La Chişinău, peste 1700 de delegaţi din toate raioanele Republicii Moldova şi reprezentanţi ai minorităţilor din Basarabia au participat, duminică, 27 martie 2016, la constituirea Sfatului Ţării 2. Împreună au  adoptat Foaia de parcurs a Reunificării până în 2018 și pașii ulteriori acestui act. Informarea întregii populații din Republica Moldova privind beneficiile unui stat comun cu România, demararea proiectului investițional pentru R. Modova, aprobarea de către Parlamentul de la București și cel de la Chișinău a principiilor Reunificării sunt câteva etape ale Foii de parcurs votate de reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale: intelectuali, tineri, ofițeri, agricultori, veterani. Printre numele marcante din Sfatul Țării 2 se regăsesc Nicolae Dabija, Mircea Druc, Ion Ungureanu, Alexandru Moșanu, Alecu Reniță, Mihai Cimpoi, Ion Negrei, Eugen Doga, Arcadie Suceveanu, Nicolae Botgros, Ion Varta, Petru Hadârcă, Iurie Colesnic, Gheorghe Mustea, Ninela Caranfil, Ion Iovcev, Octavian Țîcu, Sandu Grecu, Vasile Iovu, Petru Bogatu, Silviu Tănase. Din listă mai fac parte și reprezentanți ai fiecărui raion și ai minorităților naționale. La final, participanţii au votat, în mod simbolic, o declaraţie de Reunificare.

                                   Proclamație de constituire:

                                          SFATUL ȚĂRII 2

Congresul unioniștilor din R. Moldova, forul reprezentativ format din toate categoriile sociale: intelectuali, tineri, ofițeri, agricultori, veterani etc.

Noi, adepții mișcării de reunificare, delegați ai Congresului Sfatului Țării 2,

Pornind de la aspirațiile naturale de a locui într-un stat european și prosper;

Având în vedere dreptul oricărei națiuni la autodeterminare, fără niciun amestec din afară;

Considerând statul de drept, democrația, dreptul internațional, drepturile omului, dreptatea și pluralismul politic ca valori supreme;

Reafirmând devotamentul nostru față de valorile general umane, dorința de a trăi în pace și bună înțelegere cu toate statele, conform normelor unanim acceptate ale dreptului internațional;

Condamnând actele criminale şi ilegale de dezmembrare teritorială din 1775, 1812 şi Pactul „Ribbentrop-Molotov” din 1939, între regimul fascist și sovietic;

Luând act de mișcarea de renaștere națională din 1988 - 1992 și de protestele anti-comuniste din 2009;

Luând act de Constituția R. Moldova, care stipulează că Suveranitatea naţională aparţine poporului;

Apreciind, din aceste considerente, că a sosit clipa astrală a săvârşirii unui act de justiţie, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional;

Subliniind dreptul constituțional al concetățenilor noștri la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale și lingvistice ;

Subliniind dreptul suveran al statelor la formarea unor entități statale noi;

adoptăm această Proclamație, declarând-o actul fondării Sfatului Țării 2.

Congresul din 27 martie, de la Chișinău, la care au participat 1700 de delegați,          PROCLAMĂ crearea SFATULUI ȚĂRII 2 și investirea membrilor săi pentru îndeplinirea obiectivelor de mai jos:

-   Implementarea etapelor și principiilor prevăzute în „Foaia de parcurs - REUNIREA 2018”;

-   Informarea tuturor ambasadelor, privind proiectul Reunificării României și R. Moldova într-o entitate statală comună, precum și a consecințelor acestui fapt pentru securitatea regională și europeană;

-   Înfrățirea tuturor localităților din R. Moldova cu localități din România;

-   Promovarea în teritoriu a  beneficiilor pentru culturile agricole ca urmarea reunificării;

-   Promovarea avantajelor reformei administrative și revenirea la județe, în R. Moldova;

-   Promovarea avantajelor introducerii punctelor vamale comune R. Moldova – România;

-   Promovarea avantajelor unificării valutare prin instituirea unei valutei comune și preluarea de către BNR a gestionării segmentului financiar-bancar al  R. Moldova;

-   Promovarea avantajelor unificării vamale și a politicilor fiscale după modelul UE;

-   Promovarea avantajelor unificării activităților diplomatice;

-   Introducerea unui serviciu militar profesionist după standarde NATO în R. Moldova;

-   Pregătirea unei agende precise pentru rezolvarea conflictului transnistrean, prin obținerea unor negocieri directe între București și Moscova;

-   Facilitarea procesului de redobândire a cetățeniei române;

-   Dialogul cu autoritățile competente pentru finalizarea urgentă a lucrărilor de interconectare și obținerea independenței energetice până în 2017;

-   Dialogul cu autoritățile competente pentru construcția unei linii de căi ferate

Chișinău – Iași, cu ecartament european și construcția unei linii de căi ferate de mare viteză Bălți – Chișinău – București – Timișoara;

-   Construcția autostrăzilor Chișinău - București și Chișinău – Iași – Cluj-Napoca;

-   Crearea unui spațiu audiovizual unic: România – R. Moldova;

-   Unificarea programelor educaționale din România și R. Moldova;

-   Adoptarea programelor educaționale din România în instituțiile de învățământ din R. Moldova;

-   Unificarea sistemului de telefonie, serviciul de urgență 112 și a serviciilor poștale;

-   Promovarea avantajelor constituirii în România a unui Fond pentru Moldova.

Peste 100 de reprezentanţi ai asociaţiilor de români din străinătate au participat la Chişinău la Congresul Diasporei Unioniste. Evenimentul a fost organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012. Participanţii au adus argumente pentru ideea că doar unirea cu România poate scoate Republica Moldova din criză. Cu acest prilej a fost adoptată o declaraţie privind Unirea Basarabiei cu România.

Participanții la al doilea Congres al Diasporei Unioniste, organizat de Platforma Unionistă „Acțiunea 2012” în perioada 25-26 martie la Chișinău, reprezentanți ai asociațiilor de români originari de pe ambele maluri ale Prutului stabiliți în țările Uniunii Europene, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Canada, China, Elveția și alte părți ale lumii, milităm pentru eliminarea totală și imediată a consecințelor create de evenimentele nefaste în urma pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939.

În consecință, considerăm:

– Există o singură Diasporă Românească, constituită din persoane originare din România, Republica Moldova, precum și etnici români din jurul granițelor, stabiliți pe alte meridiane;

– Evoluția situației din ultimul an din România și din Republica Moldova – pe plan politic, economic, a funcționării instituțiilor și a combaterii corupției, cât și a situației pe plan internațional – tensionarea relațiilor între Rusia și lumea occidentală, face ca Reunificarea să se impună ca soluție unică pentru viitorul european al Republicii Moldova;

– Acțiunea noastră de denunțare a pactului Ribbentrop-Molotov și lupta pentru Reunificare o continuă pe cea desfășurată de exilul românesc anticomunist.

                                                                              DECLARAȚIE

1.De la primul Congres al Diasporei Unioniste, unioniștii au desfășurat numeroase evenimente care au apropiat ireversibil momentul Reunificării. Totodată, remarcăm faptul că demersurile pro-unioniste adresate autorităților de la București și Chișinău au fost ignorate.

2.Cerem să se prevadă expres în Constituția României Reîntregirea țării.

3.Cerem Parlamentului României să adopte imediat legislația cu privire la recunoașterea cetățeniei române în termen de 30 de zile pentru cei ce și-au pierdut-o în consecința pactului Ribbentrop-Molotov, și pentru  descendenții acestora.

4. Cerem clasei politice de pe ambele maluri ale Prutului să-și asume drept obiectiv primordial Reîntregirea națională.

5. Cerem crearea unui Minister al Reîntregirii la București și Chișinău care să pregătească procesul Reunificării.

6. Cerem guvernelor României și Republicii Moldova să faciliteze pătrunderea mass-mediei românești în Republica Moldova și viceversa, și să restituie frecvența teritorială națională a postului TVR în Republica Moldova.

UNIREA FACE PUTEREA.

Principesa Margareta, Custodele Coroanei, sărbătorește, sâmbătă, la Castelul Peleș, împlinirea vârstei de 67 de ani. Odată cu aniversarea sa, se sărbătoresc și cei 135 de ani de la proclamarea Regatului României. 

Principesa Margareta are programate mai multe întâlniri, sâmbătă după-amiază: cu premierul Dacian Cioloș, va decora mai multe personalități și va asista la un concert, conform programului stabilit de Casa Regală.

Întâlnirea cu premierul și soția sa, Valerie Cioloș, precum și cu vicepremierul Vasile Dâncu și soția sa, va avea loc la ora 16.45. Înainte de aceasta, Principesa Margareta va decora mai multe personalități, precum Mircea Cărtărescu, dar și pe Mitropolitul Teofan sau ministrul Educației, Adrian Curaj. 

Evenimentul de sâmbătă de la Castelul Peleş va continua cu un concert susţinut de Camerata Regală, ce începe la 17:00, dedicat celei de-a 135-a aniversări a Proclamării Regatului României şi zilei de naştere a Principesei Margareta, Custodele Coroanei. Solista concertului va fi mezzosoprana Alexandra Hordoan, iar repertoriul include fragmente din creaţii clasice faimoase de Mozart, Pucini, Bizet şi Holst.

După concert, de la ora 18:00, Principesa Margareta şi Principele Radu, însoţiţi de Principesa Maria, se vor întâlni cu invitaţii în cadrul unei recepţii, în Salonul Italian şi în Salonul Maur.

Voluntariatul este tot mai prezent în viaţa studenţilor din România. Dacă în urmă cu 20 de ani se vorbea cu reticenţă despre voluntariat şi puţini erau cei care înţelegeau principiile care stau la baza unei astfel de activităţi, fundamentată pe generozitate şi deschidere, acum lucrurile s-au schimbat. Din ce în ce mai mulţi tineri aleg calea voluntariatului pentru a se putea dezvolta personal, dar şi profesional.  În acest context, la Centrul Universitar din Drobeta Turnu Severin, un grup de studenţi de la Universitatea din Craiova, desfăşoară, zilele acestea, o campanie de promovare a voluntariatului.  Ei sunt membri Aiesec, o organizaţie internaţională care activează în 126 de ţări şi care promovează voluntariatul la nivel mondial. Tudor Burlacu este unul din tinerii care a venit la Severin pentru a explica studenţilor de aici cât de important este pentru un tânăr să devină voluntari. „Noi suntem membri Aiesec, care este o organizaţie internaţională, prezentă în 126 de ţări ale lumii. La nivel naţional suntem prezenţi în 14 oraşe din România. Noi suntem din Craiova şi avem ca scop împlinirea potenţialului uman şi dezvoltarea personală a tinerilor. Avem multe proiecte la care pot aplica studenţii, pentru a se dezvolta personal şi profesional” , ne-a declarat Tudor Burlacu. Despre proiectele în care se pot implica tinerii a vorbit cu mult entuziasm Răzvan Albu, un tânăr care deja a experimentat munca de voluntariat. El a participat, anul trecut, la un proiect ce s-a desfăşurat în Polonia. “Este vorba despre un stagiu de voluntariat în străinătate. Scopul proiectelor desfăşurate de noi este rezolvarea unei probleme sociale existente  acolo unde mergem, în ţara respectivă, în localitatea resapectivă. Avem o colegă care a plecat, anul trecut, în China, pe un proiect de ecologie. Acolo împreună cu alţi studenţidin 8 ţări au fost într-un oraş din Nordul Chinei şi au explicat elevilor de acolo despre reciclare, despre cum să folosească eficient curentul electric. Eu personal am fost în Cracovia, anul trecut, pe un proiect de pedagogie. Mergeam la clase de gimnaziu şi de liceu şi le vorbeam elevilor, în limba engleză, despre România. Aveam pregătite câteva sesiuni , cu diferite informaţii despre personalităţi din România, date istorice, geografice, din economie”, ne-a povestit Răzvan Albu. Tinerii spun că voluntariatul maturizezaă un student şi îl pregătesc pentru ceea ce va urma după terminarea facultăţii. Practic, voluntaritul este o experineţă care pregăteşte un tânăr pentru viaţă, îl ajută să-şi găsească un job mai bun şi să se adapteze mai uşor la locul de muncă vizat. După cum ne povesteşte Tudor Burlacu, un proiect durează între 6 şi 8 săptămâni, în funcţie de proiect. Interesant este că sunt vizate doar ţări unde există probleme economice şi sociale. Voluntarii nu vor merge în state din America de Nord  şi Europa Occidentală, după cum ne spune Răzvan Albu: „Proiectele se desfăşoară doar în ţările unde există Aiseg. Proiectele noastre se bazează pe rezolvarea unei probleme sociale.Aşadar, proiectele nu se vor desfăşura în America de Nord şi în Europa Occidentală. Proiectele noastre necesită şi o taxă de participare de 150 de euro. Din banii aceştia vor avea cel puţin o masă pe zi şi cazare. Banii se plătesc în două tranşe, prima jumătate, 70 de euro, se plătesc atunci când se semnează contractul şi a doua jumătate se plăteste  atunci când un student este acceptat pe un proiect şi ştim sigur că va pleca în acea ţară. Avem proiecte pe educaţie, mediu, sănătate şi antreprenoriat. Acestea sunt cele cinci domenii principale, dar există şi alte tipuri de proiecte. De exemplu, anul trecut a plecat în Tunisia, pe un proiect de promovare a ţării.  Limita de vârstă este 29 de ani şi persoana respectivă trebuie să fie student sau să fi terminat facultatea de maximum 2 ani”.  Unul din principiile voluntarilor de la Aiesec face referire la acumularea unor experienţe de viaţă şi opinii reprezentate în mediul multicultural. De asemenea, este încurajată şi respectată contribuţia fiecărui individ. Tinerii care doresc să devină voluntari pot cere detalii studenţilor prezenţi în facultăţile severinene, care derulează această campanie, sau pot căuta amănunte pe pagina de internet Aiesec.

Beatrice Urucu

Autorităţile române au identificat mai multe persoane, cetăţeni români, care au fost rănite în urma atentatelor de la Bruxelles. Până la această oră, potrivit unui comunicat al Ministerului De externe, 4 cetăţeni români au fost răniţi în exploziile din capitala Belgiei. Unul dintre aceste persoane este minor şi se află în prezent sub îngrijiri într-o unitate spitalicească, asistat de un membru al familiei. Privitor la celelalte persoane rănite, una dintre ele a fost externată, iar alte două se află în spital pentru îngrijiri medicale.

Echipa consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Bruxelles s-a deplasat la spitalele din Bruxelles, pentru a le acorda cetăţenilor români răniţi asistenţa necesară în astfel de cazuri.

Celula de Criză a MAE, prin intermediul Ambasadei României în Regatul Belgiei, rămâne în legătură permanentă cu autorităţile locale şi continuă verificările.

O echipă consulară mobilă din cadrul Celulei de Criză a MAE se va deplasa miercuri, 23 martie 2016, la Bruxelles, pentru a întări capacitatea de asistenţă consulară a ambasadei.

De asemenea, reamintim faptul că Ministerul Afacerilor Externe a pus la dispoziția cetățenilor români precum şi rudelor acestora următoarele contacte telefonice ale Ambasadei României în Regatul Belgiei +32 (0)2 347 5338, +32 (0)2 345 0040, +32 (0)2 344 1658, apeluri redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, precum şi telefonul mobil de urgenţă al secţiei consulare a misiunii diplomatice de la Bruxelles +32(0)2 344 0854.