrainei a invalidat Legea Ucrainei privind bazele politicii lingvistice de stat, instrument juridic care permisese ca limba română să devină oficială într-un număr important de localități românești din Ucraina, precum și în câteva raioane și în regiunea Transcarpatică.

Reacția Guvernului României față de evoluțiile negative din Ucraina, constând în restrângerea drepturilor comunității istorice românești, a fost una întârziată și ineficientă. Adoptarea Hotărârii de Guvern prin care s-au instituit sub 1000 de burse de merit pentru elevii români din Ucraina, în locul burselor identitare, a fost primită cu reticență, iar uneori chiar cu proteste, de către asociațiile reprezentative ale românilor din Ucraina. Aceștia au reclamat constant Guvernului nostru adoptarea modelului euroconform maghiar privind bursele identitare acordate tuturor elevilor aparținând minorității înrudite și indemnizațiile acordate învățătorilor, profesorilor, medicilor, ziariștilor, preoților din sânul minorității.

În cazul românilor majoritari din Republica Moldova situația drepturilor naționale s-a menținut, în general, stabilă în raport cu perioada anterioară. Totuși, există un șir de situații în care Guvernul de la Chișinău, susținut necondiționat de Guvernul României, neglijează sau încalcă flagrant drepturile naționale ale românilor de la răsărit de Prut. Ne referim aici la cazul implicării agenților statului (organele poliției, factorii administrativi raionali și centrali, reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate) contra comunității Mitropoliei Basarabiei din satul Dereneu, raionul Călărași. De asemenea, avem în vedere neglijarea de către guvernul de la Chișinău a necesităților cultural-identitare ale compatrioților din raioanele Taraclia și Ceadâr-Lunga, singurele centre raionale în care nu există nicio formă de învățământ în limba română, chiar dacă asemenea cereri au fost formulate în mod repetat de către locuitori. Totuși, în cazul românilor din stânga Prutului există și evoluții pozitive, în special în ceea ce ține de cooperarea transfrontalieră între administrațiile publice locale de nivelul I și II din cele două state românești ale noastre, dar și în ceea ce ține de restabilirea în drepturile de cetățeni români a zeci de mii de minori tratați anterior de către birocrația română drept ”non-cetățeni”.

 În general, constatăm că în ultimul an România nu și-a consolidat decât foarte puțin posibilitățile de susținere a comunităților de români din afara granițelor țării. Astfel, bugetul alocat Ministerului Românilor de Pretutindeni pentru organizațiile reprezentative ale românilor de peste hotare a crescut anul acesta cu 25%, însă observăm o execuție bugetară slabă, multe proiecte utile prezentate de organizațiile românești fiind respinse de către Minister. Acest ultim fapt prezintă riscul de a nu putea majora în legea Bugetului de stat pe anul 2019 fondurile destinate românilor de pretutindeni, pentru a le aduce măcar la un sfert din fondurile de care beneficiază organizațiile reprezentative ale cetățenilor români aparținând minorităților naționale.

Un motiv de regret profund este și faptul că în ultimul an, contrar prevederilor legale, necesităților din teren și demersurilor noastre repetate, niciun Institut Cultural Român nou nu a fost înființat. Primele pe lista de așteptare pentru înființare sunt de foarte mulți ani ICR Moscova și ICR Kiev cu filială la Cernăuți. România nu are niciun motiv plauzibil și nicio scuză acceptabilă pentru această stare de lucruri. Vom remarca în context că regretăm profund și recenta desființare a Direcției Românii din Afara Granițelor din cadrul ICR București.

Folosesc prilejul pentru a cere Ministerului Românilor de Pretutindeni să propună Guvernului, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, majorarea cu 50% a fondurilor destinate organizațiilor reprezentative ale românilor din afara granițelor țării și să crească gradul de execuție bugetară pentru următoarele 7 luni ale anului. Suntem obligați să ne mobilizăm cu toții, Putere și Opoziție, Parlament și Guvern, pentru a le acorda românilor de peste hotare întreg sprijinul de care au nevoie și pe care Statul român s-a angajat să li-l acorde, conform articolului 7 din Constituția României”, a subliniat Constantin Codreanu.

 

Sursa: BucPress

Citeşte mai departe ...

Participanții la întâlnirea recentă cu vice-ministrul Educației din Ucraina Pavlo Hobzei, liderii societăților pentru cultura românească din regiunea Cernăuți, au semnat o declarație comună, în care condamnă politica statului ucrainean față de minoritățile naționale, exprimându-și dezamăgirea în urma consultărilor-farse pe care le organizează Ministerul Educației cu etnicii români din Ucraina. „Confirmăm încă o dată fermitatea noastră de a lupta cu toate mijloacele legale  pentru  păstrarea  drepturilor de care ne-am bucurat  pe aceste meleaguri  timp de  sute de ani  ca popor  băştinaş  şi  pentru apărarea acestor drepturi  prevăzute,  de altfel,  şi de Constituţia Ucrainei”, se spune în declarația trimisă autorităților române, dar și ucrainene.

Agenția BucPress publică integral această declarație:

D E C L A R A Ţ I E

După  adoptarea  în ultimii ani de către parlamentul Ucrainei a unor legi care încalcă în mod flagrant Constituţia ţării şi drepturile minorităţilor ei naţionale, situaţia  comunităţii românilor din Ucraina  s-a agravat, atingând cote îngrijorătoare  pentru existenţa noastră ca etnie şi ca fiinţe umane. Din păcate, conducerea statului ucrainean, ministerele şi preşedinţia rămân surde la doleanţele exprimate de noi, continuând să promoveze o politică de deznaţionalizare şi asimilare  forţată  a minorităţilor naţionale din Ucraina, îndreptată spre schimbarea caracterului etnic al populaţiei. Cel mai elocvent exemplu în această privinţă  îl constituie Legea Ucrainei despre învăţământ  adoptată în septembrie 2017, precum şi proiectul noii Legi a învăţământului mediu general  din  Ucraina.

La 11 mai 2018, aflându-se într-o vizită de lucru în regiunea Cernăuţi,  ministrul adjunct al  învăţământului din Ucraina, domnul Pavlo Hobzei, însoţit de câţiva salariaţi ai acestei instituţii de stat, au  întreprins o nouă încercare de a  ne convinge că  Legea Ucrainei despre învăţământ şi proiectul noii Legi  despre învăţământul mediu general  sunt benefice  pentru copii etnicilor români din  Ucraina, în timp ce noi ne convingem zi de zi de efectul ei dezastruos asupra identităţii noastre. Aşa-zisa discuţie la „masa rotundă” cu participarea demnitarilor de la Kiev, a unor persoane oficiale  din Administraţia regională de stat Cernăuţi  şi a  unor conducători ai societăţilor publice culturale româneşti din regiunea Cernăuţi  (semnatari ai acestei Declaraţii),  s-a transformat, din păcate,  şi de data  aceasta într-o farsă,  oficialităţile ministeriale ignorând complet argumentele noastre referitoare la încălcările Constituţiei  Ucrainei şi a altor legi, inclusiv europene, privind drepturile minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă.

Conducerea Ministerului Învăţământului din Ucraina, în loc să ţină seama de cerinţele  noastre, legitime şi fireşti, de a păstra în şcoli procesul de învăţământ în limba maternă şi de a studia mai  calitativ  limba  ucraineană, cerinţe  înaintate în repetate rânduri atât Ministerului, cât şi conducerii de vârf a Ucrainei, a venit cu propunerea ca prevederile articolului 7 al Legii Ucrainei despre învăţământ să fie implementate prin intermediul art. 5 al noului proiect al Legii despre învăţământul mediu general, amânând  din „generozitate”  începutul  procesului de ucrainizare  totală şi definitivă  a  minorităţilor naţionale din ţară  până  în  2023. Adică, ne  oferă posibilitatea să mai fim români încă  vreo 4 ani.

Situaţia creată ne obligă să declarăm încă o dată că noi, reprezentanţii comunităţii românilor din regiunea Cernăuţi, Ucraina, condamnăm politică actualei conduceri promovată faţă de minorităţile naţionale din Ucraina, politică ce  încalcă în mod grosolan Constituţia Ucrainei, şi cerem de urgenţă anularea articolului 7 din Legea Ucrainei despre învăţământ, aplicându-se normele tratatelor internaţionale, toate recomandările Comisiei de la Veneţia şi obligaţiunile internaţionale ale Ucrainei. În opinia noastră, noua Lege despre învăţământul mediu general  trebuie să se bazeze pe articolele 8, 10, 22, 24, 53 şi 119 ale Constituţiei Ucrainei care garantează drepturile minorităţilor naţionale la învăţământ în limba maternă şi nu admit nici un fel de privilegii sau discriminări ale cetăţenilor pe  bază de rasă, naţionalitate sau limbă  maternă.

Totodată, declarăm că orice discuţii pe marginea proiectului noii legi a învăţământului mediu general pot  fi declanşate  doar după redactarea art.7 al Legii Ucrainei despre   învăţământ  şi aducerea lui în conformitate cu normele Constituţiei Ucrainei.

În acelaşi timp ne adresăm Statului Român, care ar trebui să monitorizeze modul în care Ucraina respectă prevederile articolelor 13 şi 19  din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina semnat în 1997 de conducătorii celor două state şi ratificat de parlamentele ambelor ţări. Or, în articolul 13, punctul 5, scrie negru pe alb că ambele ţări vor crea pentru persoanele aparținând minorității române din Ucraina și pentru cele aparținând minorității ucrainene din România, aceleași condiții pentru studierea limbii lor materne şi că „ persoanele sus-menționate au dreptul să fie instruite în limba lor maternă, într-un număr necesar de școli și instituții de stat pentru învățământ și specializare, situate ținând seama de răspândirea geografică a minorităților respective. Ele au, de asemenea, dreptul de a folosi limba lor maternă în raporturile cu autoritățile publice, în conformitate cu legislația națională și cu angajamentele internaționale ale părților contractante” .

Deci,  cum  respectă  astăzi Ucraina  obligaţiile asumate  în 1997 şi  care e poziţia  României  faţă  de politica de asimilare forţată a etnicilor  români  din Ucraina, promovată în ultimii ani de conducătorii de la Kiev?

Prin  actuala declaraţie  confirmăm încă o dată fermitatea noastră de a lupta cu toate mijloacele legale  pentru  păstrarea  drepturilor de care ne-am bucurat  pe aceste meleaguri  timp de   sute de ani  ca popor  băştinaş  şi  pentru apărarea acestor drepturi  prevăzute,  de altfel,  şi de Constituţia Ucrainei. Vom lupta inclusiv pentru păstrarea învăţământului în limba maternă, iar toate discuţiile pe marginea unor proiecte de legi noi referitoare la limba învăţământului din Ucraina  vor fi purtate de noi cu oficialităţile ucrainene numai după aducerea lor în concordanţă  cu prevederile art. 8, 10, 22, 24, 53 şi 119 ale Constituţiei, precum şi după aplicarea tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a altor organisme europene privind  Legea Ucrainei despre învăţământ. 

Vasile  TĂRÂŢEANU, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, membru de onoare al Academiei Române;

Ilie T. ZEGREA, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi;

Aurica BOJESCU, Secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”;

Nicolae  ŞAPCĂ, vicepreşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”;

Iurie LEVCIC, directorul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești.

Arcadie MOISEI, şeful direcţiei şcoli şi învăţământ a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”  din Cernăuţi;

Marin GHERMAN, preşedintele Centrului Media „BucPress”;

Nicolae TOMA, redactor şef  al ziarului „Zorile Bucovinei”;

Vitalie ZÂGREA, preşedintele Ligii Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi

 

sursa: Bucpress

 

Citeşte mai departe ...

mercur 1Mercur aruncat în plină stradă, luni, la Drobeta Turnu Severin. Substanța periculoasă a fost aruncată în fața unui bloc de locuințe, de pe Bulevardul Mihai Viteazu. Autoritățile au fost sesizate de o femeie care a observat mercurul pe asfalt. Aceasta a povestit că a văzut un copil jucându-se în apropiere, în jurul prânzului. Inițial, nu a dat atenție substanței de pe asfalt. Abia, spre seara, când a coborât din bloc a observat particulele care se mișcau și a înțeles că poate fi vorba despre o substanță periculoasă. Femeia a alertat autoritățile, care s-au deplasat urgent la fața locului și au închis circulația în zonă. Pompierii au descoperit mercur, nu numai pe trotuar, ci și la întrarea în bloc. Aceștia au încercat să strângă întreaga cantitate, dar nu se cunoaște câte persoane au intrat în contact cu ea. De altfel, nici copilul despre care se știe că s-a jucat în zonă nu a fost identificat. 

Polițiștii au demarat o anchetă pentru a descoperi persoana care a aruncat mercurul. Aceasta este o substanță deosebit de periculoasă și poate duce la decesul celor care intră în contact cu ea. Dacă va fi găsită, persoana care a aruncat mercurul poate fi acuzată de trafic de substanțe periculoase și poate ajunge după gratii.

Citeşte mai departe ...

Reușită deosebită pentru secția de natație de la Clubul Sportiv Municipal Drobeta! Radu Vaipan a obţinut medalia de argint în cadrul Campionatelor Balcanice de Nataţie pentru Juniori, care s-au desfăşurat, în perioada 5-6 mai, la Sarajevo.

vaipan

Cei mai reprezentativi juniori din zona Balcanilor s-au întrecut în apă pentru medalii. România s-a dovedit a avea cea mai valoroasă delegație, după ce a reuşit să cucerească un total de 22 medalii la Campionatul Balcanic de înot pentru juniori (14-18 ani) din Bosnia & Herțegovina. Printre performeri s-a regăsit și Radu Vaipan de la CSM Drobeta. Sportivul pregătit de Dan Bădescu a cucerit titlul de vice-campion balcanic în proba de 50 m bras, cu un timp execelent, care îl trimite și la Campionatul European din Finlanda.

 

„Titlul de vice-campion balcanic, dar și timpul scos, este o performanță foarte bună pentru secție, care l-a trimis la Europene. În 2010 l-am avut pe Radu Marius calificat la Campionatul European de Juniori, tot la Helsinki, și a reușit să se claseze pe locul 5, în proba de 100 metri liber. Acum ne pregătim de Campioantele Internaționale ale României de la București unde Radu Vaipan va avea posibilitatea să își îmbunătățească timpul. De altfel, foarte puțin ia lipsit să câștige proba de 50 metri bras de la Sarajevo. A scos timpul 29.40, iar slovenul 29.30. Pentru prima lui participare la Campionatul European, consider că o calificare în finală ar fi extraordinar”, a declarat Dan Bădescu, antrenor CSM Drobeta.

 

România a ocupat primul loc în clasamentul pe medalii la Campionatele Balcanice de înot pentru juniori, desfăşurate în weekend, la Sarajevo (Bosnia-Herţegovina). Echipa tricoloră a cucerit 22 de medalii, dintre care 10 de aur, 6 de argint şi 6 de bronz, devansând Slovenia şi Turcia la competiţia la care au participat sportivi din 12 ţări.

Citeşte mai departe ...

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1