Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Beatrice Urucu
Înscrierea trebuie făcută începând cu data de 1 aprilie a anului în care alegerile au loc la termen și până la expirarea a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale.
Vei completa o cerere scrisă pe care o vei semna și o vei data. Modelul de cerere va fi disponibil pentru descărcare pe paginile de internet ale Autorității Electorală Permanente și ale Ministerului Afacerilor Externe.
Cererea va fi însoțită de următoarele documente:
- o copie a actului de identitate românesc
- o copie a documentului care dovedește reședința, eliberat de autoritățile străine, sau a pașaportului cu menționarea statutului de domiciliu
Cum transmiți aceste documente?
Cererea și copiile după documente se trimit prin poștă sau se depun direct la misiunea diplomatică sau oficiul consular. Misiunile diplomatice sau Oficiile consulare ale României au datoria să transmită documentele către Autoritatea Electorală Permanentă în termen de 24 de ore de la primire.
Dacă ai depus cererea și documentele aferente vei fi înscris în Registrul Electoral, pe listele electorale permanente din străinătate.
Fiecare alegător cu domiciliul sau reședința în străinătate înscris în Registrul Electoral este arondat unei singure secții de votare.
Sursa: http://www.dprp.gov.ro
La pragul dintre ani, se obişnuieşte sã facem un bilanţ: ce a fost bine, ce a fost rãu , ce am realizat, ce nu am reuşit sa realizăm......
Ne propunem ca în noul an sã facem mai mult. Aşa suntem noi românii.
Pagina dumneavoastrã Români pentru români ne-a dat posibilitatea sa fim uniţi virtual cu toţi românii indiferent unde ar fi, să aflãm veşti despre NOI.
In noul an vreau sã urez la toţi românii sănătate, bucurii, Dumnezeu să aibă grijă de noi si bineînteles. La mulţi ani!
Livia Arvai
Potrivit ANM, în intervalul 1, 2 şi 3 ianuarie 2016, se vor semnala temperaturi coborâte, ger noaptea şi dimineaţa.
Vremea se va menţine rece în toată România, dar şi în ţările din jur, astfel că se vor înregistra temperaturi maxime preponderent negative, iar dimineaţa şi noaptea va fi ger în nord, nord-est şi centru şi local în restul zonelor, cu minime termice sub -10 grade, până în jurul a -18 grade în depresiuni. Temporar, vântul va avea intensificări pe crestele montane şi în zona litoralului Mării Negre. Începând din noaptea de 2 spre 3 ianuarie, aria ninsorilor va fi în extindere treptată.
LA MULŢI ANI TUTUROR ROMÂNILOR, ORIUNDE S-AR AFLA!
LA MULŢI ANI 2016!
Președintele Klaus Iohannis a postat pe pagina sa de facebook un mesaj video în care le urează românilor un An Nou fericit, bogat în împliniri şi mai înalt în aspiraţii, adăugând că vrea ca schimbările în bine să capete contur și consistență.
Redăm integral, mesajul transmis de președintee Klaus Iohannis:
Vă urez tuturor un An Nou fericit, bogat în împliniri şi mai înalt în aspiraţii. Privesc cu încredere spre 2016. Vreau ca schimbările în bine să capete contur şi consistenţă. Depinde numai de noi să folosim oportunităţile pe care le avem pentru a progresa şi a face din România ţara pe care ne-o dorim. La mulți ani, dragi români, oriunde v-aţi afla!
Premierul Dacian Cioloş a publicat, joi, pe Facebook, un mesaj de Anul Nou pentru români, alături de câteva poze alb-negru cu membrii cabinetului său.
"Pe 30 decembrie, după o ședință lungă, ultima pe 2015, ne-am strâns toți membrii guvernului pentru a vă transmite tuturor o urare sinceră de "La Multi Ani" ! Am ales câteva ipostaze mai "de familie" pentru ca urarea noastră să fie una cât mai caldă. Așadar: "Un 2016 bun și frumos"!", a scris premierul Dacian Cioloş pe Facebook.
LA MULŢI ANI ROMÂNI, ORIUNDE V-AŢI AFLA! LA MULŢI ANI 2016!
romanipentruromani.org vă urează un AN NOU fericit împreună cu cei dragi, sănătate şi împlinirea tuturor dorinţelor! Vă mulţumim pentru încrederea acordată în 2015 şi vă aşteptăm şi în 2016 alături de noi.
Să aveţi un AN NOU cu bucurii şi împliniri!
LA MULŢI ANI!
Finalul de an aduce la Chişinău o serie de spectacole menite să aducă un plus de farmec trecerii dintre ani. Astfel, la Sala cu Orgă va avea loc joi, 31 decembrie, „Ultimul concert al anului”. În cadrul spectacolului, care va începe de la ora 17.00, vor evolua "Concertino band", condus de Eugen Negruţa, formaţia "Univox", condusă de Ilona Stepan, violonistul Ilian Gîrneţ şi naistul Ştefan Negură.
La Teatrul Naţional de Operă şi Balet "Maria Bieşu" se joacă miercuri, 30 decembrie, de la ora 18.00, spectacolul de balet "Spărgătorul de nuci" de P.I. Ceaikovski.
În Ucraina a fost lansat un post de radio care emite 24 de ore din 24 în limba română. Este un post dedicat în exclusivitate românilor din această ţară.
Potrivit Teleradio Moldova, Radio Cernăuţi este rezultatul unui proiect conceput de Liga Tineretului Român „Junimea” din regiune, sprijinită de Guvernul României. Postul emite online şi are în grila de programe emisiuni cu diverse teme. Spaţiul cel mai mare de emisie este acordat muzicii româneşti. „Inițial a fost creat un site de știri, ca mai apoi, în cadrul acestuia să fie plasat postul online Radio Cernăuți. Proiectul a fost realizat cu susținerea financiară a Departamentului Politici pentru Relații cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României. Am depus cererea de finanțare la începutul anului 2015, apoi această cerere a fost aprobată. Vom încerca, pe măsura posibilităților, să implicăm cât mai mulți voluntari din Cernăuți, din Republica Moldova, din România, cu scopul îmbunătățirii calității emisiunilor”, a declarat Efim Gherman, unul dintre coautorii acestui proiect, pentru Teleradio Moldova.
Cele mai multe teme dezbătute în emisiuni sunt din zona Cernăuţi, dar iniţiatorii proiectului îşi doresc să aducă în prim plan şi comunităţile din Odesa şi Transcarpatia, despre care se vorbeşte mai puţin în România. Postul de radio pune accentul pe muzica, tradiţiile şi obiceiurile româneşti, de aceea toţi cei implicaţi şi-au propus să obţină o frecvenţă de emisie, pentru ca el să poată fi recepţionat în satele româneşti din nordul Bucovinei.
Domnule Radu Boroianu, ne apropiem de finele anului 2015. Cum a fost acest an pentru Institutul Cultural Român?
Am devenit președinte al Institutului Cultural Român la sfârșitul lunii aprilie 2015. Mi-am asumat această onorantă responsabilitate pornind de la o convingere pe care o nutresc de multă vreme: aceea că, dacă putem vorbi despre o valoare aparte a neamului nostru, aceasta este creativitatea. Cu acest fapt drept cheie de boltă, am purces la configurarea unei strategii multianuale a ICR care să țină seama de un număr de provocări și prilejuri istorice pentru reîntregirea imaginii României în Europa și în lume: Centenarul Marelui Război (1914 – 1919), Centenarul României Moderne (Marea Unire de la 1 Decembrie 1918) și Președinția românească a UE (2019).
Strategia pe termen mediu, propusă de noi și aprobată de Consiliul de Conducere al Institutului reunit în luna noiembrie, se întemeiază așadar pe o serie de mari programe naționale, acompaniate de proiecte-suport – acțiuni și inițiative complementare, menite să asigure substanța marilor programe și să consolideze viziunea de ansamblu.
Dincolo de aceste limpeziri strategice, au existat proiecte punctuale pe care le-aș menționa ca posibil etalon. Enumăr aici parteneriatul cu Galeria Galateca și comunitatea La Blouse Roumaine, având în centru ia românească și valoarea ei de simbol național ; turneul susținut în luna octombrie, cu sprijinul ICR, de Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu în Japonia, turneu în cadrul căruia Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a fost distins cu Premiul Fundației Japonia; prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice, demers menit să recompenseze personalităţile şi proiectele marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării. Printre momentele importante din 2015 este imperios să amintesc deschiderea, în luna iulie, a ICR Beijing, care s-a impus deja ca o prezență relevantă pe o piață culturală vastă și efervescentă. Am fost prezenți, și în acest an, la marile târguri internaționale de carte și am continuat să susținem apariția traducerilor din autori români la edituri din întreaga lume. Reprezentanțele noastre din străinătate au derulat un număr semnificativ de proiecte de impact, în varii domenii. Site-ul ICR, care are, din această toamnă, o formă nouă, mai degajată și mai prietenoasă vizual, le documentează abundent.
În ţările unde există birouri ale Institutului Cultural Român se desfăşoară o intensă activitate culturală prin care se promovează valorile româneşti. Ungaria şi Republica Moldova sunt două exemple, pe cât de apropiate, pe atât de elocvente. Am observat că acolo unde nu există astfel de birouri, lipsa lor este evidentă. Mă refer la Bulgaria şi Serbia. Care sunt cauzele pentru care nu există la Sofia şi la Belgrad birouri ICR?
Activitățile care vizează comunitățile românești din jurul granițelor sunt derulate, de regulă, prin Direcţia Românii din afara graniţelor, din cadrul ICR, în parteneriat cu asociațiile românești locale, și, după caz, în colaborare cu reprezentanțele noastre din țările respective. Este cumva firesc ca existența unor reprezentanțe să ne faciliteze o prezență mai consistentă și din punct de vedere al legăturilor cu românii de dincolo de hotare, dar comunitățile românești din Serbia și Bulgaria nu au lipsit de pe agenda ICR. Astfel, în 2015, la finele lunii august, Ziua Limbii Române a fost marcată la Vidin, în Bulgaria, prin evenimente organizate de Institut. Am susținut, de asemenea, ca și în anii anteriori, manifestări dedicate tradiției și spiritualității românești în Timoc.
Credeţi că ar putea fi înfiinţate birouri ICR în cele două ţări amintite?
Sigur că ar fi ideal să dispunem, la un moment dat, de reprezentanțe și în cele două capitale vecine. Între ideal și practică intervine însă mereu, după cum știm, problema resurselor, niciodată nelimitate. Deschiderea unor noi reprezentanțe culturale este o decizie care se înscrie în cadrul mai larg al obiectivelor de politică externă ale țării.
Într-un interviu acordat în urmă cu aproximativ o lună de zile, vorbeaţi despre necesitatea modificării Legii de funţionare a ICR. Ce trebuie schimbat urgent, din punctul dumneavoastră de vedere şi de ce?
Alături de strategia multianuală, dezideratul de la care am pornit, am constatat nevoia unei reconfigurări de ordin legislativ care să consacre ICR drept ceea ce am numit o instituție de carieră, una care să poată evolua în afara tribulațiilor politice și a constrângerilor care decurg din multiplele ei forme de subordonare actuale. Printre factorii pe care îi am în vedere se numără faptul că bugetarea administrativă a reprezentanţelor din străinătateeste resortul MAE, în timp ce ICR răspunde doar de bugetarea proiectelor, precum și faptul că instituția este subsumată autorităţii Senatului. În principiu, toate instituţiile statului se află sub un control parlamentar, dar el nu este pus, îndeobște, numai în atenţia unei comisii parlamentare, care are ca vocație nu atât conducerea directă sau subordonarea instituţiilor, cât aspectul consultativ.
Ce intenţionează Institutul Cultural Român să facă în cadrul comunităţilor istorice pentru ca acestea să intre în contact şi să descopere valorile româneşti?
Un exemplu recent al implicării ICR în această direcție este Gala premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice, desfășurată curând după Ziua Națională, o inițiativă aflată în 2015 la prima ediție. Vom colabora și de acum încolo cu asociațiile reprezentative și vom susține în continuare proiectele și manifestările menite să perpetueze și să consolideze identitatea românească în aceste comunități – cele dedicate artelor și obiceiurilor tradiționale, patrimoniului, limbii române. Nu în ultimul rând, creativitatea manifestată în prezent în cadul acestor comunități trebuie să se bucure de aceeași atenție ca aceea din interiorul granițelor țării. Diaspora nu este doar o țintă a programelor noastre, ci și o sursă de valori culturale.
Cum încheie Institutul Cultural Român anul 2015? Care a fost cel mai mare succes înregistrat de Institutul Cultural Român în anul 2015?
După cum detaliam mai devreme, încheiem acest an având elaborată și aprobată o strategie multianuală, precum și cu dezideratul unei reconfigurări legislative, gata să capete forma unei propuneri juridic articulate. În privința succeselor punctuale, am enumerat deja câteva proiecte de impact, din zone diverse, și cred că orice astfel de superlativ relativ strict – „cel/cea mai...“ ar risca să fie cumva nedrept.
Care sunt proiecţiile şi lista de rezoluţii pentru 2016 la Institutul Cultural Român?
Lista reperelor în jurul cărora s-au definit temele, programele naţionale şi proiectele-suport pe care le propune Strategia Institutului Cultural Român începe, pentru 2016, cu 15 ianuarie: Ziua Culturii Române și cuprinde următoarele linii generice: Constantin Brâncuși – 140 de ani de la naștere, George Enescu – 135 de ani de la naștere; Aniversarea unui secol de la apariţia Dadaismului; 75 de ani de la înființarea Fundației Culturale Regale „Regele Mihai I“.
La final, vă rugăm să adresaţi un mesaj românilor cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă!
Le doresc compatrioților, din țară și de pretutindeni, sărbători tihnite și un an nou în care fiecare să se bucure și să-și pună cât mai bine în valoare darurile.
TV Privesc.EU Live
Parteneri
