Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
Beatrice Urucu
Procurorul șef al DNA, d-na Laura Codruța Kovesi a efectuat o vizită la Sofia, ocazie cu care a avut întâlniri cu oficialii statului vecin. Astfel, Kovesi s-a întâlnit cu Președintele Republicii Bulgaria, Rumen Radev, cu președintele Înaltei Curți de Casație , Lozan Panov și cu Procurorul General bulgar, Sotir Tsatsarov. De asemenea, procurorul șef DNA a susținut conferința "Experiența României: anticorupție, instituții, măsuri", la invitația Înaltei Curți de Casație, precum și a initiativei neguvernamentale "Justiție Pentru Toți".
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Filarmonica Naţională „Serghei Lunchievici” organizează, un concert simfonic pentru a marca Unirea Basarabiei cu România, eveniment petrecut la 27 martie 1918. Spectacolul va avea loc, în 24 martie, la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchievici” din Chişinău şi va fi susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchievici” condusă de maestrul Mihai Agafiţa, şi soliştii: Viniciu Moroianu (pian), Valentin Ghita (oboi), Alexandru-Vasile Marian (vioară), Radu Sinaci (violoncel), Ionuţ Roşca (fagot).
În program:
· Constantin Silvestri–Dansuri românești din Transilvania, op. 4.I
· Joseph Haydn –Simfonia concertantă pentru vioară, oboi, violoncel, fagot și orchestră (soliști –Alexandru-Vasile Marian, Valentin Ghita, Radu Sinaci, Ionuț Roșca)
· Radu Paladi –Concert pentru pian și orchestră (solist – Viniciu Moroianu)
Intrarea este liberă!
Reprezentanţii Organizaţiei obşteşti "Românii Independenţi din Serbia" au anunţat că s-au decis în privinţa candidatului pe care îl vor susţine la alegerilre prezidenţiale din Serbia. Potrivit unui comunicat de presă, aceştia au analizat situaţia în interiorul comunităţii româneşti şi au hotărât să-şi declare susţinerea pentru Vuk Jeremic.
Analizând şi examinând situația actuală din țară şi la nivel de minoritate națională română, Românii Independenți din Serbia (RIS-ul) sprijnă la alegerile prezidențiale din Serbia pe Domnul Vuk Jeremić, candidatul poporului. RIS-ul recomandă membrilor şi etnicilor români din Serbia să voteze în masă pe unicul candidat al poporului, nu al formațiunilor politice, om de stat capabil care are viziune şi înțelepciune să ducă Serbia spre drumul european, iar românilor să asigure exercitarea şi implementarea tuturor drepturilor pe întreg teritoriul Serbiei. Alegerile prezidențiale din 2 aprilie 2017 sunt un adevărat referendum pentru viitorul Serbiei, a îmbunătățirii standardelor de viață şi stabilitate.
Biroul RIS
Judecătoria Chișinău a anulat, luni, decretul lui Dodon de retragere a cetățeniei lui Traian Băsescu. În urma încheierii Curţii Supreme de Justiţie, din 27 ianuarie 2017, prin care a fost stabilită competenţa Judecătoriei Chişinău, reclamantul Traian Băsescu a urmat procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ.
Astfel, la 1 februarie 2017, Traian Băsescu, prin intermediul avocatului, a înaintat o cerere prealabilă Preşedintelui Igor Dodon. Reclamantul a solicitat revocarea Decretului nr. 16-VIII din 3 ianuarie 2017 privind retragerea cetățeniei ca fiind emis contrar legii.
La 6 martie 2017 avocatul reclamantului a recepţionat scrisoarea Preşedinţiei Republicii Moldova, prin care se comunica faptul că cererea prealabilă a fost respinsă. Scrisoarea nu conţinea nici un fel de motivaţie juridică în sprijinul respingerii cererii prealabile.
În acest context, la 16 martie 2017, reclamantul a înaintat Judecătoriei Chişinău o cerere de chemare în judecată împotriva Preşedintelui Igor Dodon, prin care a solicitat anularea Decretului nr. 16-VIII din 3 ianuarie 2017 ca fiind ilegal. Concomitent cu înaintarea acţiunii reclamantul a solicitat şi aplicarea măsurii de asigurare prin suspendarea executării decretului contestat până la examinarea cauzei în fond.
La 20 martie 2017, Judecătoria Chişinău a emis o încheiere prin care a primit în procedură cererea de chemare în judecată, a obligat pârâtul să prezinte referinţa şi probele în sprijinul acesteia până la 2 mai 2017 fixând primul termen de judecată pentru 16 mai 2017 orele 10:00. Şedinţa de judecată va avea loc în incinta Judecătoriei Chişinău (sediul central) biroul nr. 1, Str. N. Zelinschi 13, Mun. Chişinău.
La aceeaşi dată, instanţa de judecată a emis o altă încheiere prin care a admis cererea reclamantului de asigurare a acţiunii. Instanţa a suspendat executarea decretului contestat în scopul prevenirii consecinţelor iremediabile care pot fi aduse reclamantului.
În baza acestei încheieri Decretul Preşedintelui Igor Dodon nr. 16-VIII din 3 ianuarie 2017 încetează să mai producă efecte juridice până la soluţionarea cauzei prin emiterea hotărârii judecătoreşti. Încheierea de suspendare produce efect imediat, dar poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chişinău.
sursa: timpul.md
Ziua unirii Basarabiei cu România este sărbătorită pe tot cuprinsul Republicii Moldova. În diferite oraşe şi comune s-au organizat manifestări pentru marcarea acestui eveniment, definitoriu în istoria poporului român. Astfel, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Primăria comunei Gura Galbenei și Liceul Teoretic „Hyperion” din localitate, organizează, în 24 martie, o suită de manifestări pentru a marca Unirea Basarabiei cu România, de la 27 martie 1918.
Manifestările vor debuta la ora 11.00, cu depuneri de flori la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și vor fi urmate de un program literar-artistic prezentat de elevii Liceului Teoretic „Hyperion” și copii de la gradinițele din comună.
La ora 12.00, în incinta liceului, acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chșinău, va prezenta expoziția „Constantin Brâncoveanu și epoca sa.”
Deputaţii au adoptat, marţi, un proiect de lege care prevede ca la data 21 martie să fie sărbătorită Ziua Olteniei. Iniţiatorii proiectului susţin că Oltenia este regiunea de unde a pornit prima Revoluţie modernă a românilor, adică Revoluţia lui Tudor Vladimirescu. În consecinţă, se cuvine marcarea momentului la care Tudor Vladimirescu a intrat în Bucureşti, adică 21 martie 1821.
"Se instituie ziua de 21 martie - Ziua Olteniei (...) Sărbătorirea anuală a Zilei Olteniei va fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi sin străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultual-artistic şi ştiinţific", potrivit proiectului de lege.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi manifestărilor specifice în limita fondurilor disponible, potrivit proiectului de lege, după cum arată Mediafax. De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători, se arată în proiectul de lege.
"1821 reprezintă un moment important de cotitură în istoria României. Oltenia reprezintă locul de plecare al primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu. (...) Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti ţinând în mână o pâine mare, semn al păcii şi al belşugului. Aşadar, se cuvine să marcăm ziua de 21 martie, momentul în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti şi coboară Podul Calicilor, ca fiind ziua Olteniei", susţin iniţiatorii, în expunerea de motive a actului normativ.
Proiectul de lege a fost susţinut 27 de deputaţi şi senatori de la mai multe partide politice - PSD, PNL, UNPR şi UDMR, dar şi de parlamentari care fac parte din grupul minorităţilor naţionale sau care sunt independenţi.Proiectul de lege a fost adoptat cu 213 de voturi "pentru", 30 contra şi 25 de abţineri. Camera Deputaţilor este for decizional.
Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la 20 martie, a Zilei Internaționale a Francofoniei. Cu această ocazie, România marchează, alături de ceilalți 83 de membri şi observatori ai OIF, crearea Francofoniei instituționale, în 1970, prin semnarea Tratatului de la Niamey.
În context, secretarul de stat Bogdan Mănoiu a participat astăzi, 20 martie 2017, la manifestările de diplomaţie publică, organizate de Ministerul Afacerilor Externe, la Bucureşti, în colaborare cu Primăria Municipiului Bucureşti şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, pentru a celebra Ziua Internaţională a Francofoniei.
Ceremonia de dezvelire a bustului lui Leopold Sedar Senghor, părinte co-fondator al Francofoniei instituționale, ilustră personalitate politică şi culturală a Senegalului, a avut loc în Piaţa Francofoniei, în prezenţa ministrului senegalez al culturii şi comunicaţiilor, Mbagnick Ndiaye, şi a reprezentantului Secretarului General al Francofoniei, Hary Andriamboavonjy.
Secretarul de stat Bogdan Mănoiu a mulţumit autorităţilor senegaleze pentru generoasa donaţie a bustului Senghor care completează monumentul edilitar Piaţa Francofoniei, inaugurat în 2013, şi evidenţiază, în acelaşi timp, bunele relaţii de prietenie şi cooperare existente între ţările şi popoarele noastre. A menţionat, de asemenea, semnificaţia complexului edilitar Piaţa Francofoniei, unicul de acest fel din Europa, care pune în lumină „vocaţia francofoniei de contribui la apropierea şi înţelegerea dintre popoarele francofone, în spiritul valorilor pe care se fundamentează: diversitate culturală, solidaritate şi multilingvism”.
În cadrul Serii Francofoniei, organizate la Teatrul Naţional I.L. Caragiale, Bogdan Mănoiu a subliniat angajamentul susţinut al României în realizarea obiectivelor şi proiectelor Francofoniei instituţionale, în plan naţional şi regional. Demnitarul MAE a menţionat, totodată, necesitatea de a încuraja tinerii să folosească tot mai mult limba franceză, ca important vector de comunicare şi pentru facilitarea accesului la piaţa muncii.
Demnitarul MAE A evocat printre priorităţile acţiunii francofone din România: preocuparea pentru dezvoltarea învăţământului în limba franceză la toate nivelurile, continuarea Programului de burse doctorale Eugen Ionescu, în interesul cooperării francofone inter-universitare, întărirea dimensiunii politice a francofoniei, îndeosebi în domeniul păcii şi securităţii, şi amplificarea francofoniei economice, prin punerea în aplicare a Strategiei economice a OIF şi amplificarea cooperării dintre agenţii economici din spaţiul francofon.
Cu această ocazie au fost, de asemenea, prezentate mesajele Preşedintelui României, Klaus Werner Johannis, şi al Secretarului General al Francofoniei, Michaëlle Jean.
Seara Francofoniei a inclus ceremonia de decernare a Premiul Francofoniei, din partea Grupului Ambasadelor, delegaţiilor şi instituţiilor francofone din România (GADIF), actorului Ion Caramitru, coregrafului Gigi Căciuleanu şi secţiei de limba franceză din cadrul postului Radio România Internaţional, pentru contribuţii deosebite la promovarea limbii franceze şi a valorilor francofoniei în România. Programul a cuprins, de asemenea, un moment muzical susţinut de Cantata – Orchestra română de tineret.
La evenimente au participat reprezentanţi ai corpului diplomatic, oficialităţi, reprezentanţi ai administraţiei publice, ai societăţii civile implicaţi în proiecte francofone, personalităţi politice şi culturale, jurnalişti, membri ai cercurilor universitare şi academice cu preocupări în sfera Francofoniei.
Președintele Moldovei, Igor Dodon, care a zburat la Moscova în pofida recomandării Guvernului de la Chişinău, s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin. Chiar din start, Dodon l-a anunțat pe Putin că i-a adus cadou câteva zeci de sticle de vin moldovenesc „Cricova”.
Agenția de stat rusa TASS susține că, la începutul întâlnirii, președintele Republicii Moldova i-a înmânat lui Putin una dintre sticle spunând: „Producatorii de vinuri celebre „Cricova” se întorc pe piața rusă, iar astăzi v-am adus un cadou”, – a declarat Dodon.
El i-a amintit lui Putin că acesta are propria sa colectie de vinuri in orașul moldovenesc Cricova, unde există un muzeu, magazin de vinuri, fabrica și crama, iar vinul pe care le-a adus este din această colecție.
„Aveți propria dvs. colecție la „Cricova”, încă din anii 2002-2003, câteva zeci de sticle dn colecția dvs. personală am adus astăzi,” – a spus presedintele Moldovei. În replică, Putin a spus: „Mi-ați adus (cadou) ce-i al meu?”
Acest dialog a fost publicat pe Twitter de jurnalistul „Komsomolskaia Pravda” (KP), Dmitri Smirnov. Agentiile de stat nu au preluat răspunsul lui Putin, iar pe site-ul Kremlinului replica lui Putin a fost formulata diferit: „Mi-ați adus un cadou?”.
„Vesti.ru” a citat răspunsul lui Putin de pe blogul jurnalistului KP de la Kremlin și a spus ca a fost o „glumă”. Judecând dupa reportajele jurnalistilor acreditati la Kremlin, Dodon nu a reactionat la „gluma”.
În Republica Moldova exista o tradiție ca oaspeții de rang înalt să fie duși la cramele „Cricova”, unde sa li se faca cadou vinuri de colectie. Vizitatorii de seama nu pleaca însă cu cadourile acasa, ci le lasa in crama, în patria istorică, ca să se matureze, să prindă gust și valoare.
Fabrica „Cricova” încă pe vremea URSS a fost unul dintre cei mai mari producători de băuturi alcoolice. Despre faptul că Putin păstrează vinurile din colecția sa personala în cramele de la Cricova a scris recent publicatia Novoe Vremea. Într-un reportaj realizat in 2016, Novoe Vremea a prezentat colectia de vinuri aparținând lui Putin, iar ghidul cramelor si-a amintit ca presedintele rus si-a sărbătorit aniversarea de 50 de ani la Cricova.
Într-adevăr, Putin a sarbatori împlinirea a 50 de ani pe 7 octombrie 2002 în pivnițele de la Cricova – cea mai mare crama din lume. De ziua sa a primit cadou mai multe sute de sticle de vin rar.
Tot atunci, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, i-a făcut cadou lui Putin un crocodil de cristal, explicând că „crocodilul este singurul animal care nu dă înapoi”.
De-a lungul timpului Cricova a fost vizitata de mai multe ori de liderii sovietici Nikita Hrușciov și Leonid Brejnev, dar si de Mao Zedong, Kim Il Sung și Jacques Chirac.
sursa: timpul.md
În 20 martie 2017, de la ora 19.00, Institutul Cultural Român Budapesta organizează la sediul său vernisajul expoziției „Lipatti Between Worlds”, în prezența muzicologului Monica Isăcescu.
Expoziția reunește imagini inedite realizate de Dinu Lipatti (1917-1950). Fotografiile alb-negru recompun, asemenea unui joc de puzzle, atmosfera, mediul familial, personal, în care activitatea de pianistși compozitor a lui Dinu Lipatti s-a conturatși s-a desăvârșit. Imaginile, păstrate ca suport pe negative din sticlă, au fost prelucrate din punct de vedere tehnic și artistic cu ajutorul Școlii de Poetică Fotografică „Francisc Mráz” din București.
Pianistul și compozitorul Dinu Lipatti a fost o personalitate care a marcat pianistica românească şi la nivel internațional. După ce a fost admis la Conservatorul din Bucureşti, în 1934, a participat la concursul internațional de pian din Viena. Impresionând audiența cu interpretarea sa, Dinu Lipatti a primit totuși doar premiul al doilea, ceea ce a făcut ca unul din membrii juriului, faimosul pianist francez Alfred Cortot, să părăsească juriul. Mai mult, acesta l-a invitat pe Lipatti la Paris să-şi continue studiile de pian la École Nationale de Musique. Printre profesorii francezi de la care a învăţat muzică se numără Paul Dukas și Nadia Boulanger, iar dirijoratul l-a studiat cu Charles Munch.
Pasionat de tehnică și dexteritate manuală, căutând precizia, exactitatea, perfecțiunea și dorind să surprindă lumea reală și imaginară ce-l înconjura, „de copil, Dinu a devenit un excelent fotograf, care-și developa cu minuțiozitate propriile clișee, frecventând magazine de specialitate și având acasă un adevărat arsenal de trepieduri, lămpi, cârpe negre, săruriși acizi. La un moment dat, prin 1930-1931, a fost cuprins de gustul construcției de aparate de radio." - povestește Valentin Lipatti, fratele artistului, în volumele Strada Povernei nr. 23 şiCarnet pestriț.
În 2010, Școala de Poetică Fotografică „Francisc Mráz”, prin profesorii Francisc Mráz și Gyuri Ilinca, a avut o contribuție decisivă la recuperarea unui fond de 28 de diapozitive, rodul preocupărilor fotografice ale lui Dinu Lipatti. A fost vorba despre 17 plăci de celuloid în format 9 x 12 cm și de 11 plăci pe sticlă în format 6 x 9 cm, toate negative. Reproducerea lor s-a făcut prin fotografiere cu un aparat digital de mare rezoluție, ele fiind ilumitate prin transparență cu ajutorul unei mese optice translucide.
În continuarea vernisajului va fi proiectat filmul „Lipatti – Sonată pentru omul bun”, acesta reprezintă un portret emoționant al celui care a fost compozitorul, violonistulși pedagogul Dinu Constantin Lipatti. Documentarul aduce la lumină, din Arhiva bogată a TVR, interviuri antologice cu Florica Musicescu, cu Nadia Boulanger, cu cei doi biografi ai lui Lipatti, Grigore Bărgăuanu şi Dragoş Tănăsescu, cu Menuhin.
Proiectul face parte din seria de manifestări organizate de Institutul Cultural Român Budapesta pe parcursul anului 2017, în contextul aniversării a 100 de ani de la nașterea pianistului și compozitorului Dinu Lipatti.
Expoziția poate fi vizitată la sediul Institutului Cultural Român Budapesta în perioada 21 martie -17 aprilie 2017, de luni până vineri, între orele 10.00 - 13.00 și 14.00-17.30. Intrarea este liberă.
Muzeul Naţional al Literaturii Române, din Iaşi, organizează şi anul acesta Concursul Naţional "Ion Creangă" de creaţie literară - Poveşti. Termenul limită de trimitere a lucrărilor este 31 martie.
La concurs pot participa români de pretutindeni, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor (inclusiv din Republica Moldova și Ucraina). Manuscrisele (maximum 15 pagini), dactilografiate la 2 rânduri, în 5 exemplare, vor fi însoţite de un motto. Numele autorului, vârsta, adresa, numărul de telefon, e-mail-ul se vor afla într-un plic sigilat, pe care va fi scris acelaşi motto şi menţiunea „Poveşti scrise de copii” sau „Poveşti scrise de adulţi”. Textele care nu vor respecta aceste rigori vor fi descalificate.
Concurenţii vor expedia lucrările în plic timbrat (imprimate), până la data de 31 martie 2017 (data poştei) pe adresa:
Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca)
str. Simion Bărnuţiu, nr. 4
Iaşi, cod 700118
De asemenea, în plic va trebui inserat formatul electronic al lucrărilor.
Juriul va acorda câștigătorilor o serie de premii în cadrul evenimentului „Zilele Bojdeucii” (aprilie 2017), iar poveştile premiate la această ediţie vor fi publicate în volumul Poveştile de la Bojdeucă, care va fi lansat în luna aprilie 2018. De asemenea, anul acesta se va lansavolumul al XVIII-lea al Poveştilor de la Bojdeucă, ce conține textele autorilor premiați la ediția din anul 2016.
TV Privesc.EU Live
Parteneri
