Până în 30 septembrie, la Chișinău, are loc un eveniment cultural de excepție în spațiul românesc, devenit o tradiție, în ultimii ani. Este vorba despre „Reuniunea Teatrelor Naţionale”, ediţia a IV-a. În anul centenar, la Chișinău, și-au dat întâlnire importante instituții teatrale din România și Republica Moldova. Evenimentul este organizat de Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Ministerului Culturii și Identității Naționale al României și Institutului Cultural Român. În cadrul Reuniunii vor fi prezentate producții recente ale teatrelor din România și ale teatrelor naționale din Republica Moldova. 

Participă:

Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București cu spectacolul „Scrisoarea” după Ion Luca Caragiale, regia: Horaţiu Mălăele ;

Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Craiova cu spectacolele „Cealaltă ţară” de Herta Muller, regia: Alexandru Istudor şi „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia: Alexandru Boureanu;

Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași cu spectacolele „Povestea păsării fără cuib”,regia: Iris Spiridon şi „Teatru de război”,regia: Cristian Hadji-Culea;

Teatrul National „Radu Stanca”, Sibiu cu spectacolele : „Avioane de hârtie”de Elise Wilk, regia: Eugen Gyemant şi „D-ale carnavalului”de Ion Luca Caragiale, regia: Silviu Purcărete;

Teatrul Național Târgu-Mureș cu spectacolele : „Tatăl meu, preotul”de Gabriel Sandu, regia: Leta Popescu, „Pasărea retro se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte”de Radu Afrim şi „Steaua fără nume”de Mihail Sebastian, regia: Erwin Șimșensohn;

Teatrul Național Cluj Napoca cu spectacolul : „Tzara arde şi Dada se piaptănă”,concept de Ion Pop, Ştefana şi Ioan Pop-Curșeu;

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” Timişoara cu spectacolul : „Pe mâine”de Mihaela Iancu, concept şi interpretare: Iuliana Crăescu şi „Proştii sub clar de lună”de Teodor Mazilu, regia: Ion-Ardeal Ieremia; Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Chişinău cu spectacolul : „Carnavalul” după Ion Luca Caragiale, regia: Alexa Visarion şi „Maria Tănase. Aş muri, moartea nu-mi vine”, regia: Nelly Cozaru;

Teatrul Naţional „Satiricus – Ion Luca Caragiale”, Chişinău cu spectacolul : ”Puştoaica de la etajul 13, sau dragă societate”de Mircea M. Ionescu, regia: Alexandru Grecu;

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Bălţi cu spectacolul : „O noapte furtunoasă”de Ion Luca Caragiale, regia: Emil Gaju;

Teatrul Muzical Dramatic „B.P. Hasdeu”, Cahul cu spectacolul : „Despărţitorul”de Ion Sapdaru, regia: Nelly Cozaru.

Programul conține și alte momente speciale: conferințe, lansări de carte, expoziții, întâlniri cu actorii.

O secțiune aparte a evenimentului o constituie audițiile publice ale spectacolelor de teatru-document, realizate de Teatrul Național Radiofonic, Bucureștişi Radio Moldova, Chişinău.

Secretarul de stat George Ciamba, co-președintele Comisiei Mixte Interguvernamentale România-Republica Serbia pentru protecția minorităților naționale, a avut, pe parcursul celei de-a doua zile a vizitei oficiale în Republica Serbia, o întâlnire cu liderii principalelor organizații ale persoanelor aparținând minorității române.

Înaltul oficial român a reafirmat sprijinul țării noastre pentru respectarea drepturilor specifice ale persoanelor aparținând minorității române de pe întreg teritoriul Republicii Serbia, în special în ceea ce privește accesul la educație, mass-media și serviciul religios în limba română.

Secretarul de stat George Ciamba a reiterat poziția de principiu a României privind susținerea aplicării nediscriminatorii, pe întreg teritoriul Republicii Serbia, a acelorași standarde privind drepturile persoanelor aparținând minorității române.

Reprezentanții organizațiilor minorității române din Republica Serbia au prezentat demnitarului român dificultățile cu care se confruntă și au adresat solicitări concrete de sprijin. Aceste preocupări vor fi reluate de partea română  cu partea sârbă în cadrul reuniunilor Comisiei Mixte Interguvernamentale România - Republica Serbia.

Începând cu 20 august 1083, ziua canonizarii Regelui creștin Ștefan, națiunea maghiară sărbătorește cu fast aceasta zi. La început, în orașul Szekésfehervár și după mutarea capitalei la Buda, iar din 1873 în Budapesta. După cel De-al Doilea Razboi Mondial, regimul comunist a abolit Ziua Sfântului Ștefan, astfel că începând cu 20 august 1950, s-a sărbătorit Ziua Constituției, iar mai târziu, Ziua Recoltei (a pâinii). 

După schimbarea regimului, din 20 august 1990, această data a devenit, din nou, Sărbătoarea Sfântului Ștefan, declarată Zi Naționala a Ungariei, odată cu hramul bisericii ce-i poartă numele din Budapesta, cunoscută ca Bazilica Sfântul Ștefan.
Ștefan I s-a născut în anul 957, la Esztergom, și a murit la 15 august 1038, la Székesfhervár.

Este considerat primul creștin al națiunii și este întemeietorul Regatului Ungariei. Regele Ștefan, ca primul rege creștin al Ungariei, a avut un rol important în întarirea creștinismului și a culturii ungare, dând legi în acest sens. A construit biserici și a întemeiat 6 arhiepiscopii în Ungaria și două în Transilvania, la Oradea și Alba Iulia.  Conform tradiției, Papa Silvestru al II-lea i-a trimis o coroana de aur cu nestemate, realizată în stil bizantin, iar în anul 1001, printr-o scrisoare îl recunoaște oficial ca rege creștin al Ungariei.  Sfânta coroana este și astăzi simbolul națiunii maghiare. Sfântul Ștefan I a fost canonizat la 20 august 1083 de Papa Grigore al VII-lea ca sfânt al Bisericii Catolice, iar în anul 2000 de Biserica  Ortodoxă, devenind astfel primul sfânt comun al celor două biserici, după Marea Schismā. În anul 1905, a fost inaugurată în Budapesta, de către împaratul Franc József, o mare catedrală, numită Bazilica Sfântul Ștefan, cea mai mare biserică din capital Ungariei, ce poartă hramul Sfântul Ștefan. Este de remarcat faptul că la construcția bisericii s-a folosit marmură de Rușchița -Transilvania. În prezent, Bazilica Sfântul Ștefan este  un loc de pelerinaj si reprezintă o atracție culturală pentru turiști și numai, aici ținându-se concerte de orgă. Importanța bazilicii, ca loc de pelerinaj, se datorează prezenței Mâinii Sfinte, mâna dreaptă a regelui Ștefan cel Sfânt, adusă, aici, din 1950. De-a lungul timpului, Mâna Sfântā a trebuit să fie pusă la adăpost din calea dușmanilor  creștinismului. Mult timp a fost păstrată în România, în localitatea Biharia.

Începând din 20 august 1990, în dimineata acestei zile se țin slujbe de pomenire a Sfântului Ștefan, în Bazilică, dupa rânduiala Bisericii Catolice, iar în Biserica Maghiara din Piața Petöfi, după rânduiala Bisericii Ortodoxe.
În Biserica  Ortodoxă, pe lânga preoții din parohia maghiară, slujesc preoți din toate comunitățile ortodoxe din Budapesta (ruși, bulgari, sârbi, greci, români). Din comunitatea românească, pe lânga credincioși și preoți, participă și oficiază slujba PS Siluan, Episcopul Românilor Ortodocși din Ungaria.
În dupa amiaza zilei de 20 august are loc o procesiune în jurul Bazilicii cu Racla Mâinii Sfinte.  După slujbă, este organizat un concert special, la care participă și oficialități.
Pe lângă locuitorii Budapestei, la aceasta mare sărbătoare participă și foarte mulți turiști atrași nu numai de frumusețile deosebite pe care le oferă orașul, dar și focul de de artificii, care are loc, an de an, pe malul Dunării.

Șerbana Kiss-Meiroșu

Secția consulară din cadrul Ambasadei României la Belgrad nu efectuează program de lucru cu publicul în zilele de 15 - 17 august 2018. Potrivit unui anunţ postat pe pagina de internet a Ambasadei României la Belgrad, în perioada menţionată nu se vor furniza informaţii consulare.