Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) privind discriminarea minorităţilor din Ucraina generată de adoptarea Legii învăţământului începe să aibă efecte, a declarat, preşedintele delegaţiei României la APCE, senatorul Titus Corlăţean, potrivit Agerpres, citată de Radio Cernăuți.  

„Procesul de monitorizare prin Comisia de la Veneţia a început, au început deja vizite, inclusiv întâlniri cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, inclusiv cu asociaţiile româneşti, ceea ce, apropo, oficialii ucraineni şi cei din Parlamentul ucrainean n-au făcut. N-au dialogat, ceea ce e nefiresc şi nedemocratic. Înainte de adoptarea articolului 7, care îi privea direct, n-au dialogat cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Ucraina", a afirmat Corlăţean, la conferinţa cu tema "Exercitarea dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse în societatea contemporană", desfăşurată la Palatul Parlamentului României.

El a accentuat că statul român are obligaţii şi un cuvânt de spus faţă de drepturile etnicilor români care trăiesc în jurul ţării.

„Sunt elemente care nouă ca stat român - şi avem articolul 7 al Constituţiei cu obligaţiile statului român faţă de etnicii români care trăiesc în jurul României, în afara României, dar şi anumite linii directoare, reguli internaţionale - ne permit să avem un cuvânt de spus, ne permit în mod legitim să intervenim fără să încălcăm suveranitatea celuilalt stat, pentru că şi acesta este un subiect important. Dar, pentru minoritatea înrudită, statul european are, potrivit regulilor internaţionale, anumite prerogative şi pârghii pe care trebuie să le folosim", a explicat fostul ministru de Externe.

Titus Corlăţean a vorbit despre „elementele de discriminare" introduse de noua legislaţie privind învăţământul din Ucraina şi a reafirmat că România va rămâne ferm angajată pentru corectarea situaţiei.

„Politic noi vom rămâne foarte angajaţi pentru a ne asigura că rezultatul final al acelei legi va fi unul corect, care să nu diminueze rolul educaţiei în limba maternă românească pentru etnicii români din Ucraina. Una din soluţiile prefigurate în baza discuţiilor este, iată, acordarea unui tratament discriminatoriu, pozitiv, preferenţial, ar spune unii, pentru limbile etnicilor care au stat înrudit membru al Uniunii Europene. Ăsta e un joc politic pe care ucrainenii îl fac. Asta înseamnă limba română, limba maghiară, limba poloneză să aibă un anumit statut. E un element de discriminare, pentru că filosofia acestei legi ucrainene este profund greşită în ceea ce priveşte minorităţile naţionale. Şi noi avem experienţa noastră de 27 de ani în România. Tu, ca stat, ai obligaţia şi trebuie să ai înţelepciunea de a-i face pe minoritari să se simtă bine integraţi, să se acomodeze în societate. Oferă-le acele pârghii care, pe de o parte, să asigure respectarea suveranităţii de stat şi a marilor principii ale statului, aşa cum sunt consfinţite în Constituţie, dar, pe de altă parte, să te bucuri şi să pui în valoare bogăţia culturală pe care ceilalţi, de o altă identitate, o au", a spus el, potrivit www.agerpres.ro.

Sursa: BucPress