Entuziasmele anilor 90 au lăsat impresia că , foarte curând, într-un moment de renaștere națională se poate face reunirea națiunii române într-un singur stat. 

Trecerea timpului fără ca măcar vreun pas concret să se facă în această direcție a generat sentimentul opus al fatalității neîmplinirii: toată lumea „bună” , elita de pe cele două maluri ale Prutului a dezvoltat o teamă nefirească de a aborda subiectul unionist; cuvântul cu „U” a devenit de nerostit , a fost scos din vocabularul curent al estblishmentului din cele două state românești. Dar, pentru că nu poți pur și simplu să te faci că nu vezi realitățile naționale s-au inventat surogate de Unire precum celebra „Ne vom reîntâlni în Uniunea Europeană”, expresia neputinței unei generații politice și a lipsei de înțelegere a sensului în care curge istoria.

Ce s-a întâmplat din anii 90 până acum: România s-a integrat în lumea transatlantică (NATO și UE) iar Republica Moldova a plutit într-o zonă de mari incertitudini, cochetând cu ideea neutralității, a balansului între CSI și UE, păstrându-și statutul de membru CSI dar semnând și un tratat de liber schimb cu UE. 

Practic, cele două state românești au luat-o în direcții opuse: România a optat ferm pentru apartenența la lumea occidentală pe când Republica Moldova a încercat să păcălească viața și proprii parteneri. Numai că viața s-a răzbunat : dacă în 1990 performanțele economice ale României și a Republicii Moldova erau comparabile , în raport de 1,5 la 1, astăzi raportul este de 4 ori mai mare : România are un PIB/capita de 10 000 USD în termeni nominali și de 20 000 USD în termeni PPP în vreme ce Republica Moldova are un PIB/capita de aprox. 1600 USD în termeni nominali și de 3300 USD în termeni PPP. Cu alte cuvinte, România este de 6 ori mai performantă decât Republica Moldova.

În tot acest răstimp, România a devenit a 45-a economie a lumii, cu un PIB de 400 miliarde USD în metodologie PPP pe când Republica Moldova a devenit o cenusie a 141-a economie mondială cu puțin peste 15 miliarde USD în metodologie PPP. Pentru ușurința calculelor și a comparațiilor să reținem faptul că demografic și teritorial, Republica Moldova reprezintă a șasea parte din România.

Vorbind despre perspective, România va atinge până în anul 2025 poziția de a 40-a economie a lumii pe când Republica Moldova nu va depași nici în 25 de ani locul 140 în lume. Mai semnificativ este faptul că diferența globală de dezvoltare dintre cele două state românești va crește și raportul între cele două performanțe va fi de 10 la 1 în 25 de ani.

Totul se petrece în contextul în care Republica Moldova nu are nici o perspectivă de integrare europeană, va rămâne în afara NATO (fiind un stat neutru cu o treime din teritoriu ocupat de Federația Rusă), nu va putea primi de la UE nici măcar fonduri de preaderare dar nici Federația Rusă nu se află în poziția de a sprijini financiar acest stat . Mai mult, economia Republicii Moldova este structural dezechilibrată cu o pondere a industriei în PIB de 2 ori mai mică decât media europeană (12procente față de 25) și cu o pondere a agriculturii de 5 ori mai mare decât media europeană (15 procente față de 3); Republica Moldova nu are resurse minerale, nu are ieșire la mare sau surse importante de apă, nu se află pe rute comerciale importante și și-a pierdut probabil , de facto, o treime din populație care a plecat de acasă la muncă. Mult timp, remiterile celor plecași la muncă au reprezentat un colac de salvare, aducând prin aceste transferuri cam un sfert din PIB ; acest lucru nu mai este posibil pe fondul crizei adânci și de durată care macină și va măcina mult timp Federația Rusă, destinația favorită a celor plecați la muncă în străinătate.

Nimeni din Vest sau din Est nu este determinat sau interesat să ofere o suluție problematicii aspre care deteriorează zilnic statul Republica Moldova.

Singura țară care poate oferi o soluție pentru viitorul populației Republicii Moldova este România, care nu se poate face că nu vede realitatea:

-80% din cetățenii Republicii Moldova vorbesc limba română;

– aproximativ o treime din cetățenii Republicii Moldova au și cetățenie română;

– cele două state au trăit separat mai puțin de 10% din timpul istoric (mai puțin de 200 ani din cei 2000 de existență).

Renunțând la entuziasmul identitar al anilor 1990 peste care s-a așternut răceala cu care Republica Moldova tratează astăzi România, totuși România nu poate ignora „ problema moldovenească” și are datoria și puterea să ofere o soluție și această soluție nu poate fi decât una definitivă: Unirea !

Trebuie spus de la început că această soluție este tipul de soluție care poate determina o „ușurare” a misiunii Occidentului care poate bifa o problemă grea rezolvată fără a mai consuma din resursele de răbdare și implicare ale unei Uniuni Europene obosită înainte de vreme.

De ce ar propune România Unirea?

Pentru că ar devni mai mare și mai atractivă pentru investiții, pentru că deși pare primitiv argumentul dimensiunii pieței este totuși important;

Pentru că Republica Moldova are o suprafață agricolă considerabilă și poate contribui la consolidarea poziției României de putere agricolă. Să nu uităm că peste 60 de miliarde Euro din bugetul de 150 miliarde Euro al Ue merg către subvențiile directe din agricultură și pescuit;

Pentru că , împreună cu Republica Moldova, putem spera să atingem pragul de 25 milioane de locuitori care ar plasa România pe altă treaptă de interes investițional pentru companiile globale;

Pentru că firmele românești ar avea un câmp de expansiune naturală care ar consolida capitalismul autohton și ar determina urgentarea apariției unor companii naționale competitive la nivel continental;

Pentru că țara comună rezultat al Unirii ar fi o țară omogenă din punct de vedere geografic și identitar care ar putea să „profite” mai mult de fondurile structurale ale UE și să consolideze statutul de putere regională a României;

Pentru că toate companiile din energetică din România care au crescut puternic în ultimii ani ar avea o piață nouă care să absoarbă producția de energie .

De ce ar accepta Republica Moldova Unirea?

Pentru că , în actuala conjunctură, ignorat de Occident și nedorit de Federația Rusă, micul stat nu mai are viitor și și-a consumat toate resursele de speranță;

Pentru că deja o treime din cetățenii săi sunt și cetățeni români;

Pentru că numai astfel s-ar produce brusc o repunere a acestui teritoriu pe harta economică a lumii și numai astfel s-ar putea conecta la economia globală;

Pentru că salariile și pensiile din Republica Moldova ar crește de câteva ori pentru a ajunge la nivelul din România;

Pentru că dintr-o dată lupta anti-corupție ar căpăta o direcție împrumutând modelul de succes DNA;

Pentru că nu poți să valorizezi ceva specific decât în contextul unei piețe mari, dornică să comsume produse pe care le cunoaaște și le așteaptă;

Pentru că altfel nu se va opri hemoragia de populație și va apărea prosperitatea;

Pentru că astfel minoritățile neliniștite vor putea fi apărate de scutul uneia dintre cele mai permisive și protectoare legislații europene pentru drepturile minorităților;

Nu în ultimul rând, pentru că numai astfel va dispărea puterea copleșitoare a oligarhilor locali, care vor deveni brusc irelevanți la nivelul întregii Românii.

Iată suficiente argumente pentru a justifica o proiecție unionistă fermă din partea Bucureștiului și o acceptare a acesteia din partea Chișinăului.

*Opiniile exprimate în acest articol sunt responsabilitatea autorului și nu reprezintă neapărat poziția oficială a Fundației Universitare a Mării Negre sau a Academiei Române

Petrișor Peiu
Fumn.eu 

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chișinău în colaborare cu Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Direcția Învățământ a Municipiului Chișinău și  Liceul Teoretic „George Meniuc" Chișinău, organizează, în data de 22 ianuarie 2016, o serie de manifestări dedicate marcării  a 157 de ani de la un moment de referință din istoria românilor, Unirea Principatelor Române. 

În cadrul conferinţei „Unirea Principatelor Române - moment istoric cu impact național și european", la care urmează să participe profesorii de istorie de la instituțiile de învățământ preuniversitar din municipiul Chișinău, vor susține discursuri consacrate evenimentului acad.Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău și dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al AŞM. Istoricii Demir Dragnev, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, dr. Constantin Ungureanu, dr. Dinu Poștarencu, drd. Tudor Schifos și Ion Negrei vor susține prelegeri publice dedicate Unirii Principatelor Române.

În deschiderea evenimentului va avea loc inaugurarea expoziției realizate de ICR Chișinău, „Unirea Principatelor Române și reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza". Expoziția este dedicată marcării Unirii Principatelor Române și cuprinde date istorice complexe formate din: fotografii, mărturii ale contemporanilor, citate despre Unirea Principatelor Române și domnitorul Alexandru Ioan Cuza, contemporanii săi, scriitori și savanți contemporani.

Expoziţia va putea fi vizitată până la data de 22 februarie 2016.

Parlamentul European avertizează Rusia să nu se amestece în criza din Republica Moldova. Rusia trebuie să înceteze să se amestece direct sau indirect în conflictele din Georgia, Republica Moldova și Ucraina și să nu mai interfereze cu aspirațiile lor europene, avertizează membrii Parlamentului European  reuniți la Strasbourg, într-un raport adoptat joi, potrivit unui comunicat al biroului de presă al PE, citat de Agerpres.

În rezoluția care salută progresele Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei pe „calea lor pentru o integrare politică și economică mai mare cu Uniunea Europeană”, membrii Parlamentului European cer Rusiei să înceteze implicarea directă și indirectă în conflictele din teritorii, inclusiv ocuparea Crimeii.

Parlamentul European salută noul Guvern al Republicii Moldovei care își preia mandatul după mai mult de un an de blocaj în 'instabilitate politică sistemică' și cer ca vinovații pentru furtul a un miliard de euro din sistemul bancar moldovean să fie aduși în justiție.

Noi proteste au loc, joi, la Chișinău. Manifestanții, independenți sau susținători ai mai multor partide cu orientare prorusă, proeuropeană sau proromânească, cer organizarea de alegeri anticipate. Guvernul lui Pavel Filip, apropiat al oligarhului Vlad Plahotniuc, a fost învestit miercuri într-o ședință de doar 30 de minute, de o majoritate formată de mai mulți deputați din diverse partide. În timpul protestelor care au urmat, manifestanții au reușit să intre în clădirea Parlamentului. Spre miezul nopții, Guvernul Filip a fost validat, prin depunerea jurământului, în cadrul unei ceremonii organizate pe fugă. 

Joi, protestatarii au ieşit din nou în stradă. Iată filmul evenimentelor: în jurul orei 12, 00, protestatarii înconjoară din nou clădirea Parlamentului. Liderul formaţiunii "Partidul Nostru" Renato Usatîi a chemat oamenii să meargă în coloană în jurul Parlamentului. "Nu ne atingem de nimic, de nicio uşă. Facem înconjorul. E frig afară, taman ne dezgheţăm", a spus Usatîi, citat de Europa Liberă. Președintele Parlamentului face apel la calm și îndeamnă protestatarii să nu se lase provocați și să se abțină de la acțiuni care ar încuraja violențele. Se stabileşte o întâlnire pentru ora 15,00 cu reprezentanţii protestatarilor. La ora 15,30 deputații socialiști au depus o contestație la Curtea Constituțională în care cer anularea votului de miercuri, 20 ianuarie, din Parlament pentru Guvernul condus de Pavel Filip. Socialiștii invocă faptul că Guvernul Filip a fost învestit cu încălcarea legislației, iar executivul ar fi ilegal. La ora 16,00, premierul Pavel Filip a lansat un apel şi îndeamnă cetăţenii ţării să manifeste vigilență, să nu reacționeze la manipulări și la provocări, să raporteze forțelor de ordine orice abuzuri și încălcări ale legii pe care le observă. După ora 16,00 , lideri ai celor trei formațiuni care au chemat oamenii la proteste au purtat discuții cu președintele Parlamentului, Andrian Candu, și alți deputați. La ieşirea de la discuţii, Dodon a declarat că vrea proteste paşnice până când va cădea Guvernul.

Liderii protestatarilor au obținut de la Andrian Candu promisiunea că până mâine la prânz majoritatea parlamentară se va convoca și se va  decide asupra solicitării de a fi dizolvat Parlamentul. Speakerul Andrian Candu a explicat că depunerea jurământului aproape de miezul nopții nu este o încălcare deoarece Constituția nu prevede ora la care poate avea loc această ceremonie. Mai mult, el a spus că după depunerea jurământului, unii miniștri au mers imediat și s-au apucat de lucru chiar dacă era toiul nopții.

22.00 Situaţia este explozivă la Chişinău, unde protestatarii încearcă să împiedice formarea noului Guvern votat, astăzi, în Parlament. Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a fost linşat de manifestanţi şi potrivit presei din Republica Moldova, are capul spart. La această oră, poliţiştii au redobândit controlul asupra clădirii Parlamentului şi au operat mai multe arestări în rândul manifestanţilor. Ambasada Statelor Unite la Chişinău s-a arătat îngrijorată de modul în care evoluează situaţia şi a cerut autorităţilor implicare pentru calmarea spiritelor. 

Presa din străinătate analizează situaţia şi consideră că de vină  sunt simpatizanţii pro-ruşi, care militează pentru revenirea Moldovei în sfera de influenţă a Rusiei. De altfel şi Mircea Geoană consideră că acum la Chişinău se duce o luptă pentru restabilirea influenţei ruseşti.