Urmare a unei interpelări a deputatului PMP, Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) aduce la cunoștința deputatului aspecte importante ce țin de cooperarea interguvernamentală București-Chișinău privind diaspora comună a celor două state românești.

Astfel, în răspunsul adresat deputatului Constantin Codreanu, MRP comunică, între altele, următoarele:

„Ulterior semnării în octombrie 2015 a Memorandumului de înțelegere între Biroul pentru relații cu diaspora din Republica Moldova și Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, cele două părți au continuat cooperarea conform competențelor legale și prevederile documentului sus-menționat.

În perioada 26-27 septembrie 2016, șefa Biroului pentru relația cu diaspora din Republica Moldova a efectuat o vizită de lucru în România, la invitația ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, context în care a fost convenită sprijinirea unor proiecte concrete de cooperare bilaterală și continuarea schimbului de informații și bune practici cu privire la diaspora comună.

Contactele cu Biroul pentru relații cu diaspora din Republica Moldova au continuat și după înființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în același cadru, menit să conducă la aprofundarea cooperării bilaterale cu privire la diaspora comună, Totodată, prin proiectele finanțate, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a stimulat cooperarea dintre asociațiile diasporale ale celor două țări.

Ca urmare a dialogului purtat la nivel de secretar de stat al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni cu Biroul pentru relații cu diaspora din Republica Moldova, a fost convenită actualizarea Memorandumului de înțelegere din octombrie 2015, atât în contextul creării ministerului, cât mai ales pentru dezvoltarea domeniilor prevăzute de acest Memorandum.

Proiectul noului Memorandum se află în stadiu de avizare la Ministerului Afacerilor Externe (…) și adaugă la documentul precedent inițiative în domeniul educației și a mass-media de limbă română din diaspora comună, precum și în domeniului promovării identității etnice comune. Ulterior semnării acestui document de cooperare bilaterală, vom fi în măsură să detaliem suplimentar proiectele convenite cu Biroul pentru relații cu diaspora din Republica Moldova.

Folosim acest prilej pentru a vă mulțumi pentru interesul acordat acestei problematici și pentru disponibilitatea de colaborare, asigurându-vă, totodată, de întreaga deschidere în vederea continuării dialogului instituțional”.

De asemenea, domnul Teodor Meleșcanu, Ministru al Afacerilor Externe al României, a adus punctul său de vedere la cunoștința președintelui Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării: ”Am primit cu interes interpelarea dumneavoastră cu privire la semnarea unui Acord interguvernamental România – Republica Moldova privind diaspora comună a celor două state. (…) Ministerul Afacerilor Externe va sprijini MRP în proiectele vizând consolidarea relațiilor cu Republica Moldova, în conformitate cu interesele de politică externă ale României și cu respectarea deplină a normelor și principiilor de drept internațional. Folosesc această ocazie pentru a vă reasigura de întreaga disponibilitate de a coopera în vederea înregistrării de progrese semnificative în implementarea agendei de cooperare dintre România și Republica Moldova”.

Amintim că la 31 octombrie 2017 deputatul Constantin Codreanu a prezentat o Declarație politică la tribuna Camerei Deputaților, cerând guvernului României semnarea cu guvernul Republicii Moldova unui Acord privind diaspora comună a celor două state.

Totodată, deputatul Constantin Codreanu a interpelat în acest subiect Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

timpul.md

Forţa de muncă românească este căutată în statele Uniunii Europene. Peste 600 de locuri de muncă sunt disponibile pentru români în ţări dezvoltate ale Spaţiului Economic European. Prin intermediul reţelei EURES România, angajatorii caută  de la muncitori în agricultură, până la ingineri softwar.

Spania – 158 locuri de muncă: 150 agricultor, 3 tehnician, 1 supervizor ferma, 4 muncitor ferma.

Germania – 115 locuri de muncă: 23 șofer camion, 25 salvamar, 10 programator PLC, 6 bucătar, 5 ospătar, 4 cofetar (pentru formare profesională-ucenicie), 4 fizioterapeut, 3 electrician în construcții, 3 personal servire clienți, 3 șofer de autobuz, 2 mecanic instalații sanitare, de încălzire și climatizare, 2 montator instalații electrice, 2 personal întâmpinare oaspeți, 2 tehnician mecatronică, 1 analist AX, 1 bucatar, 1 contabil, 1 inginer construcții civile, 1 inginer software C/C++, 1 inginer software Java, 1 lucrător în agricultură, 1 macaragiu, 1 manager front office, 1 manager IPT, 1 mecanic instalații de climatizare și refrigerare, 1 menajeră șefă, 1 montator sisteme fotovoltaice, 1 planificator, 1 recepționer, 1 sudor, 1 tehnician electronică, 1 tehnician service, 1 tehnician sisteme de încălzire, 1 vopsitor auto, 1 zidar.

Danemarca – 100 locuri de muncă: 100 lucrători în agricultură – culegători de mazăre.

Olanda – 56 locuri de muncă: 20 lăcătuș confecții metalice, 20 sudor, 15 culegător căpșuni, 1 instalator încălzire centrală și de gaze.

Polonia – 40 locuri de muncă: 40 specialist în relații cu clienții.

Belgia – 16 locuri de muncă: 10 ciontolitor tranșator carne, 2 macaragiu, 2 tehnician retele comunicatii, 2 electrician iluminat stradal.

Cehia – 30 locuri de muncă: 15 operator CNC, 15 forjor.

Portugalia – 30 locuri de muncă: 30 culegător zmeură, mure și afine.

Finlanda – 23 locuri de muncă: 12 lucrători sezonieri – culegători de căpșuni, zmeură și mazăre, 10 măcelar/tranșator carne de pui, 1 ospătar.

Luxemburg – 10 locuri de muncă: 10 senior tehnician Chrome.

Malta – 10 de locuri de muncă: 10 operator matrițe plastic.

Bulgaria – 8 locuri de muncă: 4 matrițer, 4 turnător.

Marea Britanie – 5 locuri de muncă: 5 asistent medical.

Norvegia – 2 locuri de muncă: 2 frizer.

Lituania – 1 loc de muncă: 1 manager vânzări.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă.

În 2017, Inspectoratul Poliţiei Judeţene a cunoscut o scădere a capacităţii de intervenţie, odată cu scăderea personalului cu experienţă profesională, în urma pensionării unui număr destul de mare de lucrători. Anul trecut, s-au pensionat 44 de poliţişti. Toate acestea au reieşit din raportul de activitate pe anul 2017, care a fost prezentat în cadru festiv.  La eveniment au fost invitaţi reprezentanţi au autorităţilor publice, precum şi cei ai instituţiilor partenere. De asemenea, a fost prezent şi inspectorul general adjunct al Poliţiei Române, Marius Voicu, care le-a cerut celor prezenţi să treacă dincolo de cifre atunci când analizează activitatea desfăşurată.

După cum reiese din raportul de activitate, creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni prin protejarea persoanei, protejarea patrimoniului, siguranţa stradală şi cea rutieră, a reprezentat pentru Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mehedinţi, principala prioritate, astfel, ca urmare a celor 484 de acţiuni pentru prevenirea faptelor antisocial desfăşurate, s-a întregistrat o diminuare procentuală de 15,01 % a infracţionalităţii sesizate.

La infracţiunile sesizate contra patrimoniului se constată o scădere cu 18,93% fapte în anul 2017, faţă de perioada similară a anului 2016. Referitor la infracţiunile de furt, numărul total al acestora cunoaşte o scădere procentuală de 23,08% în anul 2017 comparativ cu 2016.

Criminalitatea stradală este caracterizată, în general, de infracţiuni fără un pericol social deosebit, însă având în vedere locul în care sunt săvârşite, acestea creează o stare de disconfort.

La nivelul I.P.J. Mehedinți, în anul 2017, criminalitatea stradală s-a diminuat cu 5,07% față de anul 2016, fiind sesizate un număr de 262 infracţiuni stradale, dintre care 224 în mediul urban şi 38 în mediul rural. Din totalul infracţiunilor stradale sesizate, 16,03% sunt constatate în flagrant. În mediul rural, criminalitatea sesizată înregistrează scăderi la infracţiunile contra patrimoniului (25,5%) şi contra persoanei (16,91%). De asemenea, în anul 2017 s-au dispus măsuri preventive faţă de 184 de persoane. În anul 2017, poliţiştii Serviciului de Investigarea Criminalităţii Economice, au reuşit recuperarea a 2.577.430 lei din prejudiciul cauzat. Criminalitatea gravă comisă cu violenţă, respectiv infracţiunile de omor s-au menţinut la acelaşi nivel ca în anul 2016. Dinamica dosarelor penale cu A.N. cunoaşte, de asemenea, o creştere a identificării autorilor de 27,70 %, față de 26,91 % în anul 2016.

În anul 2017, în judeţul Mehedinţi ca urmare a ccidentelor de circulație a rezultat decesul a 49 persoane, rănirea gravă a altor 174, respectiv rănirea uşoară a 109 persoane. Principalele trei cauze generatoare ale evenimentelor rutiere au fost:

üv                -viteza neadaptată la condiţiile de drum;

ün                - neacordare prioritate vehicule;

üt                 -traversare neregulamentară pietoni.

Activitatea Inspectoratului de Poliție Județean Mehedinți o să se concretizeze și pe parcursul anului 2018 în direcția asigurării unui climat de siguranţă civică corespunzător la nivelul întregului judeţ, combaterii evaziunii fiscale, contrabandei şi traficului cu produse accizabile, a prevenirii şi combaterii infracţiunilor ce se pot comite asupra unităţilor care depozitează, manipulează sau transportă valori monetare, respectarea legalităţii privind circulaţia rutieră precum şi menţinerea unui climat de siguranţă publică în zona unităţilor de învăţământ.

Renumitul regizor român, Andrei Serban se aflā la Budapesta, pentru a doua  oarā. A sosit la Budapesta împreunā cu sotia si colega de creatie, Daniela Dima, cu care vor pune în scenā piesa lui Shakespeare, Richard al III-lea.
          Premiera va avea loc pe data de 18 februarie 2018, la Teatrul Rádnoti  din Budapesta si piesa va fi jucatā pe aceasta scenā si în zilele de 23, 28 februarie, 1 martie. Andrei Serban este un regizor bine cunoscut în lumea culturalā, atât în tarā cāt si în strāinātate, lucrând cu mari teatre de pe toate continentele. Regizorul s-a nascut în anul 1948, în Bucuresti si trāieste din anul 1969 în  New York.
           Celebrul regizor de teatru si operā si sef al scolii de actorie de la Columbia University din New York este cunoscut actorilor si publicului budapestan din anul 2010, când a pus în scena piesa "Trei Surori", la Teatrul National din Budaptesta, bucurându-se de un mare succes.
     În piesa, Richard al III-lea vor juca unii dintre cei mai buni actori din Ungaria:Alföldi Robert, Gazsó György, Kelemen József, Kováts Adél, Martin Márta s.a
         Regizorul Andrei Serban la cei 74 de ani, este plin de energie si reuseste sa se prezinte atât în tarā, la Bucuresti, Iasi, Cluj , cât si în strāinātate, cu noi piese, ce se vor juca ani de-a rândul. Întrebat despre parcursul carierei sale artistice, cu modestie,  Serban a raspuns: "Nu stiu cât talent am avut, dar sigur noroc am avut cu carul ; faima internationalā o consider ca si cum as fi câstigat la o loterie artisticā".
      

Serbana Kiss-Meirosu

La invitaţia Camerei de Comerţ şi Industrie a Ungariei (secţiunea ungaro-română), ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, a participat, la Bekescsaba, la o conferinţă şi un forum de afaceri dedicate raporturilor economice dintre România şi Ungaria. În alocuţiunea rostită la deschiderea evenimentului, şeful Misiunii a realizat o succintă trecere în revistă a dinamicii comerţului şi investiţiilor bilaterale. De asemenea, s-a referit la problema dezechilibrului balanţei comerciale şi a încurajat companiile prezente să îşi extindă activitatea, prin noi investiţii, în cele două state. Ambasadorul Lazurca a evocat beneficiile economice nemijlocite sau indirecte ale programului de cooperare transfrontalieră RO-HU 2014-2020. La final, diplomatul român a făcut o scurtă prezentare a clubului de afaceri româno-ungar RoCham, un instrument util de promovare a activităţilor investiţionale sau comerciale bilaterale.