Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
Super User
Începând cu Mihai Viteazul, ideea unirii tuturor românilor care vorbeau aceeaşi limbă a fost exprimată şi susţinută de toţi reprezentanţii autentici ai poporului român, precum: Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Simion Bărnuţiu, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza şi mulţi alţii, care au reuşit să realizeze unirea românilor şi, apoi, să menţină unitatea noului stat. Ideea unităţii la români a existat încă de la naşterea poporului român şi ea a fost “scânteia care a întreţinut în sufletul său focul sacru al valorilor sale” morale şi naţionale, care l-a ajutat să-şi păstreze limba, obiceiurile şi credinţa.
Românii au comunicat şi s-au ajutat în timpul marilor încercări ale istoriei. Teritoriul actual al României, împreună cu regiunile pierdute în urma agresiunii stalinisto-hitleriste din anii 1939-1940, ca tot unitar sub aspect geografic, economic şi spiritual, constituie nucleul la care, frământata istorie europeană a mileniului nostru a redus spaţiul etnogenetic românesc.
Etape ale emigrării românilor
Emigraţia între anii 1918–1944 După primul Război Mondial s-a creat un cadru politic pentru evoluţia societăţii româneşti, s-au deschis noi perspective pentru dezvoltarea ţării precum şi a românilor din ţară şi străinătate.
Emigraţia după cel de-al doilea Război Mondial După înfrângerea Germaniei hitleriste o mare parte dintre membrii Mişcării Legionare au emigrat în Germania Occidentală şi în Austria. După o perioadă scurtă, mulţi dintre aceştia s-au împrăştiat prin alte ţări europene – Franţa, Italia şi Spania. Din aceste ţări o parte dintre ei au emigrat în S.U.A., Canada şi America de Sud, în special în Argentina şi Brazilia.
Emigraţia între anii 1970-1990 După o perioadă de ,,dezgheţ'' post-stalinistă, regimul comunist din România şi-a intensificat, din nou, latura represivă, astfel că, după 1970 (chiar până la sfârşitul deceniului următor), se constată sosirea unui nou val de emigranţi din România.
Emigraţia după anul 1990 După evenimentele controversate din decembrie 1989 se constată apariţia unui nou val de emigranţi români. Caracteristica principală a emigraţiei faţă de cele anterioare este extrema diversitate pe vârste (20-70 de ani) şi profesii, cele mai multe intelectuale dar şi unele legate de diverse meserii. Motivaţia acestui ultim val de emigranţi este de ordin politic, dublată şi de una acut economică. Elemente specifice, practic generale, care caracterizează în prezent comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării:
a)între membrii comunităţilor clasice şi cei ai noii comunităţii, în majoritatea cazurilor, nu s-a stabilit o comunicare permanentă, sistematică; această situaţie poate fi asimilată conflictului dintre generaţii, caracterizat prin mentalităţi, preocupări şi psihologii diferite, greu de reconciliat;
b)aceeaşi cvasi-absenţă a unor legături solide se constată şi între comunităţile originarilor din România (saşi, şvabi, evrei, polonezi etc.) şi românească (clasică şi nouă);
c) comunităţile româneşti au puţine informaţii unele despre altele, iar autorităţile şi opinia publică din ţările lor de reşedinţă nu cunosc, de regulă, decât evenimentele negative în care sunt implicaţi conaţionalii noştrii;
d)noua comunitate românească, formată, în cea mai mare parte, din persoane tinere sau de vârstă medie (vârsta acestora se situează între 20 şi 45 de ani), este structurată, de regulă, pe segmente socio-profesionale distincte care, de cele mai multe ori, nu vin în contact unele cu altele;
e)numărul cetăţenilor români cu drept de vot care se prezintă la urne în străinătate cu ocazia alegerilor generale şi referendumurilor din România este extrem de redus în raport cu numărul celor care au acest drept (estimat la mult peste un milion); aceeaşi situaţie se înregistrează şi cu ocazia alegerilor locale la care imigranţii au dreptul să participe în ţările lor de reşedinţă; în acest sens este semnificativ că, la alegerile generale din noiembrie/decembrie 2004, la secţiile de votare din străinătate s-au prezentat numai cca. 40.000 de români;
f) în jurul comunităţilor de români, este în plină dezvoltare o întreagă reţea de servicii specifice: transferuri valutare, transport de marfă direct la domiciliul din România, transport de persoane, oferte de serviciu, cursuri de învăţare a limbii statului de reşedinţă ş.a.;
g)reflexul vieţii asociative al românilor din străinătate este în formare, neexistând încă, peste tot, asociaţii puternice, care să pledeze în favoarea recunoaşterii drepturilor de bază ale membrilor lor;
h)frecvent, imigranţii români nu cunosc principalele obligaţii ce le revin în ţara în care şi-au stabilit domiciliul, de unde rezultă, adesea, încălcări ale prevederilor legale şi reglementărilor locale din regiunea unde locuiesc şi, implicit, o creştere a infracţionalităţii;
i) elementul coagulant al noilor comunităţi, îndeosebi în perioada imediată de după sosire, când raporturile formale cu autorităţile noului stat de reşedinţă sunt dificile, îl constituie biserica; deschiderea de noi parohii româneşti este un fenomen frecvent; din acest motiv există o cerere insistentă din partea credincioşilor români de a se construi biserici româneşti (Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Germania ş.a.);
j) majoritatea românilor stabiliţi temporar sau definitiv în străinătate sunt bine integraţi în noua societate şi sunt apreciaţi pentru ceea ce fac şi cum se comportă; totuşi, o parte redusă dintre aceştia sunt implicaţi în acte antisociale şi infracţiuni, adesea penale; acestea constituie una din cauzele principale care afectează imaginea României în străinătate, îndeosebi în statele membre ale Uniunii Europene (Italia, Spania, Franţa ş.a.); s-a creat chiar tendinţa de a se considera, în mod „automat", că imigranţii care săvârşesc astfel de acte sunt români.
Aspecte ale fenomenului
Pozitive:
a) adaptarea accelerată a forţei de muncă româneşti mediu calificată la rigorile organizatorice şi de calitate ale spaţiului european comunitar;
b)intrarea continuă în ţară, de mai mulţi ani, a unor sume importante de valută (cca. 2,5-3 miliarde euro, anual);
c) aprecierea pozitivă, de către antreprenorii europeni, a nivelului înalt de calificare al meseriaşilor români;
d)participarea, redusă pentru moment, a cetăţenilor români, legal stabiliţi, la viaţa democratică (inclusiv alegeri) pe plan local, în noua ţară de reşedinţă;
e)tendinţa de a investi banii economisiţi în România (case, alte proprietăţi, terenuri) sau în schimburile economice şi comerciale bilaterale etc.
Negative:
a) afectează direct imaginea ţării noastre. Comportamentele antisociale şi infracţiunile, raportate la numărul mare de imigranţi români, sunt foarte vizibile, având un impact negativ în rândul opiniei publice pe plan local şi naţional, în ţara de reşedinţă; multe dintre aceste infracţiuni devin penale tocmai din cauza nivelului redus de educaţie, a necunoaşterii limbii şi, mai ales, a prevederilor legislaţiei europene în materie de imigraţie; treptat, acestea trec în zona marii criminalităţi (prostituţie, trafic ilicit de bunuri şi persoane, furturi, corupţie), afectând grav percepţia României în străinătate.
Obiectivul fundamental îl reprezintă prezervarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din afara graniţelor, consolidarea patrimoniului cultural românesc comun.
Obiectivele principale ale relaţiilor cu diferitele comunităţi româneşti trebuie să aibă în vedere:
a)folosirea oportunităţilor care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, în vederea promovării valorilor culturale româneşti şi a iniţiativelor politice ale statului român, în beneficiul cooperării cu celelalte state şi al prezervării identităţii etnice şi culturale a românilor de pretutindeni; materializarea demersurilor pentru crearea de grupuri permanente de lucru la nivelul instituţiilor din ţară şi din statele de reşedinţă respective;
b)valorificarea potenţialului politic, economic, social şi cultural pe care îl au, prin dimensiunea şi dinamica lor, comunităţile româneşti din spaţiul european şi extra-european;
c) construirea partenerialului activ al autorităţilor române cu asociaţiile de români din străinătate în vederea găsirii de soluţii pentru problemele cu care se confruntă românii din afara graniţelor în ţările de reşedinţă;
d)consolidarea internă a comunităţilor româneşti şi încurajarea iniţiativelor comunităţilor româneşti care vizează manifestarea liberă şi necondiţionată a apartenenţei la românitate;
e)implicarea activă a comunităţilor româneşti, pe plan internaţional şi în ţările de reşedinţă, în sensul afirmării identităţii româneşti şi a consolidării relaţiilor bilaterale pe plan politic, economic şi cultural;
f) continuarea demersurilor pentru recunoaşterea ca minoritate naţională şi acordarea drepturilor aferente acestui statut etnicilor români, în spiritul normelor europene, de către autorităţile unor state din vecinătate şi Balcani, precum şi garantarea posibilităţii de a-şi exercita efectiv drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare;
g)recuperarea simbolică a elitelor, a personalităţilor reprezentative ale emigraţiei, pentru includerea acestora în actualitatea culturală, ştiinţifică şi economică a României şi participarea lor la realizarea obiectivelor strategice de politică externă, prin articularea unor reţele profesionale şi a unor acţiuni de diplomaţie publică menite a consolida imaginea externă a României;
h)stimularea unei noi coeziuni a societăţii civile româneşti având ca fundament continuitatea patrimoniului cultural românesc.
Proiectul „Români pentru români” îşi propune înfiinţarea unei agenţii de presă online, interactivă, dedicată românilor din comunităţile istorice din ţări precum: Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova. Proiectul este în concordanţă cu strategia Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni care vizează satisfacerea nevoilor legitime ale persoanelor care aparţin comunităţilor istorice româneşti de a-şi păstra, dezvolta şi exprima identitatea etnică, lingvistică, religioasă şi culturală. Agenţia va oferi un ansamblu bogat şi complet de informaţii despre subiecte cât mai variate din viaţa cotidiană a acestor comunităţi, dar nu numai. Va furniza informaţii de actualitate din România, de interes pentru comunităţile istorice, pentru ca acestea să fie permanent la curent cu potenţialele schimbări care fac referire la ele, dar şi din alte state unde se află comunităţi de români. Agenţia de presă „Români pentru români” este prima cu caracter interactiv: toţi potenţialii beneficiari, nu numai din comunităţile ţintă, ci şi din toate lumea, vor avea adresabilitate directă, îmbogăţită cu propriile comentarii, datorită plusului de interacţiune. Agenţia va furniza, cu precădere, subiecte de istorie şi cultură naţională, folclor şi tradiţii româneşti,spirirtualitate şi identitate naţională.
Guvernul României prin Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni elaborează şi aplică politica în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu obiectivele majore de politică externă ale României şi cu programul de guvernare. Strategia naţională privind relaţiile cu românii de pretutindeni are la bază principiul identificării soluţiilor adecvate situaţiilor particulare existente în cadrul comunităţilor româneşti din vecinătatea României şi din emigraţie sau ale originarilor din ţara noastră.
Scopul tuturor programelor derulate de Guvern este păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a românilor din statele vecine, conform standardelor internaţionale în materie şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din emigraţie. Având la bază parteneriatul instituţional trilateral – diplomaţia românească, organizaţiile românilor din străinătate şi organismele statelor de cetăţenie sau reşedinţă - acţiunile Guvernului României vizează, în ansamblu, creşterea vizibilităţii comunităţilor româneşti în societăţile în care acestea există. Un alt obiectiv al demersurilor politico-diplomatice este consolidarea statutului şi a imaginii României în comunităţile europeană şi euro-atlantică.
Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu prilejul Duminicii migranţilor români (16 august 2015):
Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 25 februarie 2009, în luna august a fiecărui an, în prima duminică după marele praznic al Adormirii Maicii Domnului (15 august), există o zi dedicată tuturor românilor migranți. Cu această ocazie dorim să adresăm cuvinte de preţuire și de încurajare pentru românii plecați din Țară, în diverse părţi ale lumii.
În anul mântuirii 2015, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept ,,Anul omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi”, precum și ,,Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhii”, este foarte necesar să reflectăm asupra rolului Bisericii de a fi misionară șimărturisitoare, în lumea de azi marcată de criză spirituală, morală şi economică, de violenţă şi migraţie.
Misiunea Bisericii noastre în diaspora este deosebit de importantă, deoarece românii migranți trăiesc cu speranța într-un viitor mai prosper, dar și cu dorul de locurile natale, de Ţară. De multe ori, mediul în care ei lucrează printre străini nu le insuflă un sentiment de pace și mulțumire sufletească, dar se regăsesc în parohiile Bisericii Ortodoxe Române din diaspora. Aici, bucuria regăsirii și trăirii credinței strămoșești, a spiritualității și a identității româneşti, a întăririi în comuniunea dătătoare de putere, mângâiere și nădejde în Dumnezeu, se împletește cu nostalgia locurilor natale, cu sentimentul de dor arzător după cei dragi, resimțit atât de puternic printre străini. Această stare de dor, asumată în mod existențial, favorizează căutarea originii și a identității profunde.
În contextul provocărilor actuale este nevoie de discernământ și de multă răbdare, dar mai ales de multărugăciune pentru ca Dumnezeu să ne lumineze și să ne întărească în credinţă, speranţă şi iubire frăţească.
Biserica vine în întâmpinarea tuturor românilor, dar în special a celor migranți, înțelegându-le greutățile cu care se confruntă, sprijinindu-i, încurajându-i și susținându-i prin rugăciunile ei permanente și prin activitățile ei concrete pastorale, social-filantropice şi culturale. Astfel, prin înființarea parohiilor din diaspora, prin ierarhii și preoții care slujesc cu multă dăruire de sine comunitățile de români, prin programele liturgice adaptate contextului, prin promovarea valorilor autentice ale Ortodoxiei și ale poporului român, prin organizarea evenimentelor religioase, sociale, culturale și catehetice, prin cultivarea și transmiterea tradițiilor, dar și a limbii române, Biserica Ortodoxă Română se străduiește să vinăîn întâmpinarea problemelor majore ale românilor migranți. În acest sens, astăzi, în afara graniţelor României există 13 eparhii ortodoxe române în care slujesc 935 de clerici, în 844 de parohii şi filii şi 28 de mânăstiri şi schituri.
Cu multă dragoste părintească, îi îndemnăm și-i încurajăm pe toți credincioșii ortodocși români din afara granițelor să cultive legătura cu slujitorii Bisericii noastre, să le solicite ajutorul și povățuirea, să se spovedească și să se împărtășească cu Sfânta Euharistie, participând la viața liturgică a parohiilor româneştiși trăind în bucuria comuniunii frăţeşti cu ceilalți români, împărtășind experiențele comune și ajutându-se reciproc. În deosebi, ne adresăm părinților români plecați la muncă în străinătate, îndemnându-i să păstreze unitatea familiei și să rămână în permanent contact cu fiii și cu fiicele lor și cu cei rămași în țară, pentru ca distanţele geografice mari să nu producă îndepărtare sufletească sau înstrăinare spirituală a unora faţă de alţii.
În acest an, Duminica migranţilor români coincide cu prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni (16 august). Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu reprezintă un simbol al demnității românești, iar exemplul său constituie o lumină peste timp care ne cheamă pe toţi, indiferent de locul unde ne aflăm, să mărturisim prin viața şi faptele noastre dragostea de Hristos, de Biserică și de Neam. Sfinţii Martiri Brâncoveni ne îndeamnă să fim martori şi misionari ai lui Hristos Cel răstignit și înviat, în continuitate de duh cu înaintașii noștri care au fost ctitori de biserici şi de cultură şi care s-au jertfit pentru credințăși popor, apărând valori eterne într-o lume schimbătoare şi adesea ostilă credinţei creştine.
Cu prilejul Duminicii migranţilor români, adresăm calde felicitări tuturor românilor care, cu demnitate și stăruinţă, contribuie la păstrarea, cultivarea şi promovarea spiritualității și identității românești. Ne rugăm lui Dumnezeu să-i binecuvinteze pe toți românii aflaţi printre străini, dăruindu-le sănătate şi mântuire, pace şi fericire, dimpreună cu bucuria de a fi iubitori de Biserică şi de Neam!
Sursa: http://basilica.ro/
Comunitatea românească din Serbia trăieşte în două regiuni, în Voivodina şi în Serbia de nord-est, în zona cunoscută generic ca Valea Timocului. Conform datelor oficiale (recensământul din 2002), numărul etnicilor români este de 34.576 (30.419 în Voivodina şi 4.157 în restul Serbiei, dintre care 2.339 în Timoc şi 1.000 în localitatea Ovcea, integrată administrativ în capitala Belgrad), iar cel al „vlahilor” de 40.054 persoane (101 în Voivodina, restul populaţiei fiind concentrată în zona de nord-est a Serbiei). Potrivit organizaţiilor româneşti, datele de la recensământ au avut în vedere numai persoanele cu domiciliul permanent în Serbia, nu şi persoanele aflate temporar la muncă în străinătate, apreciate la 50.000 de români voivodineni şi 250.000 de români timoceni. Aceleaşi estimări neoficiale prezintă un număr de circa 200.000-250.000 de etnici români/„vlahi” în Serbia de nord-est.
Principala problemă a minorităţii române din Serbia o reprezintă separarea artificială dintre români, majoritatea înregistraţi în Voivodina, şi „vlahii” din nord-estul Serbiei/Valea Timocului, transpusă într-o diferenţă de tratament faţă de comunitatea românească. Astfel, etnicii români din nord-estul Serbiei nu beneficiază de drepturile acordate persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în domeniile educaţiei, mass media, religiei sau administraţiei publice.
În relaţia cu Serbia, funcţionează o Comisie Mixtă privind minorităţile naţionale, operaţionalizată în 2009, în baza prevederilor Acordului Interguvernamental româno-sârb privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat în 2002, care a intrat în vigoare în anul 2004.
La 1 martie 2012, a fost semnat Protocolul sesiunii a doua a Comisiei Mixte privind minorităţile naţionale, în prezenţa comisarului european pentru extindere, Stefan Fule, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton.
Sursa: http://belgrad.mae.ro/
În urma recensământului din februarie 2011, numărul cetăţenilor bulgari care s-au declarat "etnici români" este de 866, cel al cetăţenilor bulgari care s-au declarat "etnici vlahi" de 3598 iar al cetăţenilor români aflaţi în Bulgaria este de 334.
- „AVE” Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria (UERB, înfiinţată în 2003),
- Comunitatea Românilor din Bulgaria (CRB creată în 2002),
- Asociaţia Vlahilor din Bulgaria (AVB – 1992), Asociaţia Vlahilor din Estul Bulgariei (2002),
- Asociaţia Vlahilor Rudari din Bulgaria (2002),
- Societatea Aromânilor „Unirea” (Şuţata Armânjlor – fondată în 1894, reluându-şi activitatea în 1992, ca filială a Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria, de care s-a desprins în 1995),
- Asociaţia Aromânilor din Dupniţa, Centrul Cultural Român din Vidin.
- Adresa: Vaska Pope 16, 26300 Vârşeţ
- Tel: +381 (0)13 833420
- Fax: +381 (0)13 838031
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Director: Nicu Ciobanu
- Adresa: Žarka Zrenjanina 7, 26000 Pancevo
- Tel/Fax: +381 (0)353401;
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Preşedinte: Lucian Marina
- Adresa: Bulevar Slobodana Jovanovića 50, 21000 Novi Sad
- Tel/Fax: +381 (0)21 6394412
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Preşedinte: Vasile Barbu
- Adresa: T. Vladimirescu 176 B, 26216 Uzdin
- Tel: +381 (0)13 673262, +381 (0)13 673856
- Fax: +381 (0)13 673207
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Preşedinte: Valentin Mic
- Adresa: Njegoseva 1a, 26000 Pancevo, Serbia
- Tel/Fax: +381 (0)13 354861
- Web: www.inmediasres.rs.sr
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Preşedinte: Costa Roşu
- Adresa: Mihajla Pupina 6/3, 21000 Novi Sad
- Tel/Fax: +381 (0)21 350084
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Preşedinte: Marcel Drăgan
- Adresa: Stevana Mokranjca 6/36, 21000 Novi Sad
- Tel/Fax: +381 (0)21 457583
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Preşedinte: Dorinel Stan
- Adresa: Sterijina 68b, 26300 Vârşeţ
- Tel: +381 (0)13 834125
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea." style="color: #005288; outline-style: none;">romanii.independenti@gmail.com
- Preşedinte: Dimitrie Crăciunovici
- Adresa: Požarevačka 8, 19000 Zaječar
- Tel/Fax: +381 (0)19 424878
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Protopop: Boian Aleksandrovici, vicar administrativ al Timocului
- Adresa: Obiliceva 14, 19300 Negotin
- Tel: +381 (0)19 542564
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Preşedinte: Predrag Balaşevici
- Adresa: Bobijeva 46, 19210 Bor
- Tel/Fax: +381 (0)30 295696
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.; Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea." style="color: #005288; outline-style: none;">pbalasevic@gmail.com
- Preşedinte: Zavişa Jurj
- Adresa: Bobijeva 46, 19210 Bor
- Tel/Fax: +381 (0)30 295696
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.; Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Preşedinte: Draghişa Costandinovici
- Adresa: Edvarda Kardelja 30, Mala Vrbica, 19320 Kladovo
- Tel/Fax : +381 (0)19 807526
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Director: Duşan Pârvulovici
- Adresa: JNA 1A, TC I etaj, local 39 şi 40, 19300 Negotin
- Tel: +381 (0)19 541955
- Fax: +381 (0)19 541956
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- Preşedinte: Dragan Demici
- Tel: +381 (0)642523055
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea." style="color: #005288; outline-style: none;">ddemic@hotmail.com
- Preşedinte: Iel Buobu Lui
- Tel: +381 (0)628192422
- Preşedinte: Ivica Glišić
- Adresa: localitatea Žitkovica, comuna Golubac
- Tel: +381 (0)69675178
- Director: Bojan Barbucici
- Adresa: Borska 20, Brestovac, 19210 Bor
- Tel: +381 (0)30 34985
- E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta. Grupuri compacte de români trăiesc în mai multe așezări rurale din apropierea graniței cu România și în orașul Jula (maghiară Gyula). Un grup important de români se află și în capitala Budapesta.
TV Privesc.EU Live
Parteneri
