Comunitatea românească din Ucraina încearcă pe căi oficiale să-i convingă pe cei care sunt în fruntea ţării că în Ucraina nu există limbă moldovenească, ci doar limba română. Românii solicită autorităţilor statului ucrainean să unifice cele două programe de învăţământ în limba română (regiunea Cernăuţi) şi în aşa-numita limbă moldovenească (regiunea Odesa) într-o singură programă.

Problema a fost discutată la Cernăuţi,cu ocazia  întrunirii liderilor Societăţilor cultural-naţionale româneşti din  nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi fostul ţinut Herţa. Aceştia au semnat Scrisoarea de susţinere a demersurilor făcute de românii din regiunea Odesa,către Preşedinţia, Guvernul Ucrainei, Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, alte instituţii ale statului ucrainean în vederea unificării celor două programe de învăţământ, în limba română şi în aşa-zisa limbă moldovenească, într-o singură programă.

Potrivit unui comunicat de presă emis de către organizatorii şedinţei, „în urma dezbaterilor problemei  aflate pe ordinea de zi a întrunirii a fost luată decizia de a continua demersurile în vederea promovării adevărului istoric şi ştiinţific, susţinerii învăţământului în limba română din regiunea Cernăuţi şi din alte regiuni ale Ucrainei, unde se întreprind măsuri în vederea restrângerii acestuia,  de a se adresa din nou instituţiilor de resort din Ucraina, Republica Moldova şi România, precum şi către diverse instituţii europene în vederea apărării dreptului populaţiei româneşti din Ucraina de a învăţa în limba maternă, şi de a numi limba în care vorbim corect, aşa precum ea este recunoscută pretutindeni în lume ca fiind LIMBA ROMÂNĂ. ŞI – vorba lui Eminescu, cel care a ridicat-o la cel mai înalt grad de frumuseţe – PUNCTUM”.

Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” şi Preşedintele Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuţi, a menţionat că toate societăţile naţional-culturale româneşti din regiunea Cernăuţi au aderat la demersurile românilor din regiunea Odesa, printr-o Scrisoare de susţinere, expediată cu aproape două luni în urmă pe adresa instituţiilor statului ucrainean, capabile să soluţioneze problema respectivă.

Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a depus o plângere penală pe numele lui Ilan Shor, primarul Orheiului, în care îl acuză că a depus declarații mincinoase împotriva sa. Filat a anexat la plângere și mai multe acte care confirmă acest lucru. Anunțul a fost făcut de avocatul politicianului, Igor Popa. Acesta a evitat să comenteze decizia judecătorului de instrucție de a emite mandat de arest preventiv de 30 de zile pe numele lui Vlad Filat, dar a dat asigurări că va contesta hotărârea la Curtea de Apel, iar apoi, dacă va fi nevoie, și la CEDO. „Dacă la Curtea de Apel se va menține arestul preventiv, vom merge la CEDO. Documentele publicate în presă au încălcat principiul nevinovăției. Publicarea datelor de urmarire penală este o încălcare gravă. Noi sperăm că organele de drept se vor autosesiza și vor stabili cine se face vinovat de publicare acestor mijloace de probă”, a mai adăugat Popa.

Potrivit presei din Republica Moldova, Ilan Shor, cel care a depus mărturie împotriva lui Vlad Filat ar fi dispărut din ţară. Jurnaliştii vorbesc despre faptul că Shor era aşteptat să participe, astăzi, la un eveniment în calitate de primar al oraşului Orhei. Ilan Shor pare să fie de negăsit de când a izbucnit scandalul Vlad Filat. Shor este cel care l-a denunțat pe Filat și a mărturisit pe larg cum îi dădea bani fostului premier, adică, practic, a recunoscut că are legaturi cu dispariția miliardului din cele trei bănci. Totuși, până acum el are doar calitatea de martor în acest dosar, iar procurorii nu vor să spună cand îl vor audia. 

Sursa: timpul.md

Acordul privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova, care însumează 150 milioane de euro, semnat la Chișinău, în 7 octombrie, a intrat în vigoare. Acesta a fost publicat, deja, în „Monitorul Oficial”. 

„Noi trecem printr-o perioadă deloc simplă. Avem nevoie de ajutor acum. Am apreciat gestul Guvernului României şi implicarea preşedintelui Iohannis", a declarat premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ.

Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru supunerea spre ratificare, în Parlament, a acestui acord. Banii au fost solicitaţi pe termen de cinci ani, cu atragerea împrumutului în trei tranșe, prima în sumă de 60 de milioane de euro, în 2015, a doua în valoare de 50 de milioane de euro, în 2016 și a treia de 40 de milioane de euro, în 2017.

Sursa: ziarulnational.md

Preşedintele Klaus Iohannis se arată îngrijorat faţă de situaţia din Republica Moldova, în urma arestării fostului premier, Vlad Filat. Iohannis a postat pe facebook un comentariu în care arată că urmăreşte cu atenţie evoluţia evenimentelor din Moldova de peste Prut.

„Urmăresc cu atenție şi preocupare situația din Republica Moldova și sper ca evenimentele petrecute în ultima perioadă la Chișinău să nu ducă la schimbarea opţiunii pro-europene a conducerii Moldovei. Încurajez Guvernul și Parlamentul de la Chișinău să depășească aceste dificultăți, care au culminat cu evenimentele de ieri, și să păstreze orientarea către valorile occidentale. Cred cu tărie că Republica Moldova îşi poate împlini destinul doar în Uniunea Europeană”, a scris preşedintele Klaus Iohannis pe Facebook.

Corneliu Gurin, procuror general al Republicii Moldova, cere ridicarea imunității lui Vlad Filat, fost premier și lider al Partidului Liberal Democrat. Solicitarea vine în contextul nemulțumirilor sociale care au izbucnit de mai multe luni în Republica Moldova, generate cu precădere de scandalul miliardului de dolari dispărut din trei bănci, între care una de stat.

Liderul PLDM spune martorii în dosarul Băncii de Economii au fost manipulați și șantajați de către instituțiile controlate de democratul Vladimir Plahotniuc.

Filat spune că își va demonstra nevinovăția și şi-a îndemnat colegii din Comisia juridică să voteze pentru ridicarea imunității sale. „Spuneam în debutul ședinței de astăzi că eu nu am nevoie de imunitate parlamentară. Mesajul meu pentru colegii din Comisia juridică este să voteze pentru scoaterea acestei imunități. În calitate de cetățean voi contribui la mersul anchetei. O să-mi demonstrez nevinovăția”, a declarat Filat.

PLDM face parte din coaliția de guvernare din Republica Moldova, alături de Partidul Democrat și de Partidul Liberal, însă între cele trei partide, aflate la guvernare din 2009, au existat adesea tensiuni.

Omul de afaceri Vladimir Plahotniuc este membru al Partidului Democrat, pe listele căruia a fost ales deputat, la un moment dat, și a ajuns chiar vicepreședinte al Parlamentului în precedenta legislatură.

Omul de afaceri de origine israeliană Ilan Shor a fost, în primă fază, principalul suspect pentru dispariția miliardului de dolari, dar ulterior, în vara acestui an, a fost ales, încă din primul tur, primar al oraşului Orhei.

Sursa: Digi24