În perioada 16-22 aprilie 2016, va avea loc cea de-a cincea ediție a Caravanei teatrului şi folclorului românesc la românii din Sudul Basarabiei (Regiunea Odesa, Ucraina), proiect derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Granițelor, în parteneriat cu Asociaţia Naţional-Culturală a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia".

Trupa Teatrului „Bogdan Petriceicu-Hașdeu" din Cahul (Republica Moldova) va susține șase reprezentații cu spectacolul de teatru „Suflet pentru o păpușă", autor Andrian Graur, scenografia și regia: Anatol Răcilă.

Teatrul reprezintă instrumentul cel mai atractiv pentru copii, care astfel participă mai intens la actul artistic şi intră în contact direct cu limba română, fără vreun efort deosebit, descătuşându-și imaginaţia şi energia.Farmecul costumelor, muzicalitatea spectacolului, personajele colorate cuceresc repede atenţia copiilor, sporindu-le motivaţia de a participa activ în timpul spectacolului și, astfel, de a faceexerciții de limbă română, în condițiile lipsei unor instrumente permanente de studiu a limbii materne în școli.

Caravana culturală va ajunge acum în alte șase localități, printre care și unele care nu au fost incluse în turneele teatrale dinanii anteriori:Raionul Ismail - Babele/Mareşal Averescu/ Oziornoe; Erdek-Burnu/Utkonosovka; Raionul Chilia - Dumitreşti/Dmitrovka; Raionul Tatarbunar - Borisăuca/Borisovka; Raionul Sărata - Satu Nou/Novosiolovka; Raionul Reni - Cartal/Orlovka.

Conform tradiției, caravana din acest an va cuprinde și spectacole de muzică şi dans popular românesc susținute de Ansamblul „Dor Basarabean" din Erdek-Burnu (Utkonosovka) - raionul Ismail, unicul ansamblu promotor al valorilor autohtone ale culturii tradiţionale româneşti din Basarabia Istorică și care poartă la brâu tricolorul românesc.

Intrarea la evenimente este liberă.

Primele trei ediții ale acestui proiect, desfășurate între 2010 și 2015, au avut loc în cea mai mare parte a localităților din Regiunea Odesa unde locuiesc români. Peste 6000 de spectatori, copii, tineri și adulți, au avut ocazia să urmărească spectacole de marionete și concerte de muzică și dansuri populare românești.

 După estimările organizaţiilor culturale româneşti, numărul românilor din Ucraina este de peste 400.000, reprezentând ca mărime a doua comunitate etnică după cea rusă. Principalele comunități de români sunt în regiunile Cernăuţi (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi ţinutul Herţa), Odesa (sudul Basarabiei şi Transnistria) şi Transcarpatia (Maramureşul de Nord). În regiunea Odesa din Ucraina (Sudul Basarabiei), spre deosebire de Bucovina de nord, situaţia şcolilor româneşti este mai dificilă ca urmare a faptului că românii din această regiune au fost recenzaţi sub denumirea de „moldoveni", încurajându-se sistematic, şi în acest spaţiu, falsa idee de „limbă moldovenească". 

In perioada februarie 2016 - iulie 2017, Asociatia Pro - Mehedinti implementeaza, în calitate de Partener, împreună cu Fundația „Phoenix secolul 21„ din Vidin, Bulgaria  și Asociația  „ Parteneriate regionale pentru dezvoltare durabila -Vidin„  Bulgaria, proiectul „Prune pentru gunoi”, din cadrul Programului Interreg V-A România – Bulgaria.  Valoarea totală a proiectului este de 258.191 Euro, din care, valoarea contribuției UE este de 219.462.Obiectivul general este acela de a informa populația din zona țintă a proiectului despre viața sălbatică în zonele protejate și implicarea oamenilor în acțiuni concrete pentru protecția mediului în localități și în ariile protejate Natura 2000. Denumirea proiectuluiare legătură cu o legendă bulgărească, după cum a povestit Evtim Stefanov, preşedinte Asociaţia RPSD Vidin, unul dintre partenerii din proiect: “Plecăm de la ideea unei legende bulgăreşti, potrivit căreia, un ţăran dorea să-şi căsătorească fiul, dar căuta o noră care să fie harnică. Astfel, a plecat din sat în sat şi cerea, celor pe care îi întâlnea, gunoi din ogradă, în schimbul căruia oferea prune. La un moment dat, într-un sat a întâlnit o fată, care nu avea gunoi în ogradă şi a cerut împrumut de la vecini, ca să poată lua şi ea prune. Ţăranul nostru a înţeles că a întâlnit fata harnică pe care o căuta. Noi am adaptata această legendă la vremurile actuale”. Proiectul prevede derularea unor activități de conștientizare și informare a populației privind protejarea mediului înconjurător și a ariilor protejate extistente de – a lungul Dunării, atât în România cât și în Bulgaria. Tot în cadrul proiectului se vor realiza anumite studii privind statutul zonelor protejate, a zonelor umede și a siturilor Natura 2000 pe ambele maluri ale Dunării. În plus, se va dezvolta o strategie comună Româno-Bulgară pentru gestionarea ariilor  protejate din zona transfrontalieră vizată de proiect. Mariana Drăghia, manager pentru România al proiectului a explicat cum se vor desfăşura activităţile de ecologizare: “Vom merge şi vom ecologiza mai multe zone, din judeţul Mehedinţi şi din districtul Vidin, iar în schimbul deşeurilor, pe care voluntarii noştri le vor aduna, vom oferi materiale promoţionale. Ne vom îndrepta către cele mai poluate zone din judeţul Mehedinţi. Mai întâi vom identifica aceste zone, iar apoi vom merge şi le vom ecologiza”.

Tot în cadrul proiectului vor fi organizate atât în România cât și în Bulgaria tabere itinerante de cercetași, campanii de curațenie, dar și campanii de informare în școli.

Beatrice Urucu

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chişinău participă în calitate de co-organizator la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XX-a, care va avea loc în perioada 14-17 aprile 2016. În această calitate, ICR Chișinău susține prezența la Salon a doi reprezentanți ai Uniunii Editorilor din România, precum și a câte unui reprezentant al editurilor „Junimea" și „Princeps Multimedia" (Iași). De asemenea, ICR Chișinău va acorda următoarele premii:

·        Premiul „Ion Creangă" pentru întreaga activitate în domeniul literaturii pentru copii;

·        Premiul „Igor Vieru" pentru întreaga activitate în domeniul ilustraţiei de carte pentru copii;

·        Premiul „Grigore Vieru" pentru poezia pentru copii.

În cadrul evenimentului, desfășurat la Centrul Internaţional de Expoziţii MOLDEXPO, ICR Chișinău va organiza expoziția„Nicolae Labiș, poetul luptei cu inerția".Vernisajul expoziției este programat pentru data de 14 aprilie a.c., la ora 10.30.

Programul salonuluioferă multiple posibilităţi vizitatorilor de a cunoaşte mai multe edituri din ţară şi de peste hotare; de a afla informații despre noi titluri importante de carte; de a participa la discuţii şi întâlniri cu scriitorii, la ateliere de creaţie, concursuri, întruniri profesionale; de a procura carte la preţuri reduse.

La ediţia din acest an participă peste 120 de edituri şi distribuitori de carte din 9 ţări: Republica Moldova, România, Franţa, Germania, China, Italia, Polonia, Federaţia Rusă, Ungaria.

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu" la Chişinău în colaborare cu Filarmonica Naţională „Serghei Lunchievici" invită iubitorii de muzică la un concert simfonic. Evenimentul va avea loc pe data de15 aprilie 2016, ora 18.00, la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchievici" din Chişinău şi va fi susţinut de:Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionalesub bagheta maestruluiMihai Agafiţa, pianistul românMihai Ungureanu(directorul artistic al Filarmonicii „Oltenia" din Craiova) şi membriiAnsamblului de suflători „Bucharest Winds":Valentin Gita(oboi),Emil Vişinescu(clarinet),Sorin Lupaşcu(corn) şiLaurenţiu Darie(fagot).

În program:

Adrian Pop-Triptic (Suită de balet)

Dinu Lipatti-Trei dansuri pentru pian și orchestră,solist- Mihai Ungureanu,

W.A. Mozart-Simfonia concertantă pentru oboi, clarinet, corn, fagot și orchestră, Mi bemol Major, KV 297 b

Moment istoric la Bucureşti. Aproape o mie de primari de pe ambele maluri ale Prutului s-au întâlnit la Palatul Parlamentului. Edilii din România şi Republica Moldova au încheiat 450 de acorduri de înfrăţire între localităţile pe care le conduc. De aproape trei ori mai multe decât cele semnate, în total, în ultimii 20 de ani,după cum anunţă realitatea.net. Evenimentul a fost organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012. Iniţiatorii acţiunilor de înfrăţire vor să folosească la maxim potenţialul unei ordonanţe de urgenţă care dă dreptul autorităţilor locale din România să finanţeze proiecte comune cu localităţi din Republica Moldova.

Primarii din Republica Moldova se plâng că localităţile lor au bugete şi de zeci de ori mai mici decât unele similare din România. În plus, sunt dependenţi în mare măsură de guvern, pentru că administraţia este încă organizată pe model sovietic, centralizat, potrivit Realitatea TV.

Primarii care au semnat acorduri de înfrăţire îşi propun să colaboreze în domenii diverse: de la investiţii în infrastructură până la activităţi culturale şi sportive sau programe de perfecţionare.