Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
Beatrice Urucu
PSD câştigă cu un scor zdrobitor, iar PNL se prăbuşeşte. Procentul obţinut de social-democraţi este comparabil cu cel din 1992. PSD nu a mai obţinut un astfel de scor de mai bine de 20 de ani. Votul românilor demonstrează gravele probleme economice care macină societatea şi pe care Guvernul tehnocrat nu a reuşit să le găsească rezolvare. Exit poll-urile arată următoarele date:
PSD -42,3% , PNL - 19,2% , ALDE -6% ,USR -10,1% , PMP - 5,2% , UDMR - 5,4% , PRU - 4,4% ( sursa România Tv).
PSD- 45%, PNL- 21,70%, USR- 8,50%, ALDE-6%, PMP- 6%, UDMR- 6% , PRU- 2,5%( sursa Antena 3)
PSD- 44%, PNL- 22%, USR- 10%, UDMR-6%, ALDE- 5,5%, PMP- 4,5%, PRU-3% (sursa Realitatea TV)
Record privind prezenţa la urne, în judeţul Mehedinţi! Până la ora 16,00, în localitatea Petra, toţi alegătorii aflaţi pe liste îşi exprimaseră opţiunea electorală. Satul Petra este arondat comunei Bâcleş, situată la aproximativ 60 km de municipiul Drobeta Turnu Severin. Pe liste s-au aflat 144 de alegători, care s-au grăbit să voteze înainte de lăsarea serii.
În topul prezenţei la urne, se află şi secţia de la Porţile de Fier II, unde aproximativ 80% din alegători îşi exprimaseră votul până la ora 17,00. Pe locul al treilea se află secţia organizată în satul Bâcleş cu 75% prezenţă la vot şi cea din satul Smadoviţa, cu aproximativ 72%.
În ceea ce priveşte municipiul Drobeta Turnu Severin, cea mai mare rata de participare se înregistrează la secţia organizată la Şcoala nr. 1 Dimitrie Grecescu, unde aproximativ 43% din alegători se prezentaseră la urne până la ora 17,00. Cea mai scăzută prezenţă se înregistrează la Şcoala nr. 7, cu o rată de participare de 18,33%.
Nici orşovenii nu au fost foarte harnici. Media prezenţei la urne este de 23%, până la ora 17,00. În schimb, la Baia de Aramă, procentul depăşeşte 33%, iar la Strehaia este de aproximativ 30%. La Vânju Mare, prezenţa este mai mare şi se apropie de 40 de procente.
În Mehedinţi, prezenţa la urne este relativ ridicată. La ora 16,30, peste 30% din cetăţenii cu drept de vot din judeţul Mehedinţi, îşi exprimaseră opţiunea electorală. Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, numărul bărbaţilor care au votat până la această oră este mai mare decât cel al femeilor. De asemenea, locuitorii din mediul rural au fost ceva mai harnici decât cei din mediul urban şi s-au prezentat la urne într-un număr mai mare. Mehedinţenii cu vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, par să fie cei mai interesaţi de exercitarea dreptul de vot, potrivit statisticilor. Ei sunt urmaţi de persoanele trecute de 65 de ani. Cei mai puţin interesaţi de alegeri par să fie tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani.
Vasile Deac şi-a exprimat speranţa că românii vor ieşi în număr mare la vot. Deac a ţinut să precizeze că ziua de astăzi este una decisivă pentru România. "Am votat la ora 9,00, la secţia din Şimian, unde sunt arondat. În momentul în care am pus ştampila pe buletinul de vot, m-am gândit că este o responsabilitate a mea să votez, m-am gândit la schimbarea clasei politice, m-am gândit să votez pentru bun simţ în politică şi pentru ca în Parlament să nu ajungă oameni care au dosare penale", a declarat Vasile Deac, care i-a îndemnat pe români să meargă să-şi exprime opţiunea politică. "Mesajul meu pentru români este următorul: să iasă la vot pentru că votul nostru chiar contează" , a spus Vasile Deac, încrezător în şansele sale a ajunge în Parlament.
Subprefectul judeţul Mehedinţi, Andrei Stănişoară, a îndemnat populaţia să iasă la vot, indiferent de opţiunea politică şi a explicat că un astfel de exerciţiu democratic nu trebuie ignorat de către alegători. Andrei Stănişoară a votat la orele prânzului la Secţia nr. 3 din Drobeta Turnu Severin. "Am votat pentru o Românie liberă, o Românie unită, având speranţa că viitorul Parlament va reuşi să redea încrederea în oamenii politici, o încredere aproape pierdută, dar care trebuie recâştigată de cei care îşi iubesc ţara şi sunt mândri că sunt români. Este un ideal al meu, dar orice ideal poate deveni realitate" , a declarat subprefectul Andrei Stănişoară. Prezenţa relativ ridicată la urne s-a văzut şi în secţia unde a votat Andrei Stănişoară. Acesta a aşteptat la coadă pentru a reuşi să intre în secţie, iar apoi să primească ştampila şi buletinele de vot.
După ce şi-a exprimat opţiunea şi a introdus buletinele în urnă, subprefectul judeţului Mehedinţi a adresat un mesaj populaţiei în care a arătat importanţa exercitării votului. "Este important să-şi exprime votul, este un drept câştigat şi indiferent de opţiune trebuie să nu lase pe altcineva să decidă în locul lor. Este un exerciţiu democratic" , a concluzionat Andrei Stănişoară.
În judeţul Mehedinţi, au fost amenajate 286 de secţii de votare şi sunt aşteptaţi la urne 236.767 de alegători.
Procesul de vot prin corespondenţă s-a desfăşurat în perioada 28 octombrie – 8 decembrie, orele 24.00. Poşta Română a transmis documentele necesare votului prin corespondenţă către toţi cei 8.889 de cetăţeni români înscrişi în Registrul Electronic, provenind din 55 de ţări. În procesul de distribuire au fost implicate nouă companii aeriene şi 56 de operatori poştali în procesul de distribuire externă a tuturor buletinelor de vot.
Poşta Română a primit 4.561 de plicuri reprezentând voturile cetăţenilor din diaspora înscrişi în Registrul Electronic, acestea fiind predate Biroului electoral, potrivit unui comunicat al instituţiei.
Topul primelor cinci ţări către care au plecat trimiteri poştale conţinând documentele necesare votului prin corespondenţă este: Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594).
Topul primelor cinci ţări din care s-au întors plicuri cu voturi predate Biroului electoral pentru votul prin corespondenţă este: Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franţa (469) şi Republica Moldova (414).
Jandarmii sunt mobilizaţi sâmbătă şi duminică, pentru ca alegerile parlamentare să se desfăşoare fără incidente.
Astfel, sâmbătă, 10 decembrie, Jandarmeria Română asigură măsuri de însoțire și securizare pe timpul transportului buletinelor de vot către secții, activitate ce se va încheia cel târziu la ora 18.00. La finalul distribuirii buletinelor de vot, după securizarea secțiilor, Jandarmeria Română va asigura măsuri de pază și protecție la 4528 de secții dispuse în 3117 locații, aflate în responsabilitatea instituției.
De asemenea, efectivele Jandarmeriei Române asigură protecția Biroului Electoral Central, a Birourilor Electorale Județene (41 BEJ-uri) și a Birourilor de Circumscripție ale sectoarelor 1-6 din Capitală.
În ziua alegerilor, duminică 11 decembrie, Jandarmeria Română va asigura măsurile de ordine în zona a 5559 secții de votare, aflate în responsabilitatea instituției, acestea fiind dispuse în 3051 de locații.
Guvernul Republicii Moldova a decis ca bustul regelui Ferdinand să fie ridicat în fața Căminului cultural din satul Tepilova, din raionul Soroca. Propunerea a fost înaintată de către Ministerul Culturii. Cheltuielile pentru lucrările de construire a bustului, precum și de amenajare a terenului adiacent vor fi asigurate din donații și sponsorizări. Înainte de separarea Basarabiei de ţara-mamă, în satul Tepilova, a existat un bust al Regelui Ferdinand, numit şi "Întregitorul", întrucât în timpul domniei sale a avut loc Marea Unire de la 1918.
Restaurarea postamentului și reconstruirea bustului va fi efectuată în baza imaginilor fotografice istorice și va fi întocmai cum a fost inițial. Acesta nu este primul bust al Regelui Ferdinand ridicat în Republica Moldova. Anul acesta, la 22 iulie, la Nisporeni a fost inaugurat primul bust al Regelui Ferdinand, de pe teritoriul Republicii Moldova.
Ion Gâlea, ambasadorul României la Sofia, a participat, împreună cu membri ai comunității românești din Sofia și ai ambasadei, la cea de-a 22-a ediție a „Charity Bazaar”, organizată de International Women’s Club din Sofia la Inter Expo Center Sofia. In fiecare an, „Charity Bazaar” oferă țărilor reprezentate la Sofia oportunitatea de a-și prezenta cu mândrie produsele specifice create manual, muzica, suveniruri, folclorul, bucătăria națională, îmbrăcămintea tradițională, literatura, cultura și tradițiile.
Anul acesta, la standul românesc au fost prezentate și puse în vânzare decorațiuni de Crăciun, create de copiii membrilor comunității românești, articole de cosmetică „Gerovital”, diverse sortimente de vin românesc, mâncăruri din bucătăria tradițională românească, etc.
Importanţa zilei de 1 Decembrie 2016 pentru românii din Serbia este una deosebită şi reprezintă un moment istoric prilejuit de unirea celor mai importante şi reprezentative asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia de est (Timoc, valea Moravei) şi Voivodina (Banat) într-o alianţă unică românească "Uniunea Românilor din Serbia" (URS). La acest eveniment deosebit pentru etnicii români din Serbia au participat aproape 60 de delegaţi (fiecare asociaţie sau organizaţie a împuternicit cinci delegaţi) cu dreptul de vot. Pe lângă delegaţi, la Adunarea Constitutivă a URS-ului au asistat şi oficialităţi, oaspeţi, invitaţi şi reprezentanţii autoguvernării locale şi mass-media. Au fost prezenţi printre alții, Alin Ciocănea - secretar II al Ambasadei României la Belgrad, Ioan Iovescu - senator, Radisav Cuculanovici - primarul oraşului Cladovo, Tufajevici Slavişa - preşedintele Consiliului Local Cladovo, Viorel Dolha - preşedintele Asociaţiei Generale a Învaţătorilor din România si jurul României, George Petrovici - preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni, Miloş Zuzevici - preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Timişoara, preotul local, Pătru şi alţii. La fondarea federaţiei româneşti, la Cladovo şi-au unit forţele 13 organizaţii reprezentative, într-o singură voce românească - Uniunea Românilor din Serbia (URS), în prezenţa celor peste 100 de reprezentanţi ai organizaţilor constitutive. Unirea Fraţeasca a înfăptuit-o următoarele asociaţii şi organizaţii româneşti: Românii Independenţi din Serbia-preşedinte dr Dorinel Stan, Renaşterea Românilor din Serbia-preşedinte Vlada Savici, Asociaţia Uniunea Românilor-preşedinte Ljubomir Brânduşan, Asociaţia Familia-preşedinte Traian TrifuCăta, Asociaţia Banatica-preşedinte Octavian Suciu, Iniţiativa Românilor din Serbiapreşedinte Bojan Barbuţici, Centrul Cultural Informativ al Românilor-preşedinte Daniel Petkovski, Uniunea Românilor din Serbia "Dunărea"-preşedinte Bojko Stankovici, Agenţia pentru Informarea şi Documentarea Românilor-preşedinte Zoran Sibinovici, Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română-vicepreşedinte Cristian Cacovan, Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Românilor "Dunărea"-preşedinte Tihan Matasarevici, KUD "Aleksa Nikolici"-preşedinte Bane Kraciunovici şi Asociaţia Curcubeul-preşedinte Saşa Jovanovici. Asociaţiile fondatoare îşi păstrează autonomia, iar la asocierea Uniunii Românilor din Serbia (URS) pot adera şi alte organizaţii cu profil românesc. În partea festivă a marcării evenimentului pe lângă cuvinte de salut am avut prilejul să admirăm trei cântece populare româneşti din Timoc, interpretate cu măiestrie de Dragana şi Milun Ivaşcovici. După ce Tihan Matasarevici, în calitate de gazdă a salutat pe cei prezenţi, sa trecut la desfăşurarea lucrarilor - stabilirea regulamentului de lucru al Adunării Constitutive a URS-ului, alegerea preşedenţiei de lucru, în componenţa: Tihan Matasarevici, Dorinel Stan şi Turanovici Giorge (grefier) şi stabilirea ordinei de zi.
1.Stabilirea numărului delegaţiilor prezenţi la Adunarea Constitutivă.
2.Numirea comisiei pentru numărarea voturilor
3.Adoptarea Statutului si Actului constitutiv
4.Alegerea structuri de Conducere a Uniunii Românilor din Serbia (1 preşedinte,1 vicepreşedinte,1 secretar, 3 membri a comisiei de supraveghere, 3 membri a comisiei statutare). Ordinea de zi a fost adoptată în unanimitate.
La Adunarea Constitutivă au fost prezenţi 54 de delegati cu dreptul de vot, în baza împuterniciri asociaţilor. Următoarele două puncte au fost adoptate în unanimitate, respectiv numirea comisiei pentru numărarea voturilor şi adoptarea Statutului şi actului fondator al Uniunii Românilor din Serbia (URS). Ultimul punct al ordinei de zi, propuneri pentru alegerea structuri de conducere a URS-ului a stârnit cele mai aprinse discuţii la care a participat Bojan Barbuţici, Bojko Stankovici, Vlada Savici, Tihan Matasarevici, Dorinel Stan şi Ljubomir Brânduşan. Astfel, s-a stabilit ca cele doua regiuni cu populaţie românească, Voivodina şi Timocul să fie proporţional reprezentate în structura de conducere prin rotaţie. Adunarea Constitutivă URS a adoptat în unanimitate prin vot direct structura de conducere cu mandat de doi ani a Uniunii Românilor din Serbia (URS): Aleksandar Najdanovici-preşedinte Dorinel Stan-vicepreşedinte Ljubomir Brânduşan-secretar Comisia de supraveghere: Sevdo Ciolici, Cālin Iorga şi Keranovici Miroslav. Comisia statutată; Octavian Suciu, Cristian Cacovan şi Adamovici Dragan.
Consiliul Director este alcătuit din toţi preşedinţii asociaţiilor componente: Tihan Matasarevici, Vlada Savici, Trăian Trifu-Căta, Bojan Barbuţici, Daniel Petkovski, Bojko Stankovici, Zoran Sibinovici, Bane Kraciunovici şi Saşa Jovanovici. 1 Decembrie este o zi istorică a naţiunii române, iar 1 Decembrie 2016 reprezintă o decizie istorică a românilor din Serbia, care au reuşit să înfiinţeze o voce reprezentativă românească UNIUNEA ROMÂNILOR DIN SERBIA (URS) cu un rol decisiv la păstrarea, promovarea şi apărarea inteteselor majore ale tuturor românilor din Serbia.
TV Privesc.EU Live
Parteneri
