Sărbătorim împreună 150 de ani de când Principele Carol I a depus jurământul de credință față de țară. În același an, Suveranul promulga constituţia care definea țara noastră drept “un singur stat indivizibil, sub denumirea de România”.

Au fost cei mai grei și cei mai binecuvântați ani din istoria noastră. Niciodată nu am avut mai multe sacrificii și suferință, dar niciodată nu am avut parte de mai multă dezvoltare și libertate.

În acest secol și jumătate, Coroana a dat românilor încredere și mândrie, exemplu și însuflețire, arătând mereu drumul înainte. Influența ei benefică asupra societății s-a adăugat de la o generație la alta.

Regii și Reginele au contribuit la crearea României moderne, la construcția societății civile, politicii, economiei, educației și culturii noastre. Ei au servit interesele națiunii cu loialitate, iubire și credință.

Coroana este o parte a identității naționale, iar Regele nostru și țara se găsesc astăzi uniți prin încredere și respect.

Cel mai bun fel de a ne arăta iubirea pentru Majestatea Sa Regele Mihai este să fim patrioți, să dovedim conștiință civică și să ne respectăm unii pe alții.

Familia Regală va fi mereu alături de români și va continua să facă ceea ce a făcut întotdeauna: să pună umărul la construirea unei Românii demne, stabile și prospere.

                                                                  Așa să ne ajute Dumnezeu!

                                                                          Margareta

                                                               Custodele Coroanei române

Un pluton de militari din Republica Moldova participă, în perioada 9-16 mai, la exerciţiul „Platinum Eagle 2016”, desfăşurat pe poligonul Smârdan, de la Galaţi, România. 

După cum anunţă oficialii de peste Prut, plutonul moldovenesc este format din 30 de militari ai Brigăzii infanterie motorizată „Moldova” din municipiul Bălţi.

Militarii moldoveni se vor antrena împreună cu contingente din România, SUA, Serbia şi Bulgaria.

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a aflat vineri, 6 mai 2016, în vizită la Berlin.

Programul oficialului român a inclus o întrevedere cu dr. Mihai Neagu-Basarab, coordonatorul Bibliotecii Românești din Freiburg, una dintre instituţiile cele mai vechi ale exilului postbelic, unde se regăsesc cărţi şi documente de arhivă care reflectă activitatea culturală a românilor din exil, precum și o întâlnire cu membrii comunității românești şi cei ai mediului asociativ din Berlin. În cadrul dialogului purtat cu românii stabiliți în Germania, a fost reiterată determinarea autorităţilor române de a contribui în mod substanţial la asigurarea unui tratament corespunzător statutului de cetăţeni comunitari pentru românii rezidenţi în statele membre ale Uniunii Europene. Ministrul delegat a subliniat importanța valorificării exemplelor pozitive din cadrul comunităţii româneşti, în vederea conturării unei imagini coerente și corecte a țării noastre în spațiul european. De asemenea, a arătat susținerea pentru dezvoltarea reţelelor profesionale româneşti, forme asociative cu rol în diseminarea valorilor naţionale la nivelul societăţii germane.

Demnitarul român a subliniat că, în dialogul cu autorităţile germane, exprimă constant deschiderea pentru o colaborare aprofundată în domenii de interes din perspectiva comunităţii româneşti din Germania: educaţie, muncă, afaceri interne, culte. Totodată, a exprimat interesul statului român pentru dezvoltarea, în colaborare cu partenerii germani, a proiectelor ce vizează studiul facultativ al limbii române ca limbă maternă în învăţământul de stat în toate landurile în care se regăsesc comunităţi româneşti consistente. Limba este elementul principal de păstrare și consolidare a identității naționale, precum  și un factor de coeziune în cadrul comunităților.

La întâlnirea cu membrii comunității românești au participat şi reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente, care au susţinut o sesiune de informare cu privire la noile modalităţi de vot pentru românii cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate. Cu acest prilej, ministrul delegat i-a îndemnat pe românii prezenți la reuniune să se înscrie în Registrul electoral pentru a beneficia de facilitățile introduse de noua lege electorală. În acest sens, demnitarul a arătat că autoritățile române au luat măsuri pentru a elimina perioadele lungi de așteptare și aglomerația de la misiunile diplomatice. Aceste eforturi trebuie completate de înscrierea românilor în Registrul electoral.  

Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu, a inaugurat vineri, 6 mai 2016, Consulatul României de la Solotvino, cu prilejul vizitei efectuate în zona de frontieră România-Ucraina, la Sighetu Marmaţiei şi Solotvino/Slatina.

Operaţionalizarea Consulatului României la Solotvino va contribui la consolidarea, în continuare, a relațiilor dintre România şi Ucraina şi la încurajarea contactelor dintre cetățenii de pe ambele maluri ale Tisei.

Deschiderea Consulatului României de la Solotvino confirmă sprijinul pe care statul român îl oferă comunităţii româneşti din zona adiacentă frontierei de stat pentru facilitarea legăturilor transfrontaliere, inclusiv prin posibilităţile oferite de micul trafic la frontieră.  Totodată, Consulatul va facilita aplicarea Acordului de Mic Trafic la Frontieră (AMTF) dintre România şi Ucraina, intrat în vigoare la 14 mai 2015, prin procesarea rapidă a cererilor şi eliberarea promptă a permiselor de mic trafic la frontieră.

Cu ocazia vizitei la Solotvino, ministrul Lazăr Comănescu a avut o întrevedere cu reprezentanţi ai comunităţii române din regiunea Transcarpatia, care a reunit inclusiv directori de şcoli și lideri ai mediului asociativ.

În cadrul întâlnirii, ministrul Lazăr Comănescu a evocat preocuparea constantă a statului român pentru comunitatea românească de dincolo de granițe şi pentru păstrarea şi prezervarea identităţii românești. A evidențiat rolul de liant al minorităților naționale și a încurajat contribuția comunității românești la dezvoltarea ansamblului relațiilor dintre România și Ucraina. A arătat că vizita comună în regiunea de frontieră evidenţiază importanţa contactelor inter-umane de ambele părți ale graniței şi a cooperării transfrontaliere pentru consolidarea relaţiilor româno-ucrainene. A asigurat cu privire la angajamentul statului român de facilitare a soluţionării problemelor cu care se confruntă comunitatea românească și a subliniat că noul Consulat al României de la Solotvino va reprezenta un mijloc eficient de interacţiune în acest sens.

,,România dorește la granițele sale o comunitate românească responsabilă şi activă. Vă îndemn să fiți cetățeni loiali ai Ucrainei şi, în același timp, să mențineți legături vii cu România. Vă îndemn să folosiți din plin oportunitățile pe care vi le oferă deschiderea Consulatului României'', a declarat cu acest prilej ministrul Lazăr Comănescu.

Programul vizitei mai include şi o rundă de consultări bilaterale între ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu şi omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin şi o conferinţă de presă comună.

Informaţii suplimentare:

Circumscripţia consulară deservită de Consulatul României la Solotvino este Transcarpatia.

Prin Decretul prezidenţial nr. 678 din 22 iulie 2015, preşedintele României a aprobat deschiderea Consulatului României la Solotvino. Deschiderea Consulatului a fost agreată de către partea ucraineană prin însuşi textul Acordului privind Micul Trafic de Frontieră (AMTF), semnat la Kiev, la 2 octombrie 2014 şi intrat în vigoare la 14 mai 2015. Aproximativ 2 milioane de cetăţeni români şi ucraineni (câte 1 milion de fiecare parte) sunt potenţiali beneficiari ai dispoziţiilor acestui Acord.

Acordul privind Micul Trafic de Frontieră reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră în beneficiul rezidenţilor din zona de frontieră a României şi a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 luni de şedere neîntreruptă.

Acest nou instrument juridic introduce facilităţi considerabile cu privire la regimul călătoriilor în regiunile limitrofe frontierei comune a celor două ţări vecine, în favoarea locuitorilor acestor zone.

Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de km de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.

De prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă şi soţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de 3 ani în zona de frontieră. Acordul se remarcă prin aplicabilitatea sa independent de frecvenţa intrărilor şi ieşirilor, permiţând şederea în fiecare ţară pentru o perioadă ce nu depăşeşte 90 de zile de la data trecerii frontierei. Permisele de mic trafic la frontieră se eliberează de către cele două ţări în baza Acordului privind Micul Trafic de Frontieră.

Primele permise de mic trafic de frontieră, eliberate în baza Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, au fost înmânate titularilor la 1 septembrie 2015.

Ambasada României la Kiev şi oficiile consulare ale României de la Cernăuţi şi Odessa au eliberat, în perioada 1 septembrie 2015 - 30 aprilie 2016, un număr de 4.244 permise de mic trafic de frontieră, cele mai multe prin Consulatul General de la Cernăuţi. 

Departamentul pentru Informare al Consiliului Naţional Român din Serbia deschide

C O N C U R S

pentru perfecţionarea tinerilor în domeniul jurnalismului transfrontalier România-Serbia.

Fundația Vest pentru Jurnalism Regional și Euroregional pune la dispoziția tinerilor jurnaliști, scriitori și/sau iubitori de presă din Voivodina programul complex de formare și perfecționare profesională  ”Împreună pentru transparență”.
Programul se adresează tinerilor vorbitori de limba română care activează sau nu în presa românească din Serbia, se va defășura la Centrul de Jurnalism Românesc, comuna Tomești, județul Timiș, România, și va avea loc în perioada duminică, 12 iunie – duminică, 26 iunie 2016.
Participanților li se asigură, pe toată perioada desfășurării (14 zile), cazarea în camere cu 2 paturi, baie, catv, acces la internet wireless, sala de training dotată complet cu echipamente IT (3 PC, videoproiector, imprimantă color, imprimantă, mini studio radio și mini studio tv), 3 mese pe zi, precum și un program complex de pregătire și perfectionare constând în:
– programe interactive de dezvoltare a capacităților lingvistice în limba română
– cursuri și seminarii de inițiere și perfecționare în presa profesionistă (scrisă, radio,
televiziune, on line)
– întâlniri interactive cu jurnaliști profesioniști (din trei în trei zile) care vor susține schimburi de experiență și cursuri profesionale
– activități interactive de formare a personalității, de autocunoaștere și autoevaluare, de dezvoltare a abilităților de comunicare și lidership
– excursii de documentare în zona Lugoj-Făget-Deva (cu transport auto asigurat de organizator)
– programe de relaxare.

În măsura implicării tinerilor, aceştia vor putea realiza o publicație color de 4 pagini, având la dispoziție resursele materiale și de know-how ale Centrului de Jurnalism.

Departamentul pentru Informare al Consiliului Naţional Român din Serbiava plăti transportul, cazarea şi masa, inclusiv cursurile.
Cei interesaţi se pot anunţa până la data de 20 mai a.c. Anunţul, care trebuie să conţină un scurt CV şi datele de contact, se trimite pe adresa Consiliului Naţional Român din Serbia, Bul. M. Pupina 28, Novi Sad, cu precizarea pentru concurs.