Mehedintiul este unul din judetele Romaniei greu incercat de somaj. Statisticile sunt cel putin ingrijoratoare. Cu o industrie aproape inexistenta in zona, mii de mehedinteni nu-si pot gasi un loc de munca. In evidentele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Mehedinți erau înregistrați 6.929 șomeri, la sfârșitul lunii decembrie 2019. Dintre acestia, 2.981 sunt femei, iar rata șomajului este de 6,68 %. Se observa o crestere a ratei somajului comparativ cu luna noiembrie cu 0,01 de procente.

Din totalul de persoane înregistrate în evidențele AJOFM Mehedinți, 1.118 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 5.811 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență, 5.375 șomeri provin din mediul rural și 1.554 din mediul urban.

Structura șomajului pe grupe de vârste se prezintă astfel:

                       Șomerii cu studii gimnaziale (3.278) au ponderea cea mai mare în totalul persoanelor fara loc de munca înregistrate în evidenţele AJOFM Mehedinți (47,31%), fiind urmate de cei cu studii primare (1.478, 21,33%), studii liceale (1.155, 16,67%), studii profesionale (836, 12,06%), studii superioare (119, 1,72%) si studii postliceale (63, 0,91%).

                       Structura șomerilor inregistrati pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, functie de vârsta acestora, se prezintă astfel: 3.705 persoane foarte greu ocupabile, 2.100 greu ocupabile, 298 mediu ocupabile, iar 826 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Mehedinti.

Reprezentanții Uniunii Românilor din Serbia au trimis, către autoritățile de la Belgrad și către mediul asociativ care susține păstrarea identității naționale a românilor din Serbia, o declarație privind studierea limbii române în școli.

Consiliul Director al Uniunii Românilor din Serbia (URS), cea mai influentă, reprezentativă şi numeroasă federaţie (18 organizaţii/asociaţii) a mediului asociativ românesc din Serbia, înaintează tezele, propunerile, sugestile şi recomandările sale, cu privire la materia opțională în şcoala primară, "LIMBA ROMÂNĂ CU ELEMENTE ALE CULTURII NAȚIONALE", autorităţilor de la Belgrad, Ministerului Educaţiei, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice, Administraţiilor Şcolare din Zaječar, Braničevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad şi Administraţiilor publice locale din municipiile în care etnicii români convieţuiesc cu apartenenţii poporului majoritar în ţinuturile istorice, Timoc, Valea Moravei, Homolie şi sudul Dunării. Rolul învăţământului şi educaţiei în prima limbă într-o societate modernă este indiscutabil. Aplicarea măsurilor şi observaţiilor propuse de Uniunea Românilor din Serbia ar demonstra că autorităţile din Serbia se conformează angajamentelor europene, respectiv demararea şi soluţionarea eficientă a problemelor acute ce țin de modul de organizare, implementare şi predare a cursurilor de Limba Română, drept materie opţională obligatorie în Serbia de Răsărit. Drepturile lingvistice ale persoanelor aparţinând unor minorităţi în domeniul învăţământului sunt garantate prin Constituţia R. Serbia, în concordanţă cu art. 12., Legea cu privire la Învăţământul Primar, (Monitorul oficial -R.S., nr.72/03, 52/11 şi 55/13,35/13, 35/15 şi 62/16 US), Acordul de colaborare în domeniul protecţiei minorităţilor naționale între România şi Serbia (nr. 14/04) şi Protocoalele Comisiei Mixte interguvernamentale între România şi Serbia. În acest context, solicităm asigurarea dreptului la educație în limba maternă, care are rol dublu în viaţa noastră. Funcţia dezvoltării personalităţii şi funcţia păstrării identităţii. "Limba maternă cu elemente ale culturii naționale", în cazul nostru "Limna română cu elemente ale culturii naționale", din anul 2017 are statut-disciplină opţională obligatorie pentru elevii şcolilor primare. Conform regulamentului, alegerea obiectelor opţionale în şcoală este la dispoziţia directorului instituţiei în colaborare cu Ministerul învăţământului, care elaborează lista obiectelor opţionale (Ancheta) pentru care părinţii pot opta în şcoală. În practică, pe teritoriul municipalităţii sau Administraţiei şcolare, în care trăiesc apartenenţi ai minorităţii naționale, studiul limbii materne ca disciplină opţională nu este reprezentat uniform în anchete. Este atât de evident şi cerem ca, oferta obiectelor opționale să fie aceeaşi pentru fiecare şcoală care se găseşte pe teritoriul Administratiei şcolare, când este vorba de limba maternă, respectiv limba română. În dependenţă de regulament, care defineşte planul de activitate, elevii/părinţii în formă scrisă se declară şi aleg materia opţională, iar ancheta se realizează în ultimele zile ale anului şcolar, (de regulă penultima zi lucrătoare - joi). În ceea ce priveşte modul de organizare al anchetei, vom exemplifica situația de pe teritoriul Administraţiei şcolare Braničevo, unde în majoritatea şcolilor chestionarul privind decizia părinţilor referitor la disciplina opţională "Limba română cu elemente ale culturii naționale" a fost înmânat joi, 14 iunie a.c. (penultima zi de şcoală), cu sarcina să fie finalizată a doua zi (ultima zi de școală). În această împrejurare aproape 2/3 din elevii/părinţii anchetaţi n-au răspuns solicitării din diverse motive. Pe teritoriul Administraţiei şcolare Pomoravska, ancheta (chestionarul) în ansamblu nu s-a realizat, în afară de câteva cazuri izolate. Cerem cu fermitate ca ancheta să fie realizată în prima săptămână a anului şcolar 2019/2020, adică în septembrie, pentru ca fiecare elev, respectiv instituţie şcolară să poată opta pentru limba maternă în toate şcolile pe teritoriul Administraţiei şcolare, iar acolo unde s-a realizat trebuie reluată din cauza tranparenței. Amintim, că părinţii care în anul şcolar 2019/2020 au înscris copiii în clasa a I-a, nu a avut încă posibilitatea de a opta pentru disciplina opțională, urmând a se pronunţa în septembrie, la începutul anului şcolar. Problema punerii în aplicare a anchetei pentru părinţii cu ocazia înscrierii în clasa a I-a, nu trebuie neglijată, respectiv nerealiazată, deorece se încalcă regulamentul şi dispoziţia Ministerului Educaţiei de la Belgrad. În prezent nu există mecanisme pentru controlul şcolilor când se realizează ancheta şi obligatoriu se impune publicarea informaţiilor privind rezultarele anchetei (Conform legislației, instituţiile şcolare sunt obligate să aibă site-uri pe internet). În regulamentul Ministerului Educaţiei, Ştiinţei şi Dezvoltării Tehnologice, referitor la disciplina Limba maternă, este prevăzută modalitatea de formarea grupei în cadrul şcolii pentru ciclu I-IV şi V-VIII, sau chiar la nivelul mai multor şcoli într-un municipiu, cu avizul (acordul) Administraţiei şcolare. Un exemplu şi model este oraşul Vârşeţ (Voivodina) unde există la nivelul municipiului 13 şcolii primare, iar Limba română ca materie opţională este introdusă la Ş.G. "Mladost" şi se realizează sâmbăta cu două grupe (I-IV şi V-VIII), circa 60 de elevi proveniți din cele 13 şcoli. Tot regulamentul prevede introducerea cursurilor de Limba maternă, drept materie opţională dacă optează cel puțin 15 elevi din şcoală (grupele se pot forma la nivel de ciclu I - IV şi V-VIII) sau chiar la nivelul mai multor şcoli într-un municipiu, cu acordul Administraţiei şcolare. Limba maternă se poate introduce în şcoală şi dacă numărul elevilor este mai mic de 15 cu acordul Ministerului Educaţiei de la Belgrad. Uniunea Românilor din Serbia (URS) solicită ca, fără amânare, să se convină la: I. Formarea grupei la nivel de Școală Generală (I –VIIII) cu cel puţin 10 elevi, pentru ca fiecărui elev care doreşte să studieze limba română să-i poată fi asigurat acest drept. II. Notele disciplinei obţionale "Limba română cu elementele ale culturii naţionale" să intre în media generală şi succesul elevului pe clase. III. Întocmirea planului, programei şi manualelor şcolare pentru disciplina opţională "Limba română cu elemente ale culturii naţionale", întrucât la ora actuală nu există nici măcar o carte (manual) pentru elevii claselor I -VIII.

IV. Continuitatea studiului limbii materne (române) în școală, astfel cel care a studiat un an limba maternă îi va fi asigurată continuitatea şi în anii următori şi nu anchetaţi în fiecare an şcolar. Părinţii nu tebuie să se pronunţe în fiecare an, ci la nivel de ciclu primar și gimnazial. V. În Serbia toate minorităţile naţionale au inspector şcolar, excepţie este etnia română. Solicităm Ministerului Educaţiei de la Belgrad numirea inspectorului şcolar pentru aplicarea programelor în limba română şi organizarea concursului pentru acest post. VI. Stabilirea statutului disciplinei opționale "Limba română cu elemente ale culturii naţionale" la nivelul şcolilor medii şi licee. VII. Anunţuri, ştiri și communicate pe site-ul şcolilor, în legătură cu obiectele opţionale care sunt incluse în anchetă, precum şi rezultatele privind opțiunea elevilor. VIII. Obiectul opţional în şcolile din Serbia este condiţionat şi există manipulări, deoarece orele se dau profesorilor care nu au norma didactică completă, iar directorul şi cadrele didactice sugerează indirect elevilor/părinţilor materia opţională, cu pretextul lipsei cadrului calificat. SOLICITĂM autorităţilor decizionale locale, regionale şi republicane din judeţele Zajecear, Braničevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad să intervină de urgență pentru realizarea unei NOI anchete în privinţa disciplinei opţionale "Limba română cu elemente ale culturii naţionale", la începutul anului şcolar 2019/2020 (2-6 septembrie) pentru ca toţi elevii să poată opta pentru cursuri de limbă maternă, într-un interval de timp onorabil. În acest fel să elimină toate suspiciunile şi manipulările. Uniunea Românilor din Serbia este un factor de stabilitate, care respectă legile Republicii Serbia, însă va acţiona în continuare pentru soluţionarea problemelor la nivel de minoritare naţională română, în dialog deschis şi constructiv cu organele de stat.

Pentru cetăţenii români din Republica Moldova au fost deschise 36 de secţii. 12 dintre ele sunt în Chişinău, una în Durleşti, două la Bălţi şi 18 în celelalte raioane.

Autoritatea Electorală Permanentă  a anunţat că au fost comandate peste 20 de milioane de buletine de vot pentru secţiile din România, în timp ce pentru secţiile din afara ţării sunt 1,3 milioane de buletine. 

Conform listei publicate pe site-ul Ministerului român de externe, cele mai multe secții de votare vor fi organizate în Italia - 76, Spania - 50 şi Republica Moldova - 36. Pentru a-și exercita dreptul la vot, cetățenii români trebuie să dețină un act de identitate românesc valabil.