Focar de hepatită virală de tip A, în judeţul Mehedinţi, la Gruia. Medicii au semnalat situaţia încă din luna septembrie, când au apărut primele cazuri într-o comunitate de romi. Situaţia a fost dezbătută şi în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, desfăşurată marţi, 25 octombrie, unde au prezentat un raport reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Mehedinţi. Din datele arătate, lucrurile nu par să revină la normal.  “Direcția de Sănătate Publică Mehedinți a prezentat o informare detaliată în legătură cu evoluția și incidența bolilor contagioase și infecto-contagioase din anul 2016 și, totodată, a prezentat în mod detaliat problema pe care o avem la Gruia cu un focar de hepatită A și măsurile pe care le-au luat de limitare și de reducere acestui fenomen. Am înțeles că întâmpină greutăți în aprovizionarea cu vaccinul necesar, motiv pentru care o să-i sprijinim pentru a le înlesni această achiziție de vaccin”, a declarat prefectul Cristinel Pavel. 

Medicul Marinică Stoian de la Direcția de Sănătate Publică  Mehedinți a precizat că s-a intervenit pentru limitarea numărului de îmbolnăviri și stingerea focarului prin izolarea și tratamentul cazurilor în secția de boli contagioase a Spitalului Județean de Urgențe Drobeta Turnu Severin. Totodată, a subliniat că au fost identificați, până în prezent, 280 de contacți și s-au vaccinat, până acum, 59 de contacți (profilaxie specifică prin vaccinare antihepatică A cu vaccin tip pediatric a contacților în vârstă de până la 15 ani, în colaborare cu medicul de familie din localitate). 

Hepatita A este o boala contagioasa cauzată de infectia ficatului cu virusul hepatitic A. Din cauza modului de raspandire, hepatita A are tendinta de a aparea sub forma de epidemii. 1 din 3 persoane au anticorpi pentru hepatita A (au fost expusi la virus), dar majoritatea nu dezvolta simptome. Virusul hepatitei A se gaseste in materiile fecale ale persoanelor infectate. Se transmite atunci cand o persoana ajunge in contact cu alimente, apa contaminate cu fecalele altei persoane (transmitere fecal-orala), de obicei in conditii de igiena inadecvata. Persoanele infectate pot incepe sa transmita infectia la aproximativ 7 zile de la expunere, chiar daca boala este asimptomatica. Hepatita A mai este numită şi boala mâinilor murdare.

Marţi, 25 octombrie, de Ziua Regelui Mihai, Alianţa pentru Restaurarea Monarhiei organizează la Drobeta Turnu Severin, un eveniment, la care intrarea este liberă. Astfel, de la ora 19,00 în incinta Cetății Medievale, se va desfăşura simpozionul cu tema "Regele Mihai I, două domnii, 95 de ani dedicaţi României şi românilor". În cadrul evenimentului, vor lua cuvântul reprezentanţi ai Arhivelor Naţionale, ai Armatei, ai Veteranilor de Război, profesori de istorie, etc. Cu aceasta ocazie, vor fi prezentate imagini document (scurte filme) cu Majestatea Sa Regele Mihai. Simpozionul va fi urmat de un scurt recital sustinut de prof. Sergiu Partenie (prof. Şcoala Alice Voinescu) şi Laura Cenuşe (elevă Colegiul Naţional Traian). 

Regele Mihai împlineşte, la 25 octombrie, 95 de ani. Născut la Sinaia, Mihai I este fiul regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă a Greciei. Bolnav, după ce a fost diagnosticat cu leucemie şi operat, Majestatea Sa îşi petrece aniversarea în Elveţia, unde urmează o perioadă de recuperare. Alături îi sunt două dintre fiice, Principesa Sofia şi Principesa Elena, a anunţat săptămâna trecută Casa Regală. 

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuțiile regale erau îndeplinite de o regență, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înaltei Curți de Casație, Gh. Buzdugan. Această formă de conducere nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieții politice, astfel că întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a lui Carol nu a întâmpinat rezistentă. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. 

La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice şi să părăsească ţară, tronul revenindu-i a două oară lui Mihai. Sub statul naţional-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informaţii.

Din 1944, Majestatea Să Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţii comuniste. În cele din urmă, a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947. Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nuntă din Atena. Au locuit până la sfârşitul anului 1948 la vila Sparta, locuinţa Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai şi Regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956, când s-au întors în Elveţia. După Revoluția din 1989, Regele Mihai a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se intoarcă în tară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste, venite să-l vadă. De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetătenia romană. Ulterior, i-au fost retrocedate și o parte din proprietăti.

Regele Mihai va fi omagiat şi marţi, 08 noiembrie, la Drobeta Turnu Severin. De la ora 19.00, la Palatul Cultural "Teodor Costescu" (sala Virgil Ogășanu) va avea loc un  concert extraordinar oferit de Corul Kinonia, al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, cu ocazia zilei onomastice a Majestații Sale Regele Mihai I.

Un marş pentru unirea Republicii Moldova cu România s-a soldat cu incidente, sâmbătă, la Bucureşti. Câţiva tineri  au vrut să forţeze cordonul făcut de jandarmi, în apropiere de Guvern şi să depăşească zona permisă. S-au îmbrâncit cu forţele de ordine, iar cinci demonstranţi au fost luaţi pe sus de jandarmi şi duşi la audieri. 

Cele două mii de persoane care au cerut unirea Basarabiei cu România au mărşăluit paşnic pe traseul Hanul lui Manuc, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei. Problemele au apărut lângă Guvern, când manifestanţii au vrut să revină în Piaţa Universităţii.

Printre cei reţinuţi este şi George Simion, liderul Platformei unioniste „Acţiunea 2012”. El a fost declarat de două ori persona non grata în Republica Moldova, dar interdicţia i-a fost ridicată de fiecare dată. Manifestanţii susţin că n-au făcut nimic greşit. Jandarmii spun însă că mai mulţi manifestanţi ar fi încercat să se abată de la traseul autorizat.

Cei cinci manifestanţi ridicaţi de jandarmi au fost eliberaţi după ce poliţiştii i-au audiat şi amendat, pe fiecare, cu 3.000 de lei. 

Mai mulţi politicieni au mers să se intereseze la Poliţie de soarta celor reţinuţi: printre ei, Eugen Tomac de la Mişcarea Populară, Aurelian Pavelescu de la ţărănişti şi Sebastian Ghiţă de la România Unită, anunţă Digi24.

Despre incidentele produse, Mihai Vornicu, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Capitalei a afirmat: „Vă pot confirma faptul că conform protocolului semnat la Primăria Capitalei, acetuia aveau un marș cu deplasare din zona Piața Unirii către Piața Victoriei, unde aici, la final, trebuia să se desfășoare un protest. Se pare că o parte dintre aceștia, de care organizatorul s-a dezis, a intenționat să intre pe Calea Victoriei, iar în acel moment colegii mei aflați în cordonul de ordine și siguranță publică i-au oprit. În urma acestui minor incident, cinci persoane au fost extrase și conduse la secția de poliție pentru a fi legitimate și pentru a se lua măsurile legale.”  Alina Ieremciuc, organizatorul evenimentului Platformei Unioniste Actiunea 2012, a declarat pentru Digi24: „Noi suntem într-un miting pașnic, am urmărit traseul autorizat. (...) Aici e generația pe care Cioloș o așteaptă ca să facă unirea. Noi suntem aici generația tânără care vrea unirea. Nu înțelegem de ce suntem opriți când avem un proiect atât de frumos și demn pentru țara noastră.”

Unioniștii nu vor să plece din centrul Capitalei. La această ră, aproximativ 300 de persoane s-au adunat în Piaţa Universităţii, unde au fost aduse şi corturi. Manifestanţii, în favoarea unirii României cu Republica Moldova, şi-au anunţat intenţia de a sta în piaţă până când vor fi chemaţi la discuţii de premierul Dacian Cioloş.

Platforma Unionistă "Acţiunea 2012" cere premierului Dacian Cioloş şi liderilor PSD, PNL, PMP, ALDE şi USR să îşi asume unirea ca proiect de ţară, termenul fiind duminică, ora 14.00.

Cursurile vor fi suspendate în unităţile de învăţământ, din Drobeta Turnu Severin, unde nu se poate asigura încălzirea cu ajutorul surselor electrice. Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţiu a anunţat că încălzirea spaţiilor de învăţământ se poate realiza şi prin alte surse, cum ar fi cele electrice. Acolo unde există defecţiuni tehnice la reţeaua de electricitate şi nu se poate asigura încălzirea claselor, cursurile vor fi suspendate.

 Direcţia de Sănătate Publică a notificat, deja, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi şi autorităţile locale. Aceste surse de încălzire vor fi folosite până la găsirea unei soluţii tehnice din partea administraţiei publice locale, prin care se se asigure încălzirea instituţiilor de învăţământ prin reţeaua de termoficare. 

De asemenea, Direcţia de Sănătate Publică a solicitat monitorizarea permanentă a temperaturilor în spaţiile de învăţământ, de către salariaţii cabinetelor de medicină şcolară. În unităţile, unde vor exista temperaturi neconforme desfăşurării actului educaţional, se va comunica în scris conducerii şcolii respective şi reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică, în vederea suspendării cursurilor.

Un timişorean este primul cetăţean român cu domiciliul în România care a dorit să facă parte dintr-o asociaţie, care luptă pentru drepturile românilor din Serbia. Într-un interviu acordat pentru publicaţia Glasul Cerbiciei, din Vârşeţ( Voivodina), Viorel Cioloca vorbeşte despre motivele care l-au determinat să facă acest pas. 

– Domnule Viorel Cioloca, sunteţi primul cetăţean român cu domiciliul în România (Timişoara) care este membrul unei organizaţii româneşti din Serbia. Ce v-a determinat să deveniţi membru al Asociaţiei obşteşti „Românii Independenţi din Serbia (R.I.S.) ?

Ȋntotdeauna am avut sentimente de simpatie pentru românii bănăţeni care trăiesc în Serbia, separaţi imediat după război de fraţii lor de către o graniţă de neimaginat în ziua de azi, de parcă eram in stare de război cu ei. Ȋn ultimii ani ai comunismului românesc, când Ceauşescu a devenit tot mai alienat, pe lângă numeroase alte privaţiuni, mass-media din România a devenit sufocată de odele înălţate dictatorului mioritic şi practic nu aveai ce să asculţi sau să vezi la radio şi TV. Astfel că toţi românii şi-au orientat antenele TV înspre ţările vecine. Ascultam cu deosebit interes emisiunile  în limba română ale postului de radio Novi Sad unde auzeam lucruri dealtfel normale într-o ţară normală, cum ar fi interviurile cu ţăranii de prin satele Voivodinei care îşi spuneau necazurile în mod liber şi fără să fie cenzuraţi, lucru de neimaginat în România acelor ani. Cu acelaşi interes urmăream şi emisiunile în limba română ale televiziunii Novi Sad şi ne minunam de scenetele cu Ventilă Agraru’ filmate la Uzdin şi în care jucau oameni simpli, ţărani cu dragoste pentru cultură. Evident, şi astfel de lucruri păreau a ţine de domeniul SF în România acelor vremi. Mi s-a întipărit definitiv în minte o emisiune dintr-un sat românesc voivodinean unde era prezentat un localnic ce poseda un cazan de răchie mobil cu care mergea la casele celor ce îl solicitau ca să frigă comina. Prin comparaţie, în România acelor ani puteai face închisoare dacă erai prins că ai cazan. De pe dealul cimitirului de la mine din sat, de la Fizeş, se pot vedea foarte clar colinele Vârşeţului iar bunicii noştri povesteau că înainte de venirea comuniştilor la putere era ceva obişnuit să meargă acolo cu căruţele la târg. Generaţia mea s-a născut însă cu convingerea că Vârşeţul e un loc intangibil şi interzis. Din acest motiv, gândul ca vreodată voi ajunge să cunosc români trăitori în fost Iugoslavie rămânea în acele timpuri la stadiul de vis.

Dar iată că ciuma roşie s-a prăbuşit în 1989 şi graniţele au devenit libere. Munca în alte ţări precum şi greutăţile întâmpinate cu obţinerea vizei m-au împiedicat să păşesc în Banatul sârbesc, însă de vreo doi ani am devenit mai puţin ocupat şi în diversele căutări pe Internet am dat peste nişte comunicate şi reviste ale RIS. L-am contactat pe Dorinel şi am fost surprins de promptitudinea răspunsului său, astfel că în cursul unei escapade la Vârşeţ într-o zi de sâmbătă a lunii iunie 2015 am avut ocazia să vorbesc/givănesc pentru prima oară cu un bănăţean din Voivodina, ocazie cu care am şi vizitat pentru prima oară vestita kulă pe care o văzusem de atâtea ori însă doar de la peste 50 km depărtare. Am primit cu acea ocazie şi numerele revistei “Glasul cerbiciei” apărute până la acea dată pe care le-am citit din scoarţă în scoarţă. Astfel mi-am format convingerea că prin acţiunile pe care le desfăşoară, asociaţia “Românii Independenţi din Serbia” promovează românismul şi luptă pentru păstrarea identităţii româneşti în Voivodina şi nu numai.

Contactele cu domnul Dorinel Stan s-au înmulţit, cred că s-a înjghebat şi o relaţie de prietenie şi în primăvara acestui an l-am întrebat dacă statutul organizaţiei RIS permite afilierea unor membri de altă cetăţenie decât cea sârbească. Cum răspunsul a fost afirmativ, am semnat o cerere de adeziune şi astfel iată-mă membru al acestei organizaţii obşteşti. 

– Aţi fost prezent la evenimentele organizate şi autofinanţate de Asociaţia „Românii Independenţi din Serbia”, respectiv Festivalul Mărţişorului-2016, lansare  de carte “Aşezământul monahal Srediştea Mică”, lansarea revistei de actualitate, istorie şi cultură a românilor din Serbia, „Glasul Cerbiciei”, Sărbătoarea din Poieni şi altele. Care sunt impresile şi cum vedeţi organizaţia „Românii Independenţi din Serbia”, care vine în sprijinul tuturor românilor din Serbia?

Logic, impresiile mele au fost dintre cele mai bune, ăsta fiind şi unul dintre motivele care m-au determinat să solicit adeziunea la RIS. Talentul de publicist al d-lui Dorinel Stan l-am remarcat încă de la prima noastră întâlnire, soldată cu escapada la kulă despre care am spus mai devreme, când odată cu numerele revistei “Glasul Cerbiciei” mi-a înmânat şi lucrarea de doctorat a domniei sale pe care am lecturat-o cu deosebită plăcere şi în care am remarcat eforturile deosebite pe care le-a efectuat în vederea documentării, eforturi regăsite în studiile realizate pentru editarea cărţii “Aşezământul monahal Srediştea Mică”. Ţin să remarc faptul că  numele revistei pe care o editează RIS pare a se inspira dintr-o trăsătură de caracter a d-lui Dorinel Stan, şi anume cerbicia, încăpăţânarea cu care se luptă pentru un scop atât de nobil, acela de păstrare şi promovare a identităţii şi valorilor culturale ale românilor din Serbia.

Ȋntâlnirile cu ultimii preşedinţi ai României din ultimii ani (de la care s-a ales, din păcate, cu prea multe promisiuni neonorate), cărora le-a expus situaţia reală a românilor trăitori pe meleagurile Serbiei, reprezintă o altă dovadă cerbiciei pe care o posedă domnul Dorinel Stan. Ţin să precizez că această afirmaţie nu este o tămâiere ci reprezintă rezultatul faptelor sale. Cu un asemenea om în fruntea ei, nu văd decât o evoluţie pozitivă a RIS în viitor.

Şi să nu uit : toate manifestările mai sus amintite au fost organizate exemplar, nemţeşte aş putea spune.

– Ce mesaj aţi vrea să transmiteţi membrilor  RIS-ului şi românilor din Serbia?

Membrilor RIS le doresc să se inspire din încăpăţânarea şi neoboseala de care dă dovadă domnul Dorinel Stan şi să înţeleagă că de multe ori lucrurile trebuie făcute cu eforturi proprii, “patria mamă” devenind adeseori o sintagmă goală de conţinut. Dacă pe vremea epocii comuniste ţara mamă nu numai că n-a ajutat cu nimic românii din diaspora, dimpotrivă, a căutat să-i învrăjbească sau să obţină control asupra lor cu metode KGB-iste, e regretabil că în zilele noastre această “mumă” care ar trebui să fie România, nu se ridică la înălţimea tuturor aşteptărilor dacă comparăm ce fac ţările vecine pentru “copiii” lor trăitori în alte graniţe.

Ar fi de dorit, de asemenea, ca toate asociaţiile şi organizaţiile româneşti din Serbia să coopereze mai mult fiindcă am observat ca deseori există disensiuni între ele. Eu m-am convins mai de mult că în ADN-ul românilor există o genă a invidiei, a lipsei de înţelegere faţă de opinia celuilalt, a convingerii că “doar eu am dreptate”, genă hrănită din belşug de perioada de 45 ani de comunism, când impostura şi demagogia au ajuns virtuţi naţionale

Iar românilor din Serbia, le doresc să continue pe mai departe păstrarea identităţii naţionale prin cultură şi folclor, cu aceeaşi trimitere ca mai sus vizavi de sprijimul pe care îl pot aştepta de la “patria mamă”.

Interviu realizat de Dorinel Stan, preşedintele Asociaţiei "Românii Independenţi din Serbia"(RIS).