Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, l-a primit, în 9 decembrie 2015, pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti, E.S. Zákonyi Botond, într-o vizită de curtoazie.

Întrevederea a oferit oficialilor posibilitatea de a discuta teme privind asigurarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităților naţionale.

Ministrul delegat, Dan Stoenescu, şi-a exprimat speranța unui dialog între cele două state, bazat pe respect şi pe valorile comune europene, astfel încât să fie posibilă identificarea celor mai bune şi pragmatice soluţii în domeniul  protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. De asemenea, oficialul român a adus în discuție temele de interes pentru comunitatea românească din Ungaria.

La finalul întrevederii, oficialii și-au exprimat deschiderea pentru un dialog care va contribui la aprofundarea cooperării în domenii de interes comun.

Sursa: http://www.dprp.gov.ro/

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a participat la Conferința internațională "Politica de neutralitate: cooperare internațională pentru pace, securitate și dezvoltare", care s-a desfăşurat în Turkmenistan. 

În discursul rostit, Nicolae Timofti a vorbit despre poziția Republicii Moldova cu privire la conceptul de neutralitate.

Vă prezentăm mai jos discursul președintelui.

 „Stimate Domnule Președinte Gurbangulî Berdîmuhamedov,

Doamnelor și Domnilor,

Onorată asistență,

Pentru început permiteți-mi să-mi exprim adânca recunoștință față de Excelența Sa, Domnul Președinte Berdîmuhamedov, pentru invitația de a participa la acest important eveniment.

Această reuniune de nivel înalt, cu o tematică ce vădește preocupările actuale ale statelor noastre, face posibilă aprofundarea relațiilor ce ne leagă, în numele păcii și bunei înțelegeri între popoare.

Țin să Vă adresez, Stimate Domnule Președinte, cele mai cordiale felicitări, însoțite de sincere urări de bine pentru poporul acestei frumoase şi primitoare țări, cu prilejul aniversării a 20-a a statutului de neutralitate permanentă, de o însemnătate specială în istoria Turkmenistanului.

Comunitatea internațională, prin adoptarea la 12 decembrie 1995 a unei Rezoluției speciale ONU, în cadrul sesiunii Adunării Generale, a recunoscut acest statut.

Și Republica Moldova face parte din grupul statelor neutre. Prin proclamarea în Constituție, acum 21 de ani, a statutului de neutralitate, am decis să nu facem parte din alianțe și organizații internaționale cu caracter militar, şi să ne abținem de la alte acțiuni de natură similară.

Neutralitatea, însă, în opinia mea, nu trebuie privită ca un concept dogmatic, static şi restrictiv. Acest statut nu exclude participarea la acțiuni de menținere a păcii, de neadmitere a utilizării forței pentru soluționarea conflictelor.

Începând cu 2003, Republica Moldova s-a încadrat, sub egida ONU, în misiuni pacificatoare într-o serie de țări, printre care Liberia, Sudanul de Sud și Coasta de Fildeș.

Din 2014, militarii moldoveni fac parte din misiunea KFOR în Kosovo. Aliniindu-ne la Politica comună a Uniunii Europene de securitate şi apărare, participăm la soluționarea crizelor din Mali și Republica Centrafricană.

Credem că e de datoria noastră să fim nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate.

În fața diverselor provocări armate, inclusiv atentate teroriste, care s-au întețit în lume în ultimii ani, și au făcut numeroase victime, soluția este, în mod evident, conjugarea eforturilor și acțiunilor tuturor statelor care pledează pentru reinstaurarea păcii și liniștii.

Mai mult, în contextul evenimentelor tragice din estul Ucrainei, putem vorbi despre necesitatea elaborării unei strategii pentru întreaga regiune, capabilă să răspundă provocărilor de ordin politic, economic şi de securitate.

În Republica Moldova suntem preocupați de situația din regiunea secesionistă transnistreană. Dorim să identificăm o soluție politică cuprinzătoare şi de durată pentru acest conflict care să respecte integritatea teritorială a Republicii Moldova.

În context, doresc să mulțumesc tuturor participanților la acest for internațional pentru susținerea neobosită a suveranității, independenței şi integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Am fost nevoiți să constatăm că statutul nostru de neutralitate nu a fost și nu este respectat de către Federația Rusă, care își menține trupele militare în regiunea transnistreană, deși la Reuniunea OSCE de la Istanbul, în 1999, s-a angajat să-și retragă de acolo trupele militare şi stocurile de muniții.

Reiterez pe această cale poziția Republicii Moldova cu privire la necesitatea finalizării retragerii stocurilor de muniții şi forțelor militare ale Federației Ruse de pe teritoriul țării noastre. De asemenea, pledăm pentru transformarea operațiunii de pacificare din zonă de securitate în una civilă cu mandat internațional.

Ca urmare a refuzului Federației Ruse de a-și retrage trupele militare, forțe politice de la Chișinău au sesizat la Curtea Constituțională dispozițiile privind neutralitatea, stipulate în articolul 11 din Legea Supremă.

Autorii sesizării arată că dislocarea unor trupe militare străine în regiunea estică a Republicii Moldova aduce atingere statutului de neutralitate, determină nerealizarea de facto a acestei prevederi constituționale, și de aceea această prevedere trebuie lovită de nulitate juridică, atât timp cât trupe militare străine se află pe teritoriul țării noastre.

Stimate Domnule Președinte,

Doamnelor și Domnilor,

Experiența statelor neutre variază de la o țară la alta, dar ele au un numitor comun: promovarea păcii şi stabilității.

Republica Moldova a dezvoltat, de-a lungul anilor, raporturi solide cu organizaţii internaţionale şi regionale, precum ONU, OSCE și Consiliul Europei; a stabilit relaţii de cooperare cu ţările membre şi cele partenere ale NATO, menite să combată amenințările şi să consolideze capacitățile naționale de securitate şi apărare.

Încercăm să utilizăm conceptul de neutralitate într-o manieră care să permită contracararea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale.

Principiul de neutralitate nu este aplicabil în raport cu organizațiile criminale, extremismul, terorismul și încălcările dreptului internațional.

Toate statele lumii, inclusiv cele neutre, trebuie să se solidarizeze și să facă front comun împotriva acțiunilor teroriste care atentează la cele mai importante valori ale umanității.

În final, doresc să mulțumesc încă o dată gazdei evenimentului, pentru ospitalitate și pentru excelenta organizare a conferinței.

Urez, de asemenea, toate cele bune tuturor Dumneavoastră, participanți la acest for.

Vă mulțumesc pentru atenție."

Nicolae Timofti îşi încheie vizita în Turkmenistan, sâmbătă, 12 decembrie.

Ministrul delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu,  s-a întâlnit marţi, 8 decembrie, cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Serbia. Dan Stoenescu a precizat că România va continua dialogul dintre cele două ţări pentru implementarea protocolului bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale. “Dorim să sprijinim, pentru că pentru noi minoritatea românească este foarte importantă. Minoritatea românească, mai ales românii noştri din Valea Timocului trebuie să aibă toate drepturile de care se bucură toate minorităţile din Uniunea Europeană, iar România aici este un exemplu. Vrem reciprocitate, exact aşa cum România respectă drepturile minorităţilor, aşa dorim ca partenerii noştri, nu numai din Serbia, ci în general, din Europa, să respecte drepturile minorităţii româneşti ”, a declarat Dan Stoenescu. În cadrul întâlnirii au fost abordate teme privind accesul la educaţie în limba maternă, al etnicilor români din Serbia, accesul la informaţie prin mass-media în limba română şi drepturile religioase. “Suntem probabil singura minoritate din Balcani, care niciodată nu a beneficiat de limba la şcoală, mass-media, biserică”, a declarat Predrag Balaşevic, preşedintele Partidului Neamul Românesc. De asemenea, Dusan Pîrvulovic, preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin a ţinut să precizeze „Putem să spunem că am venit uniţi, aici, la Bucureşti, vedem că sunt şi români din Voivodina şi din Timoc, putem să spunem că aici suntem împreună şi cu cei care respectă sinonimia, adică vlah şi român este tot una, nu este nicio diferenţă, putem să spunem că suntem destul de coordonaţi, am dat o declaraţie la domnul ministru că dăm o analiză despre situaţia drepturilor românilor din Serbia ”. Prezent la întâlnire a fost şi părintele Boian Alexandrovici care a declarat că “nu cerem mai mult decât ce este în Constituţia Serbiei, legile Serbiei şi ce este în protocolul semnat de Serbia şi România. Sau spunem aşa: cerem 10% din ceu fraţii sârbi din România ”. Toţi cei prezenţi la întâlnire au declarat ,la final, că îşi doresc ca tot ceea ce s-a discutat să devină realitate

Data de 9 decembrie are o însemnătate aparte pentru istoria contemporană a românilor. La 9 decembrie 1993, un tribunal ilegitim de la Tiraspol din "autoproclamata republica moldovenească nistreană", a pronunţat sentinţa în procesul grupului de patrioţi români cunoscut sub numele de „grupul Ilaşcu”.

Membrii "grupului Ilaşcu" sunt români născuţi în diferite localităţi ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (R.S.S.M.) şi domiciliaţi ulterior în Transnistria. Între 2 şi 4 iunie 1992, Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Petrov Popa, Petru Godiac şi Valeriu Garbuz au fost arestaţi la domiciliile lor de la Tiraspol de persoane care purtau uniforme cu însemnele Armatei a 14-a a fostei U.R.S.S. . Aceştia au fost acuzaţi de autorităţile transnistrene de crime de război şi acţiuni de terorism. În urma pronunţării sentinţei, fără drept de recurs, din 9 decembrie 1993,  Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte prin împuşcare, iar ceilalţi 5 membri la închisoare cu termene curpinse de la 2 la 15 ani. Procesul de judecată se consideră neechitabil deoarece de-a lungul lui nu s-a respectat prezumţia de nevinovăţiei şi au fost administrate probe prefabricate pentru susţinerea acuzaţiilor. Mai exact, membrii "grupului Ilaşcu" au fost condamnţi pentru vina de a fi luptat pentru independenţa şi integritatea ţării lor natale,  Republica Moldova.

Unul din membrii "grupului Ilaşcu", Valeriu Garbuz, a fost eliberat după câteva luni, după ce a recunoscut aşa- zisa vină incriminată acestui grup de autorităţile transnistrene. La scurt timp după eliberare, Garbuz a declarat că a fost maltratat de angajaţii Ministerului Securităţii din Tiraspol. Garbuz este singurul dintre acuzaţi care a recunoscut învinuirile aduse "grupului Ilaşcu". Este considerat de membrii "grupului Ilaşcu" securist infiltrat în rândurile lor.

Petru Godiac a fost eliberat la 12 iunie 1994, după ce i-a expirat termenul de doi ani de detenţie. După ce s-a tratat un timp îndelungat, Petru Godiac s-a stabilit în România.

Ilie Ilaşcu a fost eliberat în mai 2001, după 9 ani de detenţie, primind ulterior cetăţenie română şi devenind senator român din partea Partidului "România Mare".

În iunie 2004, a fost eliberat Alexandru Leşco, după expirarea termenului de 12 ani de detenţie la care fusese condamnat. Şi el are cetăţenie română.

Andrei Ivanţoc a fost eliberat la 2 iunie 2007, după 14 ani de închisoare, în timpul unor momente de haos şi derută la graniţa transnistreană. A fost adus aproape de bariera vamală de la Tighina cu maşina, după 2 ore de la ora anunţată iniţial. Reprezentanţii autorităţilor transnistrene i-au citit ordinul prin care se anunţa că este persona non-grata pe teritoriul Transnistriei şi nu are voie să revină.

Eliberarea lui Tudor Petrov Popa a survenit abia la 4 iunie 2007, la două zile după eliberarea lui Andrei Ivanţoc. Eliberarea s-a petrecut, fără incidente, la Dubăsari, pe malul stâng al Nistrului, unde Tudor Petrov Popa era aşteptat de rude, de fostul său coleg de detenţie, Alexandru Leşco (eliberat în 2004), de personalităţi publice şi de ziarişti.

Astăzi toţi membrii grupului Ilaşcu sunt în libertate şi locuiesc în România sau Republica Moldova. Toţi au interdicţie de a intra în Transnistria.

În prezent, concflictul dintre Republica Moldova şi Transnistria este îngheţat. Nici până acum nu s-a găsit, pe plan internaţional, o soluţie care să rezolve problemele existente în zonă. Oficialii transnistreni acuză Republica Moldova şi Ucraina că duc un război hibrid împotriva lor, prin impunerea unei blocade economice. Rusia face, pe mai departe, jocurile în zonă şi vine cu declaraţii prin care îşi arată sprijinul pentru separatişti. În vară, ministrul adjunct rus de externe, Grigori Karasin, avertiza că retorica provocatoare la adresa Transnistriei poate duce la escaladarea conflictelor în zonă. În tot acest context, preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că instituţiile internaţionale trebuie să fie mai puţin tolerante cu conflictele din Transnistria sau Georgia.

La invitația primarului  Dragan Budujkic, la Kladovo a sosit într-o vizită neoficială europarlamentarul Marian-Jean Marinescu. Înaltul oaspete a fost întâmpinat, în afară de primar și de managerul primăriei, Radisav Cuculanovic. Discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă deschisă, prietenoasă. De altfel, după ce primarul a ținut să amintească de puternica legătură a popoarelor de pe cele două maluri ale Dunării, managerul a subliniat că deși Dunărea le desparte, le unesc aceleași valori europene. Oficialii kladoveni au ținut să menționeze faptul că interesele primordiale ale primăriei în domeniul  colaborării economicul primează asupra politicului. Și că alături de acesta schimburile culturale și socializarea cu vecinii de peste Dunăre trebuie să redevină ceea ce au fost odată, iar granița să reprezinte doar un marcaj politic între două state membre ale marii familii europene. La încheierea discuțiilor, europarlamentarul și-a exprimat sincera încântare față de deschiderea și încrederea într-un viitor legat de colaborarea cu vecinii România și Bulgaria pe care le-au arătat gazdele și a promis tot ajutorul posibil în sprijinirea eforturilor acestora. Totodată, a acceptat, în condițiile în care timpul îi va permite, invitația de a participa la primul forum de afaceri care va fi organizat de primăria Kladovo în colaborare cu Asociația întreprinderilor mici și mijlocii din România în luna ianuarie.  

Întrucât Marian-Jean Marinescu este membru al comisiei privind Acordul de asociere și stabilizare a Serbiei la UE, s-a discutat și problema orelor de limba română din școlile districtului Kladovo și parlamentarul a fost asigurat că toate problemele care au existat sunt treptat soluționate și a fost invitat să sosească la Kladovo la începutul următorului an școlar să se convingă singur că spusele nu sunt simple declarații.