Citeste si...

Veste bună pentru fotbalul juvenil din orașul nostru. Sport Kids Drobeta a devenit singurul club din județ care a parafat un parteneriat cu FCSB. Proiectul are ca obiectiv creșterea viitoarelor talente şi promovarea către fotbalul de performanţă.

SK DROBETA

Întotdeauna în spatele unui club de fotbal se află un om puternic, un fost sportiv de performanţă, un iubitor al balonului rotund, un om respectat care, la rândul său, respectă pe cei din jurul său. Cornel Mihart se poate încadra în acest tipar fără probleme deoarece, la rândul său, a fost avut un parcurs similar la început.

 

S-a crezut ȋn fiecare tânăr, dându-i şansa să se afirme și să joace fotbalul de plăcere. Totul trebuie să vină din adâncul sufletului abia apoi intră în acțiune și rolul antrenorului de a-i îndruma copilului pașii în acest sport. Munca depusă şi seriozitatea tuturor colegilor care ne ocupăm de frâiele echipei au dat roade: zeci de trofee câştigate şi o sumedenie de copii transferaţi la cluburi mult mai puternice din România şi din străinătate”, a ținut să precizeze patronul Cornel Mihart.

 

A câștigat respectul marilor cluburi din țară

 

Plecați la drum în 2009 doar cu câțiva copii, dar cu gândul clar de a reînvia interesul celor mici pentru sportul rege și să propună nume noi fotbalului românesc, cei de la Sport Kids Drobeta au demonstrat în decursul celor nouă ani că totul este posibil atunci când îți dorești cu adevărat. Pasiunea și munca antrenorilor au adus în prim-plan copii care pot intra și ei pe lista selectă a mehedințenilor care au activat la cel mai înalt nivel. Totodată, rezultatele bune obținute la competiții importante din țară și de peste hotare au aprins beculețul de semnalizare de pe GPS-ul antrenorilor de la cluburile juvenile titrate din România. Pe aceste coordonate s-a concretizat colaborarea dintre Sport Kids Drobeta și FCSB. Interacțiunea dintre cele două cluburi a început în toamna acesta odată cu transferul juniorului Alexandru Balica la clubul bucureștean. Prin parteneriatul dintre cele două cluburi vor fi organizate acțiuni comune ale grupelor de copii, stagii de perfecționare ale antrenorilor și de pregătire a copiilor.

66361

Clubul nostru dorește prin acest parteneriat să ofere continuitate tuturor copiilor, în funcţie de valoarea fiecăruia, iar deviza este instruirea şi promovarea tinerelor talente. Este, dacă vreți, o altă portiță pe care o pot deschide pentru a ajunge pe stadionul performanței. Noi suntem un club mic de provincie, ne cunoaștem limitele, și astfel de oportunități trebuie materializate. Nu vrem altceva decât să descoperim și apoi să lansăm copiii în fotbalul mare prin intermediul unor cluburi titrate din țară. Pe scurt și pe înțelesul tuturor, noi descoperim copiii și apoi vor juca fotbal la grupele juvenile de la FCSB”, a declarat Mihart.

 

Până acum, Sport Kids Drobetal a deschis drumul către marea performanță mai multor sportivi. Cei mai reprezentativi sunt Denis Curea, Sebastian Stancu și David Dincă, transferați la Academia Gheorghe Hagi, Adelin Iliescu (SC Oțelul Galați), Răzvan Mogoș (Primavera Entella Chiavari) și Ayan Nițu (Strømsgodset IF).

Citeşte mai departe ...

liceenii romani pot aplica pentru bursa flex 2018 2019 a2434Ambasada Statelor Unite în România, alături de Consiliile Americane pentru Educație Internațională (American Councils for International Education) și de Ministerul Educației Naționale invită liceenii interesați, cu cetățenie română, să participe la programul Future Leaders Exchange Program (FLEX), ediția 2019-2020.

Programul de schimb de experiență FLEX este finanțat de către Departamentul de Stat al Guvernului Statelor Unite ale Americii și a împlinit 25 de ani de existență la nivel global. Din 2015, FLEX există și în România și oferă liceenilor ocazia de a trăi în cadrul unei familii americane și de a studia într-un liceu american, pe parcursul anului școlar 2019-2020. Participarea la Programul FLEX este GRATUITĂ iar bursa oferită este completă. Până în prezent, 49 de liceeni români, din diferite județe ale țării, au locuit și învățat în Statele Unite ale Americii, în state precum Iowa, Texas, Colorado, California, Ohio, Pennsylvania sau Florida. Programul se adresează în egală măsură și liceenilor cu dizabilități, care sunt invitați să urmeze aceeași procedură de înscriere.

                Programul FLEX a fost creat de Congresul Statelor Unite și presupune un schimb de experiență, pe perioada unui anșcolar, pentru liceeni, în Statele Unite ale Americii. Obiectivul programului este de a promova înțelegerea reciprocă între cetățenii Statelor Unite și cei ai țărilor din regiune, pentru ca liceenii să învețe mai multe despre SUA și să le prezinte americanilor țările lor de origine. Fiecare bursier va locui timp de un an alături de o familie americană și va studia într-un liceu american, având toate costurile acoperite prin program. Pentru ediția 2019-2020, România va beneficia de 35 de burse. În prezent, alți 35 de liceeni români se află în SUA și urmează a reveni în țară anul viitor.

Criterii de eligibilitate:

Competiția este deschisă liceenilor care îndeplinesc TOATE condițiile:

•     au cetățenie română;

•     sunt născuți între 15 iulie 2001 și 15 iulie 2004;

•     sunt, la momentul înscrierii, în clasele a IX-a, a X-a sau a XI-a;

•     studiază limba engleză în liceu;

•     îndeplinesc criteriile pentru a obține viza SUA și nu au stat în SUA mai mult de 3 luni în ultimii 5 ani.

Candidaturile se depun doar online, în perioada 1 septembrie - 16 octombrie (ora 23:59) 2018.

Aplicația este disponibilă aici: https://ais.americancouncils.org/flex

Informații complete despre program sunt disponibile pe website: http://americancouncils.ro/programe/flex/, iar pe pagina de Facebook @FLEX România pot fi regăsite poveștile foștilor bursieri.

Citeşte mai departe ...

40528443 1762708830512780 4895748068688789504 n 300x198Un tricolor de 50 de metri a fost arborat la Mraconia de români din țară și din proviciile istorice. Prezenți la Drobeta Turnu Severin pentru a marca Ziua Limbii Române, reprezentanții comunităților istorice din Serbia, Ucraina și Republica Moldova și-au arătat atașamentul față de identitatea românească prin arborarea tricolorului pe podul de la Mraconia, în apropierea Mănăstirii de aici.

Aflați la Drobeta Turnu severin, pentru a participa la o dezbatere dedicată limbii române și identității românești, reprezentanții comunităților istorice din Serbia, Ucraina și Republica Moldova au dorit să-și arate sentimentele de solidaritate și înfrățire. Împreună cu români din țară care luptă pentru reunirea Basarabiei cu țara –mamă, au arborat un tricolor uriaș. Steagul de 50 de metri a fost desfășurat pe podul de la Mraconia, din apropierea mănăstirii de aici. S-a dorit astfel, realizarea unui arc peste timp și spațiu, simbolizând unitatea cugetului și simțirii românești de pretutindeni.

Citeşte mai departe ...

Diana Belbiță și-a îndeplinit visul de a deține centura RXF. Luptătoarea din Mehedinți a învins-o spectaculos pe Ana Maria Pal, în cadrul galei RXF 30.

nou belbi

Revenire spectaculoasă a Dianei Belbiță în galele de MMA. În direct la Telekom Sport 2, Belbiță a câştigat duelul cu Ana Maria Pal, prin submisie în runda a doua, după un minut şi 35 de secunde. Cele două sportive s-au luptat în Main Event-ul galei, iar interesul a fost unul maxim. În sală s-au aflat şi majoritatea concurenţilor de la Exatlon, atât de la Faimoși, cât și de la Războinici, care au surprins fiecare moment cu telefoanele mobile și au făcut galerie fostei lor colege de la reality show-ul tv. După o primă rundă controlată de Belbiţă, dar în care adversara a lăsat o impresie bună, "Prinţesa Războinică" a intrat şi mai determinată în runda secundă, iar după un minut şi 35 de secunde lupta s-a încheiat. Pal, multiplă medaliată la naționalele de lupte libere si cu multe meciuri în galele de kick-boxing, nu a mai putut continua, după o priză pe braţ executată perfect de tânara mehedințeancă în vârstă de 22 de ani.

 

Mă bucur nespus pentru victorie deoarece toată lumea avea mari așteptări și nu trebuia să-i dezamăgesc. Vreau să le mulțumesc tuturor, în special foștilor colegi de la Exatlon care au fost alături de mine. Despre adversdară pot spune că a avut multă dorință de a intra în lumea MMA-ului cu o victorie împotriva mea, dar am adoptat strategia câștigătoare. Nu mi-a fost ușor, mai ales că am luptat cu două accidentări, una la umărul drept și cealaltă la genunchiul drept. Din cauza accidentării la umar, a trebuit să schimb tactica de meci cu doar câteva zile înainte, astfel că am folosit foarte mult loviturile de genunchi”, a mărturisit Diana Belbiță.

 

Și-a îndeplinit un vis!

centura

Victoria din Capitală a coincis cu bifarea unui alt obiectiv al luptătoarei. Este vorba de centura RXF România care o face, de acum și oficial, cea mai bună luptătoare din țară la categoria sa de greutate. De altfel, Belbiță a postat o poză în care doarme cu centura lângă ea.

 

„Sunt fericită că, după patru ani de la debutul meu în MMA, am reușit să îmi îndeplinesc visul, iar centura RXF a venit acolo unde îi este locul! Interesant este că și eu și Ciprian Mariș am pierdut în urmă cu patru ani meciurile pentru centuri în aceeași seară, iar acum, din fericire, amândoi am obținut ceea ce ne-am dorit. Pentru mine urmează la Oradea recuperarea medicală la umăr și genunchi”, a mărturisit Diana Belbiță.

 

Victoria Dianei Belbiță împotriva Anei Maria Pal a fost a unsprezecea în cadrul galelor de MMA.

Citeşte mai departe ...

Se pregăteşte un nou sezon de minifotbal-spectacol pe baza CS Drobeta de la Podul Gruii din Severin. Asociaţia Județeană de Minifotbal Mehedinți organizează, începând de la mijlocul lunii septembrie, ediția 2018-2019 a campionatului județean. În premieră vor fi două ligi pentru a se realiza un echilibru între competitori.

minifotbal poza

Cel mai important campionat de minifotbal din Mehedinți, recunoscut de Federația Română de Minifotbal, își așteaptă participanții pentru sezonul 2018-2019. Pentru al patrulea an consecutiv ne vom alinia alături de celelalte județe ale țării în competiția care va avea ca destinație finală Champions League. Asociația Județeană de Minifotbal Mehedinți speră ca din toamnă să fie prezente cât mai multe echipe. Trendul este ascendent și, din acest motiv, organizatorii s-au gândit să egalizeze șansele pentru toată lumea, astfel că au venit cu multiple noutăți, cea mai importantă fiind crearea unei a doua ligi.

 

Practic, această competiţie se adresează exclusiv jucătorilor amatori de minifotbal care doresc să-şi strângă prietenii, colegii de serviciu sau de facultate/liceu şi să-şi formeze o echipă pentru a-şi măsura forţele cu formaţii de acelaşi nivel. Au posibilitatea de a se duela într-un campionat organizat. Din acest sezon vor fi două paliere valorice. Cei mai experimentați vor face parte din Liga I, iar cei care sunt la început și vin doar de plăcere se pot înscrie în Liga a II-a. Dorim să le oferim șanse egale tuturor participanților și din acest motiv ne-am gândit că acest format este cel mai corect pentru toată lumea. Îi așteptăm în număr cât mai mare pentru că plăcerea de a juca fotbal este alta atunci când este un mediu organizat, cu arbitri profesioniști și cu staff medical”, a declarat Octavian Goga, președintele Asociației Județene de Minifotbal Mehedinți.

 

Reguli principale pentru echipe

 

Lotul unei echipe poate fi format din maximum 15 jucători, iar sistemul de desfăşurare al competiţiei este stil campionat, tur-retur și play-off. Taxa de participare este între 80 și 100 de lei/joc/echipă, aici fiind incluse serviciile de arbitraj profesionist și asistența medicală. Termenul limită de înscriere la competiţie este miercuri, 12 septembrie 2018. Sezonul trecut, cele 2 echipe reprezentative ale judetului nostru s-au oprit în faza grupelor la Campionatul regional de la Craiova.

 

Detalii suplimentare referitor la desfășurarea competițiilor Campionatului Județean de Minifotbal Mehedinți puteți găsi pe linkul: http://www.ajm-mehedinti.ro sau să urmăriți ppagina de Fcebook: https://www.facebook.com/minifotbal.mehedinti/

Citeşte mai departe ...

Rolul comunităților istorice românești din jurul țării pentru dezvoltarea, modernizarea și securitatea națională a României este determinant. În afara acestora (și a aliaților), singura resursă de care dispune România este cea internă. Aceste comunități reprezintă o autentică centură de siguranță pentru România, cu rol geopolitic protector.

În condițiile actualelor turbulențe geopolitice manifestate peste tot în lume și în mod special în zona extinsă a Mării Negre (regiune cu potențial exploziv în creștere), noii vectori geopolitici (valurile neo-naționaliste, recrudescența extremismelor, contuziile generate de conflictul ideologic național – european – global, apetența hegemonică a unor actori politici globali, noile forme de război hibrid, insistența asupra dezinformării globale prin fake news, război informațional etc.) par a crea obstacole netradiționale în menținerea stabilității și securității regionale. Țările din regiune resimt din ce în ce mai imperios nevoia de protecție împotriva acestor turbulențe, pentru a putea proteja securitatea națională, interesele proprii și interesele aliaților. În această paradigmă, centura de siguranță pe care o reprezintă, pentru România, românii din jurul ei și comunitățile lor, devine de facto o centură de castitate, care protejează (pe alocuri chiar garantează) imunitatea României la turbulențele geopolitice de mai sus. 

În ultima perioadă, se vorbește tot mai des despre modelul perfect de relaționare între țara istorică și țara de proveniență (variantă secundară: țara de origine și țara de adopție), prin intermediul comunităților lor etnice reciproce (mă folosesc aici de conceptele țară istorică și țară de proveniență în sens metaforic, conotativ, pentru a simplifica schema logică; în discuția noastră, țara istorică este România, iar țările de proveniență – țările din vecinătatea României, din aria de etnogeneză românească, în care trăiesc comunități istorice românești autohtone; concepte alternative, țara de origine și țara de adopție, sunt funcționale mai ales în discuțiile privind comunitățile tip diaspora). În mod aparent bizar, se invocă prioritar (în special de către etnicii români din Ucraina și R. Moldova) un posibil model maghiar de protejare a drepturilor minorităților etnice maghiare din țările vecine Ungariei (în particular România, Ucraina, Slovacia). În centrul acestui model maghiar stă principiul potrivit căruia ceea ce decide (cu sau fără ucaz de la Budapesta) o comunitate maghiară din vecinătatea Ungariei că este relevant pentru sine, pentru supraviețuirea și prezervarea identității proprii, reprezintă (teoretic) baza ideologică de sprijin a autorităților de la Budapesta. Altfel spus, guvernul ungar lasă la latitudinea comunităților etnice proprii din afara Ungariei stabilirea liniilor prioritare și strategice pentru comunitatea respectivă. Ați auzit acest principiu invocat foarte des, cu claritate și chiar ostentație, în diferite cazuri conflictuale și/sau tensionate, precum recentul caz al Legii-cadru privind educația, adoptată la 5 septembrie 2017 în Rada Supremă a Ucrainei. Am auzit și noi, în România, în mod curent, acest principiu de relaționare dintre Budapesta și comunitatea maghiară din România, iar modelul maghiar generează, în România, reacții și poziționări extrem de diverse, pe care astăzi le-ați discutat în detaliu.

Mă voi folosi de acest principiu (sfidând excesul de puritate al celor care nu găsesc adecvat recursul la modelul maghiar într-o Universitate de Vară dedicată românilor de pretutindeni – aceștia uită că invocarea modelului maghiar o fac în special cei care sunt dezamăgiți de absența unui model românesc similar), respectiv de modelul maghiar (din păcate, Bucureștiul nu a știut/putut să dezvolte un model de relaționare care să fie văzut drept paradigmatic în plan regional), pentru a evidenția și mai clar conceptul centurii de castitate.

România dezvoltă politici interne și externe în conformitate cu interesele naționale și ale aliaților definite în legislația națională și în acordurile internaționale care definesc obligațiile noastre externe (prioritar față de UE, NATO, OSCE, ONU). În ultima perioadă, turbulențele geopolitice manifestate în plan regional și global împiedică tot mai clar atât derularea unor politici coerente, cât și îndeplinirea obligațiilor externe în totalitatea lor. Principalele turbulențe geopolitice cu efect asupra liniștii (construcției) interne sunt: trendurile populiste și naționaliste din Europa; mirajul politicii iliberale (pseudo-democratice, a-democratice), promovată de țări din Europa de Sud-Est (se invocă în acest sens prioritar țări precum Ungaria sau Polonia); oboseala geopolitică a ideii europene și minarea construcției europene, din interior și exterior; tendințele de reconfigurare a unei noi ordini globale, manifestate pregnant în regiune; tendința marilor actori de rezolvare prin forță a situațiilor conflictuale, eludând etapele intermediare de dialog și negociere, construirea de noi alianțe strategice, atipice/netradiționale, în regiune; înlocuirea forței dreptului cu dreptul forței în sistemul juridic regional și internațional etc.

Se construiește astfel o nouă paradigmă geopolitică, una care poate avea efecte devastatoare în special asupra țărilor mici. Noua paradigmă conține paraziți care afectează liniștea internă, stabilitatea și securitatea națională a țărilor aflate încă în afara loviturilor directe, precum România. În unele din țările vecine, prioritar Ucraina (țară aflată în conflict direct, pe teritoriul căreia are loc un război hibrid), Ungaria (țară care promovează insistent conceptul politicii iliberale, care o apropie ideologic mai mult de Moscova decât de Bruxelles) și R. Moldova (țară în care interesele geopolitice ale Moscovei generează acțiuni ideologice catastrofice în plan intern), turbulențele geopolitice de mai sus par a produce un efect concentric (deliberat sau accidental) asupra României. Românii din jurul României produc astfel o centură de castitate, care protejează puritatea politicilor interne și externe proprii ale Bucureștiului, împotriva riscului de import de impuritate din regiune. Comunitățile istorice din jurul României nu sunt doar o centură de siguranță, care apără și protejează România din punct de vedere securitar, ci și una de castitate, care apără și protejează puritatea politicilor ei.

Devine acum evident cum funcționează așa-zisul model maghiar în privința centurii de castitateridicată de românii din jurul României spre a proteja Bucureștiul: prin politicile deschise, democratice, civilizate, tolerante promovate de comunitățile istorice românești din țările vecine, se creează un zid protector (altul decât zidul de cărămidă proiectat de președintele american spre a fi construit la granița cu Mexicul, altul decât tragicele garduri sovietice de sârmă ghimpată, altul decât gardurile de sârmă ghimpată pe care unii dintre vecinii noștri le au în vedere spre a împiedica fluxurile de imigranți sirieni etc), care poate feri România de efectul în cascadă al acestor turbulențe geopolitice.

În egală măsură, logica de protecție a castității este una de tip reciproc. România trebuie să funcționeze ca o autentică centură de castitate pentru comunitățile sale istorice din vecinătatea țării. Dacă Bucureștiul a obosit și nu mai poate susține imperativele constituționale de sprijinire a românilor din vecinătate (potrivit art. 7 al Constituției României, Art. 7 – Românii din străinătate, Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt), atunci acesta nu mai poate funcționa ca centură de castitate pentru co-naționalii săi din afara frontierelor țării.

Obligațiile morale ale comunităților românești și cele constituționale (și deopotrivă morale) ale Statului Român sunt obligații în oglindă, ele asigură protecție reciprocă împotriva tuturor intemperiilor geopolitice externe.

Fără un sprijin consecvent din partea Statului Român, asumat constituțional prin art. 7, comunitățile românești nu pot asigura protecția bunei funcționări a politicilor interne și externe ale României, întrucât nu le pot feri pe acestea de turbulențele din exterior, iar fără sprijinul și protecția comunităților românești Bucureștiul nu poate miza exclusiv pe resursa internă pentru derularea de politici credibile și de anvergură.

Când unul din cei doi actori ai acestei relații organice și geopolitice nu își îndeplinește rolul atribuit în relație, centura de castitate se transformă în curea de transmisie, respectiv prin comunitățile românești s-ar transmite spre România impuritățile și paraziții ideologici ai lumii moderne (naționalisme, populisme, tensiuni inter-etnice, politici și practici iliberale, slăbiciuni obiective ale democrației, autoritarisme, provocări inter-etnice, agresiuni, xenofobii, șovinisme etc.), iar din România s-ar putea transmite către țările vecine, prin intermediul comunităților noastre istorice, impurități și paraziți similari.

                                      x                 x                  x

În general, abordările analitice privind rolul geopolitic pe care îl au comunitățile istorice românești pentru securitatea și stabilitatea României (deopotrivă pentru cea regională) lipsesc. Accentul se pune pe dimensiunea ideologică tradițională (menținerea și dezvoltarea identității naționale), în detrimentul evaluărilor de tip geopolitic.

Prin asigurarea unui rol, descris mai sus, de centură de castitate, românii din jurul României contează geopolitic pentru București. Ei controlează, filtrează importul de turbulențe geopolitice, nepermițând puseelor naționaliste și xenofobe să atingă România și să altereze capacitatea acestei țări de a exporta liniște, certitudini și europenitate în jur.

Responsabilitatea morală a acestor comunități este legată de conduita exemplară față de excesele altora. Unele dintre țările vecine României nu au o istorie statală de lungă tradiție, ca atare nu au (pe deplin) nici exercițiul și obișnuința măsurii, răbdării și echilibrului, hrănindu-se exclusiv din iluzia că tot ceea ce se iese din logica istoriografiei și ideologiei proprii șubrezește construcția statală proprie. În astfel de state, existența unei comunități istorice românești este (sau trebuie să fie) o binecuvântare. Aceste comunități au certitudinea și liniștea de a fi autohtone timp de câteva milenii și pot da consistență și valoare, prin forța vechimii și continuității, chiar proiectelor statale ale acestor țări. Aceste comunități au experiența istorică a legăturilor lor organice cu Europa și cu valorile ei, aceste comunități pot importa, în țările lor de proveniență (adopție), europenitate și modernitate. În R. Moldova și Ucraina, țări care aspiră la aderarea la construcția europeană, existența comunităților istorice românești trebuie valorificată la maximum de către autoritățile statale respective, în interesul parcursului european al acestora și al echilibrului și stabilității interne proprii. Ele asigură cordonul ombilical care leagă țările lor de Europa și de valorile autentice ale Europei. Ele asigură garanția unui parcurs european fără sincope al țărilor lor, ele asigură filtrul necesar epurării proiectului european al țărilor lor de impurități nespecifice și iluzorii (precum aderarea țărilor respective la proiectul geopolitic alternativ euro-asiatic).

Dacă vreți, comunitățile istorice din jurul României sunt, din această perspectivă, o centură de siguranță a proiectului european al țărilor lor (în special Ucraina și R. Moldova), precum și o centură de castitate a proiectului european în aceste țări. Românii din țările vecine României apără, protejează și facilitează parcursul european al acestor țări, dau legitimitate acestui proiect european, dau plus-valoare acestui proiect, dau garanția corectitudinii proiectului european și constituie un motor geopolitic de supremație a vectorului european în competiția acestuia, vizibilă sau nu, cu proiecte geopolitice alternative (proiectul euro-asiatic, refacerea spațiului de influență post-sovietic etc.).

În terminologia geopolitică, efortul structural al unui stat pentru sprijinirea, consolidarea, chiar promovarea identității minorităților etnice de pe teritoriul său este numit fidelizare. Statele își fidelizează minoritățile etnice rezolvând nevoile acestora (intelectuale, comunitare, economice, culturale, logistice, ideologice etc.), sprijinind comunitățile și creând acestora un cadru optim și confortabil (cu notabila nuanță a eliminării oricărui risc privind fidelizarea excesivă prin discriminarea pozitivă a minorităților în raport cu minoritatea, situație despre care experții spun că a atins cote alarmante în județele Harghita și Covasna). Fără fidelizarea minorităților etnice, statele din această regiune pot deveni oricând teatre de război. Exemplul Novorossia (tentativele de creare a unei formațiuni statale rusești mitice / ficționale pe teritoriul Ucrainei, în raioanele din estul acestei țări, prin invocarea, ca pretext, a unor măsuri anti-rusești ale decidenților de la Kiev) poate fi edificator, deși cauzele primare ale acestui fenomen transcend relațiilor inter-etnice (mai degrabă Novorossia reprezintă pretextul ideologic al implementării unui proiect rusesc de expansiune teritorială).

În fine, pentru că aceste comunități reprezintă centuri de castitate ale proiectului european al țărilor lor de proveniență, și aici funcționează (ca și în relația dintre comunitățile istorice românești și România) logica reciprocității: țările de proveniență (adopție) au obligația de a menține, consolida și promova identitatea comunității etnice românești în calitate de comunitate etnică și culturală europeană, depozitară a unor valori europene către care chiar țările respective tind. Fără acest sprijin acordat identității comunităților istorice românești, fără conștientizarea acestei paradigme, proiectul european al țărilor respective nu va fi niciodată atins. Nu va fi niciodată legitim. Nu va fi niciodată credibil.

Dacă actualele cercuri geopolitice evolutive sunt de tip negativ (nu privilegiază coeziuni regionale, nu favorizează dialogul inter-statal, potențează tensiuni și tulburări, chiar conflicte și cataclisme), rolul geopolitic pozitiv al românilor din jurul României este să găsească evadări din cercul strâmt și tragic al geopoliticii. Împreună deopotrivă cu România și țările de proveniență (adopție). Cine vrea să iasă singur din încercuirea geopolitică actuală este un romantic fără suport. Evadarea din cercul geopolitic nu este posibilă decât prin coeziuni, prin dialog, prin răbdare, prin evitarea exceselor, prin evitarea puseelor naționaliste, prin echipă. Deocamdată, ceea ce leagă toate țările din vecinătatea României este proiectul european. Menținerea și consolidarea acestuia, protejarea acestuia de pusee, excese și tulburări geopolitice catastrofice reprezintă evadarea reală din tirania noii paradigme geopolitice turbulente.

Iar drumul spre Europa al unora din țările vecine României trece prin casele și cimitirele românilor. Drumul spre Europa al acestora este pavat cu (de către) comunitățile românești din aceste țări. Fără grija acordată de statele din jurul României comunităților noastre românești, care sunt comunități europene, proiectul european al țărilor respective nu va fi niciodată atins. Nu va fi niciodată legitim. Nu va fi niciodată credibil.

România are și ea un rol major (aș spune decisiv) în dialogul cu aceste state. Dacă nu este capabilă să capabilă către aceste țări mesaje-țintă clare, consecvente, credibile privind sprijinirea comună și reciprocă a comunităților etnice, înseamnă că își ratează  rolul de a construi evadarea comună din cerc. Dacă nu are politici interne coerente, pozitive, de tip tradițional/liberal (nu în sens politic, ci ideologic, conform dihotomiei liberal-iliberal), loiale valorilor europene și angajamentelor asumate pe plan extern, va rata din nou rolul de a construi evadarea comună din cerc. Din perspectiva mea de interpretare, pe care mi-a asum integral, acțiunile Bucureștiului de sprijinire a comunităților românești din țările vecine prin intermediul dialogului direct cu autoritățile omologe din aceste țări nu mă conving: avem – în general – capacități reduse de a exploata acest instrument (dialogul interstatal), vectori slabi de dialog, ne lipsesc viziunea, coerența, tactul, mecanisme eficiente de exploatare a resursei umane calificate, câteodată lipsește chiar interesul real al reprezentanților noștri de a atinge sau rezolva teme fierbinți. În fine, nu (mai) avem o politică internă care să ne facă credibili în plan extern, o politică internă care să genereze o politică externă solidă (a se vedea aici celebrul aforism atribuit lui Nicolae Titulescu).

Am demonstrat anterior, în dese rânduri, că marile “turbulențe” geopolitice din ultima perioadă (Siria, Crimeea, Donbasul, Israelul, Iranul, Orientul Mijlociu etc.) reprezintă în fapt expresii ale tentativelor marilor actori de revizuire a actualei paradigme geopolitice globale. O politică externă a Bucureștiului incoerentă și sincopată, deloc pro-activă (explicată parțial prin incoerența și slăbiciunile celei interne), a făcut din România în ultimii ani o țară fără viziune, fără impact (major), fără inițiative geopolitice eficiente, fără credibilitate în plan extern. În noua ordine globală/mondială nu va fi loc pentru țările mici sau fără viziune. Lumea începe să respire altfel d.p.d.v. geopolitic, iar Bucureștiul este departe de a juca o carte geopolitică proprie – fără proiect de țară, fără viziune externă, cu gâlceve permanente între împărații goi de acasă, cu “tigri” (de dezvoltare economică) inventați și cu Centenar eminamente ratat.

În Anul Centenar, devine imperativă adoptarea unui Proiect de țară pentru România, care să confere viziune, anvergură și impact viitorului acestei Țări, un Proiect de țară decis de români, inclusiv de românii din jurul României, care să definească liniile strategice ale dezvoltării României, inclusiv în domeniile: consolidarea legăturilor cu românii din jurul României; sprijinirea integrării europene a țărilor din regiune; lansarea dezbaterii instituționale privind viitorul relațiilor dintre România și R. Moldova; asigurarea reciprocă a drepturilor minorităților etnice în regiune; consolidarea coeziunii interne, încrederii și eticii colective etc. Fără un proiect de țară de acest gen, este greu de imaginat o supraviețuire onorabilă a României în viitoarea paradigmă geopolitică.

În toată această perspectivă geopolitică, avem un triunghi geopolitic echilateral care trebuie să rămână stabil: România (țara istorică a comunităților românești) – comunitățile istorice românești din jurul României (la care se adaugă minoritățile etnice de pe teritoriul României) – țările de proveniență (adopție). Când triunghiul tinde să devină isoscel, pe oricare din laturile sale, evadarea comună nu va da roade. Evitarea naufragiului geopolitic comun este posibilă doar dacă triunghiul de mai sus este atent și viu.

*Alocuțiune prezentată la lucrările Universității de Vară pentru românii de pretutindeni de la Izvoru Mureșului, ediția a XVI-a, 1-7 iulie 2018, Izvoru Mureșului, România. Alocoțiunea poate fi citită integral și pe portalul Asociației Casa Mării Negre.

Dr. Dorin POPESCU

Președintele Asociației Casa Mării Negre  / Black Sea House Constanța

 

sursa: Bucpress

Citeşte mai departe ...

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1