Vestea că Regele Mihai este grav bolnav a generat reacţii în lanţ din partea clasei politice româneşti. Preşedintele Klaus Iohannis s-a numarat printre politicienii care au reactionat dupa anuntul privind boala de care sufera regele Mihai si retragerea monarhului din viata publica.
"Am primit cu ingrijorare vestea deteriorarii starii de sanatate a Majestatii Sale Regelui Mihai. Imi doresc ca Regele sa aiba puterea sa treaca peste aceste momente dificile si imi exprim nadejdea ca Familia Regala va ramane si pe viitor acelasi reper deosebit de speranta si solidaritate. Este important ca, mai ales in aceste clipe grele, sa nu uitam exemplul vrednic de curaj si daruire pus in slujba natiunii de catre Majestatea Sa Regele inca din 1927", a scris Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook..

Şi premierul Dacian Cioloş  a postat un mesaj, miercuri seara, pe aceeaşi reţea de socializare: "Sunt profund ingrijorat de vestile legate de starea de sanatate a Majestatii SaleRegele MihaiI. In aceste momente dificile, ii transmit un gând bun, de optimism si sanatate. Ii doresc sa ii dea Dumnezeu putere, energie si sa-l sprijine cu iubire, asa cum Majestatea Sa a daruit iubire, speranta si a sprijinit poporul sau de-a lungul deceniilor", a scris Dacian Cioloş pe pagina sa de Facebook .

De asemenea, presedintele de onoare alPNL,Mircea Ionescu Quintus, a spus ca isi pleaca fruntea in fata regelui Mihai si ca destinul Romaniei este strans legat de viata acestuia. "Am trait foarte mult in paralel, ne-am cunoscut, fara indoiala, am fost la dansul invitat in vizita de mai multe ori. In ultimul timp, de cand nu mai este in tara, ma rog, interesul familiei regale nu s-a mai manifestat in privinta mea si era normal, dar trebuie sa spun ca istoria tarii noastre si destinele tarii si poporului nostru sunt atat de strans legate de viata si de atitudinile sale, incat, ca orice român, astazi, atat de batran ce sunt, trebuie sa-mi plec fruntea, sa ii multumesc si sa-i urez in aceasta viata, mai putin publica, sanatate si sa fie multa, multa vreme in fruntea Casei Regale din tara noastra", a declarat Mircea Ionescu Quintus, citat de Mediafax.

Mitropolitul Banatului a lansat, miercuri, un apel către toți credincioșii din Timișoara, să se roage pentru sănătatea Regelui Mihai I al României. Aflând de starea sănătății Majestății Sale, ÎPSS Ioan a decis ca, în fiecare zi, să se organizeze rugăciuni speciale pentru Rege. Potrivit Digi 24, Regele Mihai a fost operat la Londra, iar diagnosticul este unul sever: leucemie cronică și carcinom metastazant, ceea ce se traduce prin cancer cu metastaze. Regele Mihai I este ctitorul Catedralei Mitropolitane de la Timișoara.

Institutul Cultural Român ne invită să marcăm într-un mod inedit Ziua Internaţională a Scriitorului, care are loc la 3 martie. Pentru că fiecare are un scriitor preferat sau o carte preferată suntem invitaţi să împărtăşim şi celorlalţi bucuriile oferite de lectură.  Când citim, avem nevoie de liniște, chiar de singurătate. Ca să fim noi și cartea, ca să fim cartea, ca să fim apoi alți noi. Ne-am gândit însă ca anul acesta să celebrăm altfel ZIUA INTERNAȚIONALĂ A SCRIITORULUI, care este în fiecare an pe 3 martie, și anume printr-o împărtășire de lectură, se arată în invitaţia adresată tuturor pe www.icr.ro . Astfel, suntem invitaţi să alegem un poem sau un fragment literar pe care îl îndrăgim şi să realizăm o înregistrare în timp ce citim, împărtăşind astfel şi celorlalţi din bucuria noastră. Filmul poate avea între 1 și 5 minute și poate fi trimis printr-un mesaj pe pagina de Facebook - Institutul Cultural Român.

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a prezidat la 1 martie şedinţa Comisiei Guvernamentale pentru reintegrarea ţării, în cadrul căreia a fost evaluată situaţia curentă, precum şi stabilite acţiunile care urmează să fie întreprinse în vederea avansării în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Premierul a declarat că reglementarea conflictului transnistrean reprezintă o prioritate pentru Guvernul Republicii Moldova. „Mobilizarea sprijinului partenerilor externi va contribui la consolidarea capacităţii de conlucrare, în acest sens”, a precizat  Pavel Filip. De asemenea, un obiectiv al Guvernului este impulsionarea activităţii grupurilor de lucru sectoriale, pe tema subiectelor prioritare, precum problematica libertăţii circulaţiei persoanelor şi transportului, accesul agricultorilor la terenurile agricole situate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol–Camenca, activitatea şcolilor moldoveneşti cu predare în grafie latină, respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană şi combaterea crimei organizate.

Cu ocazia Mărțișorului, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni lansează Campania‪#‎RomânceCareAuSchimbatLumea. Ministrul delegate pentru relaţia cu românii de pretutindeni a precizat pe pagina sa de facebook că acţiunea se va desfăşura timp de o săptămână. “În perioada 1-8 martie 2016 vom aduce un omagiu personalităților feminine din lumea românească a științei, culturii sau vieții academice fără de care lumea ar fi fost cu totul altfel. La acest început de primăvară, purtăm mărțișoare care să ne inspire, care să ne aducă aminte că, oriunde ne-am afla, trebuie să fim deschizători de drumuri,să visăm împreună la o Românie mai bună”, a spus Dan Stoenescu..

În prima zi a primăverii, de 1 Martie,  a fost adus un omagiu Sarmizei Bilcescu, prima femeie avocat din România, prima studentă care a obținut licența la Sorbona și prima femeie cu doctorat în drept din lume. Născută la București în 1867, a obținut licența în științe juridice în 1887 și doctoratul în 1890. Teza sa s-a intitulat: De la condition légale de la mère" ("Condiția juridică a mamei"). În 1891 a fost admisă în Baroul Ilfov, prezidat de celebrul avocat și om politic Take Ionescu. Bilcescu nu a practicat însă avocatura. S-a căsătorit la 6 ani după admiterea în barou și a fost una din fondatoarele Societății Domnișoarelor Române, organizație care a militat pentru școlarizarea femeilor în România.

Zi de sărbătoare pentru toţi românii, oriunde s-ar afla! Este 1 Martie, este Mărţişorul! Astăzi, românii obişnuiesc să-şi ofere mărţişoare, mici cadouri care simbolice care au origini străvechi. In vechime, la 1 Martie, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor - fete şi baieţi deopotriva. Şnurul de mărţisor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi rosu sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să  aducă noroc, fie era aruncat în direcţia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele şi dă-mi albetele".

Unele legende populare spun ca mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Cu timpul, la acest şnur s-a adaugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărţişorul ajunge sa fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui.

Trebuie amintit că la geto-daci, anul nou începea la 1 Martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou împreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.