Luni, 7 decembrie 2015, de la ora 18.00, la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" din Bucureşti (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental), va avea loc prima ediție aGalei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice. Aflat sub patronajul preşedintelui Institutului Cultural Român, evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor şi Limba Română.

Demersul vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ românesc din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni. Va fi premiată excelența în comunitățile românești şi contribuția unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință.

Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR:Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia,Doina Lavric șiLorena Olteandin România,Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, grupulTrei Parale,Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat,Cristofor Aldea Teodorovici,Mircea Baniciu& band.

Vor fi prezentate şi o serie de piese vestimentare din colecția „Fustiţe tricolor", designerNicoleta Sergentu(Republica Moldova) şi din colecţia „Borangic", designerAlina Mărgulescu(România).

Amfitrionii evenimentului vor fi Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia.

În foaierul TNB vor fi expuse fotografii ilustrând viața românilor din comunitățile istorice, iar imagini similare (foto și video) vor rula și pe parcursul decernării premiilor, parte a expoziţiilor  „Cetăți nistrene" - fotografiIulia Modiga şi Dan Barcea, „Timoc. Lumea de dincolo" - fotografMarius Olteanu, „Maramureșul din dreapta Tisei" - fotograf:Gheorghe Marina, „Sudul Basarabiei (Bugeac)" - fotografIulia Modiga, „Românii din vecinătatea imediată - Ungaria" - fotografii din arhiva revisteiFoaia Românească(Jula), „Transnistria - temnița limbii române" - fotograf:Octavian Bâleaș.a.. La acestea se vor adăuga secvenţe dintr-o serie de documentare realizate de TVR și de ICR pe teme legate de comunităţile din vecinătate (ex. documentarul „Torna, torna, fratre! - povestea aromânilor, spusă de ei înşisi" - realizator Marian Voicu, „Balkan Love Story" - despre românii din Timoc, regizor Ionuţ Piţurescu)

De trei luni, la Chisinau, se duce un adevărat război rece, o încordare ce va fi câştigată de cel ce va avea nervii mai tari. Bulevardul Stefan cel Mare şi Sfânt este străjuit de două grupuri de corturi, care luptă pentru idealuri diferite. În faţa Arcului de Triumf sunt simpatizanţii platformei Demnitate şi Adevăr, care militează pentru o Moldovă curată, cu un traseu pro-european. În partea opusă, în colţul Parcului din centrul Chişinăului, găsim corturile simpatizaţilor pro-ruşi, susţinuţi de Dondon şi Usatîi. În zona aceasta, pare să fie mai multă agitaţie. Pe lângă corturi, sunt şi rulote mari, din care ies burlane ce scot fum, semn că acolo sunt oameni care se adăpostesc tot timpul. De altfel, dube cu lemne sosesc mai tot timpul. Sunt descărcate în văzul tuturor. Un bărbat cu privire metalică dă ordine celor care aşează lemnele. În mod inevitabil, privirea îţi este atrasă de banderola roşie pe care o poartă legată la mână. Imaginea te transpune în perioada Revoluţiei Bolşevice. După privire omul poate chiar crede că participă la o revoluţie. În orice caz, a acceptat să lupte pentru o cauză, iar acum se asigură că totul va fi în ordine. Spaţiul în care se află aceste corturi este înconjurat cu un banner uriaş, pe care scrie cu litere albastre pe fond alb, atât în română, cât şi în rusă: ne luăm ţara înapoi. Automat, se ridică întrebarea: de unde? De la cine? În Republica Moldova, sunt programe în limba rusă chiar şi la televiziunile care emit în limba română, ca să nu mai punem la socoteală posturile ruseşti. Oamenii vorbesc pe stradă şi între ei în limba română, dar poţi auzi  conversaţii şi în limba rusă. Totuşi, peste tot vezi anunţuri în limba română, iar majoritatea firmelor sunt scrise cu litere latine. În biserici, slujbele se ţin în limba română, iar la şcoală copiii învaţă în limba maternă. Chiar şi profesorii de limba rusă spun că în curând această limbă nu se va mai preda în şcolile din Moldova. De altfel, învăţământul universitar se face doar în limba română, iar cei care vor să înveţe în rusă, se îndreaptă spre Moscova. La Chişinău, oamenii se uită spre Europa şi  speră la o viaţă mai bună. Totuşi, situaţia în Moldova este complicată. Starea drumurilor este proastă, şomajul este ridicat, clasa politică îşi vede doar de propriile interese şi trece dintr-un scandal în altul, iar oamenii se simt abandonaţi şi nu mai ştiu în ce şi în cine să creadă. Moldova este frumoasă, dar tristă!  O parte îşi doreşte cu ardoare unirea cu România, iar altă parte nu ştie la ce să se aştepte de la această unire. Le va fi mai bine? Sau la fel de rău? Copiii încă nu cunosc istoria adevărată, unii sunt debusolaţi, iar alţii caută răspunsuri la adulţi care încă nu au soluţie la toate întrebările. O tânără frumoasă şi inteligentă mi-a mărturisit că o profesoară le-a spus că România a cedat de bună voie Basarabia, ca să evite un război, aşa că dacă i-a abandonat pe ei, de ce să-şi mai dorească unirea. La Chişinău, am întâlnit multă confuzie în ceea ce priveşte istoria românilor.  În mintea oamenilor simpli, care au trăit în perioada sovietică,  se amestecă date şi evenimente istorice. Mulţi se tem de puterea Rusiei şi de răzbunarea ei, iar corturile rusofililor şi programele tv în limba rusă arată cât de prezentă este Moscova în Republica Moldova. Iar aceasta este doar ceea ce se vede la suprafaţă. Războiul se duce acerb pe mai multe fronturi, iar scena politică de la Chişinău este cadrul perfect pentru bătălia între est şi vest, intre lumea veche şi lumea nouă, între trecut şi viitor, între deznădejde şi speranţă.  Bărbatul cu banderola roşie care coordonează descărcarea lemnelor la corturile rusofililor este un simbol care  arată că în Moldova, bolşevismul încă trăieşte.  Comunismul şi minciuna sovietică au supravieţuit în Republica Moldova şi duce în continuare un război rece împotriva unui popor care caută linişte şi regăsire după o pribegie de 70 de ani.

Beatrice Urucu

Reprezentanţii Iniţiativei Românilor din Serbia vor deschide oficial sâmbătă, 28 noiembrie, Casa Românească din Timoc. Aceasta se află la Bor şi a fost înfiinţată ca urmare a implementării unui proiect finanţat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.  Casa Românească din Timoc va fi organizată sub forma unui centru cultural, unde se vor desfăşura cursuri de limbă şi civilizaţie românească, dar şi alte evenimente iniţiate de comunitatea din Serbia de Răsărit. Cu acest prilej, sâmbătă va avea loc la Bor şi o masă rotundă, cu tema “Modalitatea de obţinere a cetăţeniei româneşti”. Evenimentul se va încheia cu “Seara românească”, o petrecere ce a devenit tradiţională şi la care vor participa reprezentanţi ai românilor din Serbia.

Bradul de Crăciun este subiect de dispută la Chişinău. Reprezentanţii Primăriei Chişinău se confruntă cu o problemă inedită: unde să amplaseze bradul de Crăciun? Până anul acesta, el străjuia falnic Bulevadrul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Pentru că, de două luni, aici, au fost amplasate corturile protestatarilor, reprezentanţii administraţiei locale s-au văzut în situaţia de căuta o nouă locaţie. Şi cum niciuna nu era atât de generoasă din punctul de vedere al spaţiului, au ajuns la o soluţie de compromis: vor împodobi un brad care se află lângă Arcul de Triumf. Bradul ales a fost analizat îndelung şi s-a constatat că nu îndeplineşte toate normele estetice, aşa că reprezentanţii administraţiei locale au decis să-i ataşeze extensii, pentru a-l face mai falnic. Până acum, i s-a aşezat un vârf nou, mai exact, un brăduţ a fost legat de partea superioară a bradului, pentru a-i conferi amplitudine. Totuşi, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat că decizia nu a fost încă luată şi dacă se va constata că bradul, căruia i s-a ataşat un vârf nou, nu va putea suporta toate lucrările de cosmetizare, atunci, un alt Pom de Crăciun va fi adus şi instalat chiar lângă acesta.

Trei bărbați - doi din Sri Lanka și unul din Somalia - au fost prinși de polițiștii de frontieră din Botoșani, după ce au trecut ilegal frontiera, a anunțat, duminică, purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră, Minidora Răcnea. Potrivit acesteia, lucrătorii din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Darabani au depistat și reținut, pe raza localității Oroftiana, trei persoane care intenționau să intre ilegal în România, pentru a ajunge într-o țară din Spațiul Schengen, scrieAgerpres. Cei trei cetățeni străini nu aveau documente de identitate și vorbeau limba engleză. În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. În baza acordului încheiat cu Ucraina, migranții au fost predați autorităților de frontieră ale Ucrainei.