Sărbătoare de zile mari. Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici îi prăznuiesc astăzi pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, consideraţi în tradiţia creştină conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul spre Rai. Se spune că Sfinţii Mihail şi Gavril fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor.În toate bisericile din România au loc slujbe speciale, aceasta fiind ultima mare sărbătoare a sfinţilor înainte de începerea Postului Crăciunului.

Arhanghelul Gavriil, al cărui nume se traduce, din ebraică, „Dumnezeu este puterea mea”, este considerat mesagerul veştilor bune. Potrivit Noului Testament, el le-a vestit sfinţilor părinţi Ioachim şi Ana naşterea Fecioarei Maria. De asemenea, vestea cea bună, naşterea Mântuitorului, a fost adusă Maicii Domnului tot de Arhanghelul Gavriil. Este înfăţişat în icoane ca purtător al unui semn divin, un crin sau o trompetă, în care va suna pentru a anunţa cea de-a doua venire a lui Iisus pe Pământ.

Mihail se traduce din ebraică prin „Cine-i ca Dumnezeu”. Mihail, care transmite rugăciunile adresate de credincioşi Tatălui Ceresc şi este cel dintâi înger păzitor care s-a luptat cu îngerii răzvrătiţi împotriva lui Dumnezeu, este reprezentat în iconografia ortodoxă în costum de soldat, purtând în mână o suliţă cu vârful îndreptat spre pământ. În popor se spune că Sfântul Arhanghel Mihail este cel care ia sufletele oamenilor, stând la căpătâiul bolnavilor, dacă aceştia vor muri, sau la picioare, dacă vor scăpa de boală şi vor continua să trăiască.

 
Conform unei legende, Mihail ar fi fost iniţial un om simplu, însurat cu o fată frumoasă, pe nume Stăncuţa. După căsătorie, aceasta s-a transformat într-o femeie rea, iar pentru răbdarea pe care Mihail ar fi avut-o faţă de ea, Dumnezeu l-a făcut sfânt. Arhanghelul Mihail este, în tradiţia creştină, conducătorul oştilor îngereşti.

Moment de pomenire a celor plecaţi din această lume

Tradiţia spune că ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil nu este doar un motiv de sărbătoare, ci şi de reculegere şi de pomenire a celor plecaţi din această lume. În calendarul religios popular, atât pe 8 noiembrie, cât şi în ziua precedentă, sunt pomeniţi toţi morţii familiei, ofrandele aduse lor purtând numele de „Moşii de Arhangheli”.

 
Sfinţii Mihail şi Gavriil au grijă însă şi de cei în viaţă: ei sunt păzitorii oamenilor din clipa în care s-au născut şi până la moarte şi se roagă continuu bunului Dumnezeu pentru sănătatea acestora. Arhanghelii sunt patroni ai casei, ard păcatele izvorâte din patimile şi slăbiciunile omeneşti şi îi ajută pe cei care ţin posturile creştineşti să îşi purifice conştiinţa.

Arhanghelul Mihail veghează la căpătâiul celor bolnavi

În ceea ce-l priveşte pe Arhanghelul Mihail, se spune că acesta poartă cheile Raiului, este un vrednic luptător împotriva diavolului şi veghează la căpătâiul celor bolnavi. Dacă acestora le este scris să moară, Arhanghelul Mihail stă la capul lor, în partea dreaptă.
Se crede că în stânga stă diavolul, gata să înşface sufletul celui care trece în nefiinţă, iar Arhanghelul Mihail are menirea de a-l salva pe muritor de la aceasta, retezându-i necuratului capul cu sabia. Se spune că încăperea se umple de sânge, motiv pentru care totul trebuie spălat şi curăţat în camera respectivă. Dacă bolnavilor le este dat să trăiască, atunci Mihail stă la picioarele lor.

Potrivit credinței, Arhanghelul Gavriil este cel care, trimis de Dumnezeu, i-a dat de veste Fecioarei Maria de taina întrupării Domnului şi tot el a adus lui Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În ceea ce-l priveşte pe Arhanghelul Mihail, acesta, se spune, ca poartă cheile Raiului, este un vrednic luptator împotriva diavolului şi veghează la căpătâiul celor bolnavi. Dacă acestora le este scris să moară, Arhanghelul Mihail stă la capul lor, în partea dreapta.  Dacă bolnavilor le este dat să trăiască, atunci Mihai stă la picioarele lor.

Pentru că atât Sfântul Mihail, cât şi Sfântul Gavriil sunt văzuţi ca păzitori ai oamenilor de la naştere până la moarte, în credinţa populară se spune că ziua de 8 noiembrie este cea mai nimerită pentru a aprinde o lumânare, pentru a fi călauzit spre Rai în Viaţa de Apoi. Aceasta, pentru că, potrivit folclorului, cei doi sfinţi participă şi la Judecata de Apoi.

Totodată, Arhanghelii sunt consideraţi în regiunile de munte drept ocrotitori ai oilor, aşa că în această zi, se face o turtă din faină de porumb, simbol al fertilităţii. Dacă turta cade cu faţa în sus, atunci ciobanii vor avea parte de miei, dacă ea cade cu fata în jos, atunci înseamnă ca oile vor fi sterpe.

Peste 1,3 milioane de români care poartă aceste prenume îşi sărbătoresc astăzi onomastica. Dintre acestea, cele mai întâlnite nume sunt Mihai, Mihaela, Gabriel şi Gabriela. Din punct de vedere statistic, cifrele arată că cei mai mulţi dintre românii care îşi aniversează onomastica de Sfântul Mihail şi Gavriil sunt majoritatea bărbati şi ca cele mai frecvente nume sunt Mihai, Gabriel, Mihail si Gavril. Însă dincolo de cifre, din punct de vedere religios şi al credintelor populare, sărbatoarea are semnificaţii mult mai bogate.