Până la 1 octombrie 2017, Teatrul Național „Mihai Eminescu” , din Chişinău,  cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Ministerului Culturii și Identității Naționale al României și Institutului Cultural Român organizează „Reuniunea Teatrelor Naţionale”, ediţia a III-a. În cadrul Reuniunii vor fi prezentate producții recente ale teatrelor invitate de peste Prut, ale teatrului gazdă și ale teatrelor naționale din Republica Moldova.

Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc în  21 septembrie 2017, ora 19.00, în Sala Mare a Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” . Cuvinte de salut pentru publicul din Chișinău au prezentat  Geo Popa, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Mirel Taloș, vicepreședinte Institutului Cultural Român, Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național„Mihai Eminescu” Chișinău, Andrei Chistol, secretar de Stat în Ministerul Culturii al Republicii Moldova. În sala plină de iubitori de teatru românesc au fost și E.S. Daniel Ioniță, ambasadorul României în Republica Moldova, acad. Valeriu Matei, coordonatorul ICR Chişinău, criticul de teatru si dramaturgul Mircea M. Ionescu, alături de reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Chişinău, precum şi a numeroşi reprezentanţi ai mediului artistic şi cultural din Republica Moldova.

Participă Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, cu spectacolele „Idolul şi Ion Anapoda”, „(D)efectul Placebo”; Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, cu „Familii”, „Oidip”; Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova, cu „Elefantul din cameră sau The Vibrator Play”, „Exploziv”; Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş, cu „O scrisoare pierdută. Prea multă vorbărire”, „Patru piesuțe politice despre dușmani”; Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași, cu „Goldberg Show”, „Seceta Roşie”; Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău,cu „În ochii tăi fermecători”, „Copiii foametei. Mărturii”, „The Lucky Strike”, „Casa Zoikăi”; Teatrul Național „Satiricus - I. L. Caragiale”, Chișinău, cu „Migraaaanți sau prea suntem mulți pe nenorocita asta de barcă”, Teatrul Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, Cahul, cu „Se caută un mincinos”.

O secțiune aparte a evenimentului o constituie audițiile publice ale spectacolelor de teatru-document, realizate de Teatrul Național Radiofonic, București şi Radio Moldova, Chişinău. 

Traian Băsescu spune că anularea vizitei preşedintelui Klaus Iohannis în Ucraina şi respingerea vizitei la Bucureşti a preşedintelui Parlamentului Ucrainei reprezintă o mare eroare politică, în condiţiile în care noua lege a educaţiei încă nu a fost promulgată. Fostul președinte a apreciat că încă era timp pentru discuţii şi negocieri la nivelul celor doi şefi de stat. 

„Anularea vizitei preşedintelui Iohannis în Ukraina şi respingerea vizitei la Bucureşti a preşedintelui Parlamentului Ucrainei reprezintă o mare eroare politică, în condiţiile în care noua lege a educaţiei încă nu a fost promulgată. La limită, dar încă era timp pentru discuţii şi negocieri la nivelul celor doi şefi de stat, iar după discuţiile bilaterale, la declaraţia comună în faţa presei, preşedintele României trebuia să exprime acolo, la Kiev, punctul de vedere susţinut în discuţii şi concluziile la care s-a ajuns”, scrie Băsescu, duminică, pe Facebook, potrivit News.ro.

El spune că putea fi un mare succes sau un mare eşec, dar românii din Ucraina ar fi ştiut că preşedintele României i-a apărat până la capăt.

„Din păcate, anulând vizita, am părăsit bosumflaţi «câmpul de bătălie» înainte de a trage «ultimul cartuş». Eu l-aş fi tras, chiar dacă şansele de succes erau mici. Nimic nu este umilitor când aperi interesele românilor din afara frontierelor”, afirmă fostul preşedinte, care consideră că anularea vizitei ar fi fost justificată dacă preşedintele Ucrainei ar fi promulgat imediat noua lege a educaţiei.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi, că, în urma adoptării noii legi a educaţiei din Ucraina, care restricţionează predarea în limba minorităţilor naţionale, şi-a anulat vizita pe care o avea programată în luna octombrie în această ţară, ceea ce i-a şi comunicat direct preşedintelui Poroşenko, pe care l-a întâlnit la Adunarea Generală a ONU. Iohannis a subliniat că amânarea unei vizite prezidenţiale este un semnal diplomatic „extrem, extrem de dur”.

„Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluţia din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunţe partenerii, şi noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenţii reciproce şi, practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. Şi pe noi ne doare acest lucru, avem foarte mulţi români în Ucraina şi pot să vă spun, aşa, în premieră, că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, unde sunt mulţi români, ca să subliniem că ne preocupă”, a spus şeful statului.

El a adăugat că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit, şi întreaga abordare, în opinia sa, trebuie pusă în discuţie.

Noua lege a educaţiei din Ucraina - care va fi trimisă pentru promulgare preşedintelui Petro Poroşenko - prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12).

Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice. În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară.

Datele Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina arată că, în prezent, în această ţară locuiesc peste 400.000 de etnici români.

digi24.ro

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a solicitat includerea pe Agenda sesiunii curente a Adunării Generale ONU a unui punct suplimentar privind retragerea formațiunilor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova. Demersul a fost făcut în timpul discursului susținut în numele Republicii Moldova, în cadrul celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

În intervenția sa, șeful Executivului s-a referit în mod special la necesitatea soluționării conflictului teritorial din partea de est a Republicii Moldova. Pavel Filip a remarcat că acest diferend este alimentat de prezența forțelor militare străine pe teritoriul țării și nu de diferențele de origine etnică sau religioasă a populației din regiune.

„Exercițiile militare desfășurate în regiunea transnistreană de către trupele ruse, cu participarea tot mai frecventă a forțelor paramilitare ale regimului secesionist de la Tiraspol constituie o adevărată provocare de securitate la adresa Republicii Moldova. Aceste acțiuni sunt în contradicție flagrantă cu obligațiunile de a respecta cu strictețe principiul neutralității în raport cu părțile aflate în conflict. Reiterăm cu fermitate cererea de retragere completă și necondiționată a așa-zisului Grup Operativ de Trupe Ruse, succesor al fostei Armate a 14-a sovietice, care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus șeful Cabinetului de miniștri de la Chişinău. 

În context, Premierul a menționat că Republica Moldova pledează pentru identificarea unei soluții viabile pentru problema transnistreană în formatul de negocieri 5+2, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării noastre și oferirea unui statut special regiunii din stânga Nistrului.

„Considerăm că procesul de reglementare ar putea fi facilitat de transformarea actualei „forțe trilaterale de menținere a păcii” din regiunea transnistreană, la care participă și un contingent din Federația Rusă, într-o misiune civilă multinațională cu mandat internațional”, a continuat Pavel Filip.

De asemenea, în alocuțiunea sa, Prim-ministrul a vorbit despre procesul de reforme lansat de autoritățile de la Chișinău și a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a susține plenar eforturile ONU îndreptate spre depășirea amenințărilor actuale la securitatea internațională.

Timpul.md

Cu ocazia Zilei Europene a Limbilor la Belgrad, Institutul Cultural Român de la Viena în colaborare cu Ambasada României în Republica Serbia şi Catedra de Limbă, Literatură şi Cultură Română a Universității din Belgrad participă la evenimentul organizat de EUNIC Serbia în data de 26 septembrie în mai multe spaţii publice din Belgrad.

Între orele 12.00-15.00, la sediile Institutului Goethe, Institutului Cervantes şi Institutului Francez de la Belgrad vor fi amplasate standuri de prezentare cu informaţii şi materiale despre ofertele de cursuri de limbă ale institutelor culturale și reprezentanțelor diplomatice participante la eveniment:

• -la Institutul Goethe din Belgrad participă Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Serbia, Ambasada Suediei în Serbia şi Fundaţia Culturală a Republicii Elene în Serbia;

• -la Institutul Cervantes din Belgrad participă Institutul Italian de Cultură din Belgrad, Institutul Cultural Român de la Viena şi Reprezentanţa Consiliului European în Serbia;

• -la Institutul Francez din Belgrad participă Tempus Erasmus şi Delegaţia Uniunii Europene în Serbia / Centrul de Informare al Uniunii Europene, Institutul Austriac şi Forumul Cultural Austriac de la Belgrad.

Pe scena amplasată în Parcul Kalemegdan, între orele 16.00-20.00, vor avea loc concerte susţinute de trupe muzicale din câteva state reprezentate în EUNIC Serbia.

La standul Institutului Cultural Român va fi promovată oferta de cursuri de limba română pentru străini şi vor fi expuse cărţi şi albume apărute la Editura ICR. Şcolarii, studenţii şi toţi participanţii la eveniment au posibilitatea de a-şi îmbunătăţi cunoştintele lingvistice prin activităţile interactive desfăşurate la stand: quiz cu întrebări de cultură generală și mini-lecții bazate pe asemănările lexicale dintre română și sârbă.

La iniţiativa Consiliului Europei, Ziua Europeană a Limbilor este sărbătorită în fiecare an, din 2001, pe data de 26 septembrie. Scopul acestui eveniment este de a promova plurilingvismul, începând o punte esențială de comunicare între popoare, precum și un instrument de interes turistic sau profesional. În plus, cunoaşterea limbilor străine facilitează descoperirea unor culturi noi, permițând o perspectivă diferită asupra lumii şi a celor din jur.

Programul implementării de către Republica Moldova a prevederilor Acordului de Asociere, dar și retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Moldovei, sunt câteva din subiectele discutate de către Pavel Filip, premierul moldovean, și Donald Tusk. Șeful Cabinetului de miniștri din Republica Moldova și Președintele Consiliului European au avut o întâlnire în cadrul celei de-a 72 sesiuni a Adunării Generale ONU, care are loc la New-York.

Potrivit comunicatului emis de Guvernul de la Chişinău, oficialii au făcut un schimb de opinii despre pregătirile pentru Summit-ul Parteneriatului Estic, care va avea loc în noiembrie curent. Pavel Filip a confirmat interesul major pentru acest eveniment și a menționat că va participa personal la reuniune. ”Ne dorim un Summit al Parteneriatului Estic de succes”, a accentuat șeful Guvernului moldovean.

Totodată, cei doi oficiali au abordat subiectul solicitării Moldovei de a retrage trupele ruse de pe teritoriul său. În acest context, premierul Pavel Filip a venit cu o solicitare în adresa lui Donald Tusk de a susține această inițiativă. 

La rândul său, Președintele Consiliului European a spus că susține eforturile de integrare europeană ale Republicii Moldova și încurajează autoritățile să continue implementarea reformelor în beneficiul cetățenilor, după cum precizează timpul.md