Confuzia printre posesorii de maşini privind data sau momentul din care maşina trebuie echipată cu cauciucuri de iarnă atinge punctul maxim în această perioadă a anului. E momentul să clarificăm această dilemă. Potrivit Codului Rutier, cauciucurile de iarnă nu sunt obligatorii începând cu data de 1 noiembrie, dar sunt obligatorii chiar şi în octombrie (sau în orice altă lună a anului) în cazul în care se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

Potrivit legislației în vigoare se menționează că trebuie să ai maşina „încălţată” cu anvelopele potrivite indiferent de sezon, astfel că poţi fi amendat dacă eşti prins cu cauciucuri de vară pe o porţiune de drum acoperită cu zăpadă sau polei. Conform polițiștilor rutieri, purtarea anvelopelor de iarnă este obligatorie din momentul în care începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă sau polei. Deci obligativitatea dotării autovehiculelor cu cauciucuri de iarnă nu depinde de un anumit interval de timp, ci de condiţiile meteorologice. Forfota în service-urile auto a început deja, iar în următoarele zile administratorii se aşteaptă la un număr mult mai mare de clienţi.

„Se simte că lumea a început să vină deja să își schimbe cauciucurile, dar nu este încă aglomerație. După ce va cădea prima zăpadă, atunci va fi cu adevărat buluc pe la service. Din experienţa anilor trecuţi în prima zi când ninge vor fi pe în jur de 30-40 de clienţi. Aşa e la noi, când poţi face un lucru din timp, mai bine te înghesui pe ultima sută de metri și stai la cozi”, a spus Bogdan, un mecanic din Drobeta-Turnu Severin.

Amenda pentru şoferii care circulă pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei cu anvelope de vară se poate cifra între 9 şi 20 de puncte de amendă, acestea fiind echivalente cu o sumă cuprinsă între 810 şi 1.800 de lei. În plus, aceşti conducători auto riscă să rămână şi fără certificatul de înmatriculare al maşinii, primind doar o dovadă înlocuitoare a actului original, fără drept de circulaţie.

Cât ne costă anvelopele de iarnă

Pentru a evita amenzile, șoferii au două variante de a-și achiziționa anvelopele. Pentru un cauciuc de iarnă „la mâna a doua” conducătorii auto trebuie să scoată din buzunar între 60 de lei şi 100 de lei, preţul fiind stabilit în funcţie de marcă, model şi starea cauciucului. Pentru un cauciuc nou sunt cuprinse între 200 şi 500 de lei. Pe lângă costul pneurilor, şoferii mai au de plătit şi montatul acestora, care ajunge de la 60 de lei pentru un autoturism, la 90 de lei pentru o autoutilitară, iar în acest preţ este inclusă şi procedura de echilibrat roţi.

Conducătorii auto trebuie însă să achiziţioneze anvelope omologate, în concordanţă cu cele înscrise în cartea de identitate a vehiculului şi care poartă marcajul M.S. Nu sunt recomandate anvelopele de iarnă la „mâna a doua” mai vechi de cinci ani sau la care înălţimea profilului este mai mică de patru milimetri. De asemenea, anvelopele denumite comercial „all seasons” pot fi acceptate dacă au marcajul specific anvelopelor de zăpadă M.S.

CSM Drobeta și-a îmbogățit vitrina cu alte patru medalii strălucitoare obținute în Finala Campionatului Național de Ne-Waza (lupta la sol din judo) pentru vârstele U11, U13, U15.

Gazde ale finalei naționale, severinenii nu și-au menajat oaspeții și pe tatami. Sportivele de la CSM Drobeta au luptat cu spor și rezultate notabile în cadrul categoriilor de vârstă și de greutate. Nu mai puțin de patru dintre fetele pregătite de Gicu Vasilan și Lena Sterea s-au oprit în finală. Astfel, campioane naționale în lupta la sol au devenit Ana Maria Vladu (-36 kg-U15) și Iasmina Covaciu (-44 kg-U15), în vreme ce colegele lor, Diana Argint (-52 kg-U13) și Daniela Demetrio (+52 kg-U15) au cucerit medaliile argint.

„Putem spune că și de această dată ne-am îndeplinit o bună parte din obiective. Clubul nostru a fost pe podium datorită celor două fete care au pus mâna pe titlurile naționale, iar alte două au fost și ele la un pas de a fi campioane naționale. A fost o finală de campionat național reușită, cu rezultate planificate și îndeplinite printr-o frumoasă comportare a sportivilor noștri”, au precizat antrenorii secției severinene.

Cele două cluburi de judo din Mehedinți, CSM Drobeta și CCE Strehaia, au cucerit, împreună, șase medalii din finala Campionatului Național de Ne-Waza (lupta la sol din judo) pentru vârstele U11, U13, U15.

Născut la mijlocul secolului trecut, în Turnu Severin, Marin Dobrescu este una dintre cele mai marcante persoane din sportul mehedinţean. În jumătate de veac a şlefuit o sumedenie de talente. Invariabil a cules şi roadele, iar vitrinele cluburilor la care a activat s-au îmbogăţit semnificativ. Fie că e vorba de titluri naţionale, europene sau mondiale. Puțină lume cunoaște însă povestea tehnicianului pasionat de pictură și poezie. În tinereţe a practicat trei sporturi diferite la nivel profesionist, însă afirmarea şi marile reuşite au venit din postura de antrenor de lupte libere.

Povestea începe în 1964. La 14 ani a ales să practice disciplina care a fost inclusă în probele sportive încă de la prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne. „Sportul de performanţă pentru mine a început odată cu o întâlnire cu destinul, prin prezenţa maestrului Gaiţă Teodor, care, având un stil personal, un stil foarte omenesc de a aborda lucrurile, m-a făcut să aleg luptele, unul dintre sporturile care, zic eu, reprezintă bărbăţie”, îşi începe povestea Marin Dobrescu.Trei ani mai târziu cucerea medalia de argint la campionatul naţional de lupte libere, iar în 1968 devenea campion naţional la lupte greco-romane. În paralel practica atletism (probele de ciocan şi aruncarea greutăţii), dar şi rugby în Divizia B, la Metalul Turnu Severin. Era singurul junior din echipa de seniori! Nici mingea ovală, salteaua sau greutăţile nu depăşeau însă mare sa iubire: pictura. Culorile puse pe planşă îi mângâiau sufletul cel mai mult. „În paralel cu activitatea mea sportivă îmi desfăşuram activitatea scolastică, fiind elev al Liceului „Traian” şi, în acelaşi timp, membru al Cercului Arte Plastice din Severin. Era o activitate care a atras foarte multă lume în acea perioadă, o activitate care a făcut ca să strălucească din punct de vedere plastic munca acelor minunaţi oameni. Ţin minte că la o lună-două se făceau expoziţii la care participam cu drag şi chiar am avut și eu două prezentări personale. Uite aşa s-a îmbinat în mod armonios arta cu sportul. După ce am început activitatea de antrenor nu am uitat activitatea plastică, în schimb mult mai rar am practicat-o”, rememorează maestrul Dobrescu.

Drumul deturnat de la marea sa iubire

Destinul a făcut ca drumul artei pe care îl urmase cu încredere oarbă în timpul adolescenţei să fie deturnat, fără voie sa, spre cel al sportului, care, peste ani, s-a dovedit a fi plin de borne ale succesului. Astfel, după absolvirea Liceului „Traian” a urmat cursurile Institutului de Specializare Lupte, practica fiind în cadrul cluburilor Dinamo şi ASA Bacău. „Regret că am lăsat pe plan secund arta plastică, pentru că e pasiunea vieţii mele. De altfel, nu am făcut o alegere, aşa, la a da cu banul. Am picat la Institutul Andreescu. Am fost 75 pe loc la Tele Arte, cum era pe atunci specializarea. M-am încăpăţânat să dau la pictură pură, asta era secţia unde erau foarte mulţi candidați pe loc şi, în urma acestei triste selecţii, m-am hotărât să fac Educaţie Fizică şi Sport. De aia a trebuit ca în toată această perioadă, de 45 de ani de muncă în sport, să fur din cupa cu nectar a picturii”.

Dobrescu: „Pictura nu înseamnă relaxare”

Dincolo de lupte rămâne, atunci când e posibil, şi timpul liber. Pe care şi-l dedică picturii. Şi aici pune suflet, pentru că aşa e construit: „a picta nu înseamnă relaxare, decât doar pentru cei care au doar hobby-ul frumosului. Pictura e o chestie mult mai serioasă. Pentru a picta îţi trebuie stare. E adevărat că mi-am găsit-o cu greu, dar am găsit şi posibilităţile de a picta câte ceva exact în starea în care o aveam”. Tot timpul are o stare care nu se mai rezumă totul la roşu şi albastru, ca la echipamentele în care sunt îmbrăcaţi sportivii la antrenamente. Se deschide o întreagă paletă de culori, iar lucrările sale, dintre cele mai diferite, nu seamănă deloc cu cele ale unui amator. Toate operele le-a realizat în tihnă. În atelierul în care se regăseşte cel mai bine. Singur cu planşa, culorile, pensula, cuţitul şi şevaletul. Materia, culoarea, conduc discursul, legile limbajului plastic care dau coerenţă gândurilor artistului. „Atelierul este locul în care reuşesc să-mi adun gândurile şi să le transpun pe carton. Acolo reuşesc să fiu bucuros şi fericit”.

Succes maxim în cariera de antrenor

La 22 de ani a revenit pe meleagurile natale şi a devenit antrenor la CS Meva. Ulterior, a ajuns la CSS Turnu Severin, unde a activat până în 1982, ca antrenor de lupte greco-romane. Printre elevii săi medaliaţi la Naţionalele de lupte s-au numărat Gicu Vasilan, actualul antrenor de judo de la CSM Drobeta, dar şi Petre Dicu, care, în 1980, a cucerit bronzul la Jocurile Olimpice de la Moscova. Din 1992, Marin Dobrescu a fost directorul Complexului Olimpic. În 2000 a revenit la catedră, la CSS Drobeta, iar din 2007, odată cu înfiinţarea secţiei de seniori, a trecut la CSM Drobeta, ca antrenor de lupte libere. În fiecare an a avut sportive medaliate la europene, mondiale sau balcanice, luptele din județul nostru confundându-se cu maestrul Dobrescu.

Micuţii judoka de la Strehaia, pregătiţi de profesorul Ilie Gîdea, au obţinut două medalii în finalele Campionatul Naţional de ne waza pentru copii U11, U13, U15, desfăşurate, în weekend, la Drobeta-Turnu Severin.

Competiția națională în care sportivii și-au etalat calitățile în lupta la sol nu a trecut fără rezultate notabile pentru filiala de la Strehaia a Palatului Copiilor. Marian Lucian Rîciu a obţinut medalia de argint la categoria 50 kg, în finala Campionatului Naţional de judo pentru copii sub 13 ani. Sportivul pregătit de Ilie Gîdea a ajuns până în finală, însă a pierdut duelul. Cea de-a doua medalie a fost adusă de Fiona Witt, sportivă care deși s-a aflat la prima participare într-o finală de campionat național, a izbutit să obțină medalia de bronz în cadrul categoriei 44 kg-U11.

„Sunt mulţumit de prestaţia sportivilor mei şi de rezultatele obţinute. Am participat cu cinci sportivi și e normal ca si numărul de medalii sa fie mai restrâns. În plus, Anne Marie Brebinaru, cotată la o medalie în finala U15, a fost lovită la spate și nu a participat, iar Daria Robu, o altă sportivă de la care așteptam medalie, a avut o zi mai slabă și a pierdut din primul tur. Cu toate acestea, am urcat de două ori pe podium, prin sportivii din noul val, veniți recent de la grupa de începători. Este vorba de Marian Rîciu, care a obținut bronzul, Fiona Witt a câștigat argintul, iar Ana Maria Lorena Răducan a fost la un meci de a prinde locul trei. Sunt sportivi cu reale calități și cu siguranță vor mai aduce medalii” a precizat antrenorul Iliea Gîdea.

În cadrul campionatului național pentru categoriile U15, U13, U11, s-au luptat pe tatami 375 de sportivi legitimați la 60 de cluburi.

Un loc de muncă la poliția de frontieră este mai mult decât atractiv. Sute de candidați, printre ei și mulți mehedințeni, încearcă să intre în rândurile celor care patrulează pe graniță.

Posturile de agent sau ofițer la Poliția de Frontieră Timișoara sunt la mare căutare. Au fost scoase la concurs un număr de 114 posturi, pentru care s-au înscris 1.085 de candidați. la testarea psihologică s-au prezentat 790, iar 510 au fost admiși, concurența fiind de aproximativ patru candidați pentru un loc. Totodată, pentru șase locuri de ofiţeri specialişti şi opt agenţi specialişti, s-au înscris 116 candidaţi, din care 76 s-au prezentat la testarea psihologică, trecând testul 67.

„Lista candidaţilor declaraţi apt psihologic, informaţii complete privind desfăşurarea celorlalte probe de concurs şi criterii de departajare, tematica şi bibliografia necesare susţinerii concursului/examenului sunt postate pe pagina de internet a Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, precum şi la avizierul unităţii. Candidaţíi care au trecut testul psihologic trebuie să se prezinte la sediul unităţii, pentru a le fi eliberate trimiterile pentru întocmirea fişei medicale-tip de încadrare în M.A.I.”, arată oficialii poliției de frontieră Timișoara.

Cei ramasi vor susține probele fizice, probe care sunt eliminatorii. Etapa a doua a concursului se va desfăşura pe 5 noiembrie şi va consta în susţinerea unui test scris, de tip „grilă”.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara este structură regională, subordonată Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, cu competență în zona de la frontiera de stat a României spre interior, pe raza județelor Mehedinți, Caraș Severin și Timiș. Supravegherea frontierei și controlul trecerii acesteia cu Republica Serbia este pe o lungime de 546,4 kilometri.