De secole, zona Balcanilor suscită un viu interes pentru toţi cei care caută să afle istorii, tradiţii, decizii geopolitice şi interferenţe culturale, cum rar găseşti pe alte meleaguri. Balcanii par să fie locul contradicţiilor, al enigmelor istoriei şi al cutumelor pierdute în negurile vremurilor. Este leagănul unor popoare ce aparent nu au nimic în comun, dar care la o privire mai atentă dezvăluie aceeaşi rădăcină tracă. În acest context, era normal ca trăirile culturale să fie complexe şi efervescente, iar cultura Balcanilor să fie unică şi irepetabilă. Pentru ca această comoară să nu rămână neştiută, în România, de şapte ani apre revista Carmina Balcanica. Cu o apariţie bianuală, Carmina Balcanica are formatul unei cărţi în care regăseşti cultura vechiului Levant, dar nu numai. Revista apare în România, dar se adresează şi cititorilor din ţările balcanice. În paginile ei descoperim autori din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Grecia, Muntenegru, Serbia şi Turcia. Revista este editată atât în limba română, cât şi în limba engleză pentru a da posibilitatea cititorilor din alte spaţii, decât cel românesc, să descopere lumea Balcanilor, nu doar prin prisma conflictelor politice, care au ţinut capul de afiş al dezbaterilor internaţionale.

Revista “Carmina Balcanica” este editată de Universitatea din Craiova, iar în echipa editorială regăsim nume importante ale vieţii academice româneşti precum dr. Mihaela Albu, Marius Chelaru, dr. Dan Anghelescu, dr. Mircea Muthu, dr. Nicu Panea, dr. Codruţa Stănişoară, dr. Camelia Zăbavă, dar şi scriitoarea Passionaria Stoicescu.  Desigur, echipa editorială este mult mai mare şi cuprinde personalităţi ale vieţii culturale româneşti, dar şi din străinătate. Ultimul număr al revistei depăşeşte graniţele Balcanilor şi face referire la cehii şi slovacii din România. Articole care analizează istoria, tradiţiile şi cultura acestora scot in evidenţă dialogul intercultural. Sunt prezentate interferenţele lexicale între limba slovacă şi limba română în contextul colonizării valahe. Aflăm astfel despre cercetările, efectuate de-a lungul timpului în Slovacia, care au vizat influenţa culturii valahe asupra literaturii şi cântecelor populare slovace, inclusiv ca sursă de inspiraţie pentru cântecele religioase specifice Crăciunului  şi colindelor.  Alături de articolele dedicate culturii, istoriei şi civilizaţiei cehe şi slovace, revista mai cuprinde în paginile sale poezii de Ana Blandiana şi recenzii ale unor lucrări publicate în străinătate.

Beatrice Urucu