Citeste si...

CREDINCIOŞII ROMÂNI DIN SERBIA S-AU RUGAT ÎMPREUNĂ CU PS SILUAN, EPISCOPUL ROMÂNILOR DIN UNGARIA

DSC 0033În Duminica II-a din Postul Mare, a Sfântului Grigorie Palama (4 martie 2018), Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, s-a aflat în mijlocul credincioșilor bănățeni din Parohia Seleuș, aparținând Episcopiei românilor ortodocși din Serbia.
Veche așezare din epoca bronzului și vremea Imperiului Roman Timpuriu, Seleușul este o localitate românească situată în mijlocul Banatului de Sud, din Serbia de astăzi, la 7 km de comuna Alibunar și nu prea departe de Vârșeț, Belgrad sau Zrenianin. Atestată documentar ca localitate, sub numele de Szöllös (Soloș), într-o scrisoare din timpul unui proces din anul 1346, ea apare cu numele Seleuș, în timpul ocupației turcești din jurul anilor 1660, sau cu alte denumiri apropiate, de-a lungul întregului secol al XVIII-lea, fiind părăsită după alungarea turcilor, din 1718 și colonizată cu români din zona Tisa-Mureș, în perioada 1764-1774. Tot din acea perioadă, din 1776, datează și prima menționare a unei biserici ortodoxe la Seleuș, consemnată într-un document în limba germană, aflat într-o arhivă din Viena. Primul preot se numea Iosif Popovici și a păstorit aici între 1779-1815, iar lista neîntreruptă a preoților, până în ziua de astăzi, cuprinde un număr de 20 de persoane. Ultimul dintre ei, care slujește în prezent în această Parohie, este Părintele Cristian Băbuț, hirotonit ca preot la Praznicul Sfinților Trei Ierarhi, din anul 2016, de către Preasfințitul Părinte Daniil Stoenescu, la vremea aceea Locțiitor al Episcopiei Daciei Felix.
Dovezi despre numele românești, aduse de familiile venite aici în timpul Imperiului Habsburgic, provin din matricolele botezaților, din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, care au fost scrise cu litere chirilice până în 1865, la despărțirea ierarhică dintre Bisericile Ortodoxe Sârbă și Română, iar apoi au fost consemnate cu litere latine. Din 1898, odată cu trecerea evidențelor nou-născuților la registrul stării civile, numele au fost scrise în limba maghiară, iar din 1918 în sârbă.
Biserica ortodoxă românească actuală, de zid, din Seleuș, are hramul „Pogorârea Sfântului Duh” și datează din 1809, fiind pictată în stil baroc, în 1868, de pictorul Nicolae Popescu din Lugoj. La marginea localității, lângă un izvor, a fost ridicat și un altar de vară, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, loc reprezentativ pentru românii din zonă, iar acum 11 ani a fost reluat aici pelerinajul și slujirile ce se fac de hram. Preot Paroh la Seleuș este Părintele Cristian Băbuț. Acesta desfășoară sfintele slujbe duminical și în fiecare sărbătoare și se îngrijește, de asemenea, de restaurarea picturii și conservarea valorilor bisericești arhitecturale și de patrimoniu.
În Duminica aceasta, a II-a din Postul Mare, a fost mai întâi săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească, de către Preasfințitul Părinte Siluan, împreună cu un sobor format din Părintele Vicar Eparhial Emanuel Tăpălagă, Paroh la biserica din Sân Mihai (Lokve), Părintele Cristian Băbuț, Paroh la Seleuș și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Giula, Ungaria. La slujbă au luat parte mai mulți credincioși, de diferite vârste, dintre care unii s-au împărtășit cu Sfintele Taine, la momentul potrivit, iar răspunsurile la strană au fost date de un grup de foști membri din corul parohial și de credincioasa Geta Albu, originară din România, stabilită în Seleuș de aproape 25 de ani și înzestrată de Bunul Dumnezeu cu o voce deosebită.
În după amiaza aceleiași zile, în locașul de cult a fost săvârșită și Taina Sfântului Maslu, la soborul slujitor adăugându-se și alți clerici aparținând Episcopiei Daciei Felix, ca de pildă Părintele Mircea Munteanu, de la Panciova, Părintele Vasilică Iancu, de la Cuvin și Părintele Cornel Juică, de la Mesici, Jablanca și Sălcița.
Sfântul Maslu este o slujbă îndrăgită de credincioșii din acest sat și din alte Parohii românești ale Episcopiei Daciei Felix și se săvârșește în special în timpul Postului Mare, pentru tămăduirea sufletelor și a neputințelor trupești ale acestora.
Prezența Ierarhului în mijlocul credincioșilor români din Seleuș a constituit un prilej de binecuvântare și întărire sufletească, în această perioadă specială din timpul anului bisericesc, care este Postul Mare, dar și de consolidare a identității naționale românești și ortodoxe, manifestată în deplină comuniune și respect reciproc față de creștinii ortodocși sârbi și de ceilalți oameni care conviețuiesc cu ei în această Parohie. Astăzi, în această localitate trăiesc aproximativ 500-600 de români și 400 de sârbi ortodocși și funcționează aici 2 biserici: românească și sârbească.
Ierarhul a discutat, de asemenea și despre alte probleme concrete, administrative, misionar-pastorale, dar și legate de starea locașurilor de cult ale comunității românești din zona Voivodinei.
 

Biroul de Presă al Episcopiei Daciei Felix, Serbia

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Adaugă comentariu

Prezenta Politică stabileşte regulile şi principiile pe care trebuie să le respecte orice utilizator al site-ului. Sarcina moderatorilor este aceea de a NU permite apariţia de comentarii care nu respectă prezenta Politică.
- Comentariile trebuie făcute la subiect şi în termeni decenţi. Cele vulgare, injurioase, xenofobe, rasiste sau instigatoare la ură sau violenţă nu sunt permise.
- Comentariile care conţin ameninţări sau atacuri la adresa unei persoane sau a unui grup de persoane nu sunt permise.
- Comentariile calomnioase sau cele prin care sunt făcute publice nu vor fi validate.
- Comentariile care conţin propuneri sau oferte de afaceri, comentariile cu conţinut publicitar sau trimiteri către site-uri comerciale nu vor fi validate.


TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1