Maşina primarului Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a devenit ţinta unor hoţi. Incidentul a avut loc pe strada Bănulescu-Bodoni din Chişinău, în timp edilul se afla la o emisiune televizată, potrivit Publika.md. Hoții au spart un geam al mașinii de unde au sustras o geantă în care se aflau mai multe bunuri.La fața locului a venit imediat un echipaj de poliție. Chirtoacă a declarat că în geantă erau bani, un telefon, o agendă, niște acte de la primărie și un set de chei. "Cu siguranță este intenționat. Se știe și a cui este mașina. Este în plin centrul orașului, este iluminat. Au luat numai geanta, deși este altă geantă în spate. Aceea nu au luat-o. E cineva care a avut intenția ca să fure, anume geanta mea și anume din mașina respectivă", a spus edilul Dorin Chirtoacă.  Poliţiştii au demarat o anchetă pentru a-i găsi pe cei care au spart maşina de serviciu a primarului.

De la  1 martie 2016, Ungaria impune restricţii de circulaţie. Tranzitarea camioanelor de mare tonaj va fi restricționată pe teritoriul Ungariei.

Potrivit informațiilor oficiale făcute publice de către Poliţia de Frontieră a Ungariei, restricţia se referă la autocamioanele cu o capacitate mai mare de 7,5 tone şi va fi aplicată în perioada 01 martie – 04 noiembrie 2016. Măsura va fi valabilă în zilele de sâmbătă şi duminică şi în zilele de sărbătoare națională a Ungariei (15 martie, 20 august şi 23 octombrie).

Conform deciziei autorităţilor maghiare, în aceste zile şoferii autocamioanelor care deja au trecut frontiera Ungariei, vor fi obligaţi să staţioneze în parcările speciale amenajate. Regula nu se va aplica autocamioanelor care transportă mărfuri perisabile, inclusiv fructe, legume şi produse derivate din acestea, produse chimice sau uşor inflamabile, precum şi celor care transportă păsări şi animale de casă vii, inclusiv bovine şi porcine. Transportatorii auto de mărfuri şi bunuri, care vor încălca prevederile restricţiilor menţionate, riscă penalități sub formă de amendă în sumă de 1 mln. forinţi maghiari (circa 3.300 EURO) şi interdicţie de intrare/tranzitare pe teritoriul Ungariei pe o perioadă de până la 5 ani de zile.

Primavara românească, cu flori, muzică, culori și bineînțeles Mărțișoare, se așterne și pe

meleagurile românești din Serbia. La inițiativa organizației de interes obștesc "Românii

Independenți din Serbia" (RIS) în parteneriat cu S.C.A. "Eminescu" din Coștei și Asociația

civică "Pentru un Vârșeț mai Bun", pentru prima oară românii din Serbia organizează Festivalul

Mărțișorului - Coștei 2016, pe 1 Martie, ziua în care Mărțișorul vestește venirea unei noi

primăveri, un simbol al dragostei, recunoștinței și respectului față de cei dragi și apropiați.

Festivalul Mărțișorului - Coștei 2016 vine să confirme că spiritualitatea românilor din Serbia

renaște bazându-se și pe obiceiuri și tradiții, iar pe scena Căminului Cultural din localitate se vor

perinda câteva sute de participant: fanfare, orchestre, dansatori, coriști, soliști vocali și

instrumentiști, invitați din Serbia de Răsărit și România.

În program vor participa: S.C.A. "Eminescu" din Coștei (fanfara, soliști vocali și instrumentiști),

Corul Bisericii Ortodoxe Române din Coștei, Fanfara "Turturica" din Mesici, S.C.A."George

Coșbuc" din Voivodinți (formația folclorică, orchestra și fanfara), S.C.A. "Mihai Eminescu" din

Straja (formațiunea muzicală), Fanfara "Tineretul" din Satu-Nou, S.C.A. "Ion Bălan" din

Iablanca (fanfara, soliști vocali și instrumentiști), oaspeții din Serbia de Răsărit (Petrovaț na

Mlavi) - cunoscuții soliști instrumentiști, Petar și Jica Maculevici, S.C.A. "Mihai Eminescu" din

Coștei (fanfara), Fanfara "Doina" din Râtișor, S.C.A. "Luceafărul" din Vârșeț (orchestra, soliști

vocali și instrumentiști), Fanfara din Deliblata, Liceul din Vârșeț (soliști vocali și instrumentiști),

S.C.A. "Progresul" din Vlaicovăț (soliști instrumentiști), programul de gală, oaspeți din

România, îndrăgita solistă de muzică polulară - Otilia Radu cu formația lui Ionel Radu și Lazăr

Novac, doinitorul Banatului și alții.

Festivalul Marțișorului personifică frumusețea românilor din Serbia, a filonului românesc la

început de primăvară dovedind că în noi mai există ceva sfânt, miraculos și înălțător. Mărțișorul

pentru românii din Serbia este un simbol al păci, al fericirii și purității sufletești.

Vă așteptăm cu Mărțișoare!

Sursa: comunicat RIS

Eveniment cultural la Drobeta Turnu Severin: după 5 ani de pauză, Palatul Cultural Teodor Costescu a fost redeschis publicului larg. În tot acest timp au avut loc ample lucrări de reabilitare, care au schimbat total  edificiul severinean, despre care se spune că este o emblemă a oraşului. Sute de oameni au fost prezenţi la festivitatea de redeschidere a Palatului Cultural, eveniment care a coincis cu debutul Zilelor Culturii Severinene, care se desfăşoară între 21 şi 27 februarie. Esplanada din faţa Teatrului severinean a fost neîncăpătoarele pentru curioşii veniţi să admire Palatul Cultural şi să descopere noutăţile aduse de constructor în urma reabilitării. Între personalităţile marcante prezente la eveniment, s-a remarcat actorul Virgil Ogăşanu, severinean la origini, care şi-a amintit cu drag de anii copilăriei petrecuţi chiar în apropierea Palatului Cultural: “eu îl ştiu de când am făcut ochi. Aveam casă aici, vis-a-vis, unde este blocul turn acum. Aveam un pod şi aveam o ferestruică pe care mă uitam la acel grifon de sus şi care mă speria. Am multe amintiri legate de el.  Prin 1949-1950, mama îmi zice “cred că a luat o casă foc” , m-am urcat în pod. Nu luase nicio casă foc, ardeau comuniştii cărţile de la Biblioteca I.C. Bibicescu, aşa cum au făcut fasciştii în 1933, în faţa Operei din Berlin. Coşuri întregi de cărţi se aruncau şi se ardeau, cărţi care nu conveneau regimului comunist”. Virgil Ogăşanu este unul din marii actori români, reprezentant de marcă al Generaţiei de Aur a teatrului şi filmului românesc. În semn de preţuire pentru activitatea artistică de excepţie, una din sălilele Palatului Cultural îi poartă numele, începând de acum înainte.

Palatul Cultural din Drobeta Turnu Severin este o veritabilă emblemă, aşa cum remarca şi fostul director al Bibliotecii I.C. Bibicescu, jurnalistul Victor Rusu:“este emblema oraşului, este un însemn heraldic de mare nobleţe spirituală şi care se numeşte o construcţie simbol. Nu e de imaginat oraşul acesta, fără Palatul Cultural, îi dă personalitate”.  Edificiul este important pentru Drobeta Turnu Severin, nu doar pentru că reprezintă un spaţiu de excepţie pentru manifestarea actului cultural, ci pentru că reprezintă o moştenire culturală, aşa cum remarca subprefectul Andrei Stănişoară. „Acest edificiu este emblematic pentru Severin, căci reprezinta o carte de vizita. Face parte din mostenirea culturala a Severinului si a Mehedintiul, in general. Avem nevoie de aceasta institutie culturala, avem nevoie de un loc anume unde sa renasca viata culturala, inexistenta in ultimii ani”, a declarat subprefectul judeţului Mehedinţi.

Teatrul severinean a reprezentat un catalizator al vieţii culturale din Mehedinţi şi nu numai. Actori cunoscuţi ai scenei româneşti  au luat contact cu lumea artistică, aici, la Severin. De-a lungul anilor s-a desfăşurat o vibrantă activitate culturală. Prima reprezentanţie teatrală a avut loc în anul 1924 şi a însemnat începutul unei poveşti frumoase. Scena era rotativă şi era unică în ţară. Impunătoarea construcţie a fost gândită de arhitectul Grigore Cerchez să cuprindă şapte săli. Aripa de nord cuprindea  trei săli mari care să aibă destinaţia de bibliotecă, un cinematograf şi un restaurant. Alte trei săli suprapuse formau formau aripa de vest. Între cele două aripi se afla Sala de teatru, grandioasă cu influenţe italiene.  Întotdeauna clădirea Teatrului a răspândit în jur un fel de magie şi  i-a atras ca un magnet  pe toţi cei care au poposit în urbea de la malul Dunării. Cochetul edificiu a fost declarat monument istoric protejat şi se află pe lista UNESCO.  Reabilitarea lui a însemnat un proces amplu şi dificil, care a durat mai bine de patru ani, după cum a declarat Silviu Cioclei, reprezentantul firmei de construcţii care s-a ocupat de lucrări:  “Reabilitarea Palatului Cultural a durat mai bine de 4 ani. În momentul când au început lucrările, s-a constatat o stare de degradare mult mai mare decât se anticipase iniţial, încât a fost nevoie de lucrări de consolidare ale tuturor pereţilor. Tot edificiul a fost consolidat, de sus până jos, de la minus 7,8 metri până la plus 40 de metri. Interioarele s-au adus la nivelul anilor pe care îi trăim cu dotare tehnică, cu pereţi fonoabsorbanţi, cu calităţi de fonoabsorbţie, pentru a avea o sonorizare conform unei săli de spectacole. S-a reuşit să se realizeze şi un corp pentru cazarea actorilor, adică 8 garsoniere şi apartamente, lucru gândit la timpul respectiv de Teodor Costescu, dar nu a mai reuşit din lipsă de bani. S-a montat şi un lift pentru a avea acces mai uşor la aceste spaţii de locuit care sunt undeva la etajul 4-5. Sala de spectacol a fost mărită, are 720 de locuri şi balconul a fost mărit. S-a luat spaţiu din foaierul de la intrare şi s-au făcut aceste două încăperi laterale în foaiere. Trebuie să spunem că este unul din puţinele edificii din ţară care are aviz de securitate de la ISU”.

Reabilitarea Palatului Cultural Teodor Costescu a costat aproximativ 13 milioane de euro şi s-a făcut prin fonduri europene. Redeschiderea era aşteptată de toţi severinenii, mai ales că în ultimii ani,municipiul  Drobeta Turnu Severin a fost, practic, scos din circuitul teatral. Beneficiile aduse de cultură sunt enorme, aşa cum remarca şi fostul Ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, prezent la evenimentul de redeschidere a Palatului Cultural Teodor Costescu. “Severinenii au reintrat în dreptul la cultură, o stare de fapt, pe care sunt convins cu toţii ne-o dorim demult.Sigur,  este impresionant cum arată, astăzi ,Palatul Cultural şi sunt convins că toate aceste eforturi au meritat. În egală măsură felicitări celor care au reuşit să ducă la bun sfârşit aceste lucrări, primarul, Consiliul Local, dar şi celor care de-a lungul timpului au pus umărul la această lucrare care readuce Drobeta Turnu Severin în rândul oraşelor cu acces la cultură. Beneficiile aduse cultură sunt enorme şi este greu de spus în câteva cuvinte”, a declarat Mihai Stănişoară.

Autorităţile locale au dorit ca evenimentul să reprezinte debutul Zilelor Culturii Severinene. Timp de o săptămână, la Drobeta Turnu Severin vor avea loc diverse manifestări culturale, la care publicul va acces liber.  “După  5 ani de criză, sunt convins că toţi severinenii sunt însetaţi de cultură. Sperăm să le satisfacem, în această săptămână, într-o oarecare măsură, plăcerile  artistice. De altfel, în perspectivă, conducerea Palatului Cultural  să-şi facă datoria şi aici actul cultural să se manifeste în  deplinătatea forţei”, a declarat primarului Constatin Gherghe.

Festivitatea de inaugurare a fost continuată prin Gala Premiilor de Excelenţă, acolo unde au fost premiaţi aceia care s-au remarcat în domeniile în care activează. Între laureaţi s-au aflat şi urmaşii lui Teodor Costescu, ctitorul Palatului Cultural. Inginerul Oprea Iordache, în vârstă de 90 de ani, a ţinut să povestească audienţei cum a cunoscut-o pe nepoata lui Teodor Costescu, chiar în acest edificiu,  şi cum s-a căsătorit cu ea. De altfel, mulţi dintre laureaţii galei au rememorat diferite momente legate de istoria mai veche sau mai recentă  a Palatului Cultural.  Evenimentul a continuat printr-un concert de gală susţinut în mod excepţional de Filarmonica din Craiova. Ropote de aplauze au răsunat în sala Teatrului, în semn de apreciere pentru prestaţia orchestrei şi a soliştilor care au evoluat pe scenă, sub bagheta dirijorului Alexandru Iosub.

Beatrice Urucu

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii care se deplasează pe teritoriul Bulgariei cu destinația Grecia asupra faptului că situația la trecerea punctelor de frontieră dintre Bulgaria și Grecia s-a agravat, în condițiile în care acestea sunt blocate în totalitate în ambele sensuri, pe durată nedeterminată.

Autorităţile bulgare recomandă turiștilor evitarea traversării tuturor punctelor de frontieră cu Grecia și utilizarea rutelor alternative prin Macedonia, precizând că prin punctele de frontieră „Кulata - Promahonas“, „Ilinden - Еxochi“, „Каpitan Petko Voievoda - Оrmenion“, „Zlatograd - Тhermes“, „Ivailovgrad - Ciprinos“ și „Макаzа-Nimfea“, nu se permite trecerea niciunui tip de autovehicul.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (disponibilă gratuit în „App Store” şi „Google Play”), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de alertare, în cazul în care apar situaţii speciale.