Citeste si...

Românii sunt alături de frații din provinciile istorice românești, nordul Bucovinei, Herța, nordul Basarabiei, și sprijină nevoia acestora de carte românească. Iniţiativa Asociaţiei „Eudava” de a strânge volume pentru românii din afara graniţelor a arătat că românii nu sunt nepăsători, dimpotrivă, chiar foarte implicați. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât coletele au venit însoţite de scrisori cu mesaje emoţionante.

Scrisoarea a venit odată cu un colet de cărţi de la biblioteca din Murighiol, județul Tulcea, și a fost scrisă de voluntarii acestei instituții. Mesajul este unul venit din suflet, de la iubitor de carte la iubitor de carte, şi este adresat românilor din comunităţile istorice. Reprezentanţii Asociaţiei „Eudava” spun că, în urma campaniei de strângere de carte, au înţeles că românii au o mare capacitate de mobilizare și de implicare.

„Au trecut mai mult două luni de când am lansat campania  și continuăm să primim săptămânal colete din întreaga țară. Cu surpindere și bucurie am constatat că ultimele pachete conțin desene realizate de copii și scrisori cu mesaje adresate semenilor din afara granițelor țării. Avem încă o dovadă clară de  solidaritate față de frații români pe care istoria a încercat să îi îndepărteze de noi”, a declarat Alin Roateș, președintele Asociației „Eudava”

Campania organizată de  Eudava -  „O carte pentru un frate” - este o etapă premergătoare  evenimentului din 31 august,  „Ziua Limbii Române în Anul Centenarului Marii Uniri”. Cu acest prilej, la Drobeta Turnu Severin, sunt așteptați români din provinciile istorice, cărora le sunt destinate cărțile strânse în această campanie. Prin mesajele trimise de copii către românii din afara granițelor țării se creează o punte de legătură și se transmite un mesaj de suflet menit să întărească relațiile între Patria-Mamă și aceștia.

Citeşte mai departe ...

   Sfârșitul lunii iulie a adus în Mehedinți, la Eșelnița, una din cele mai importante întâlniri internaționale pentru educație, ce a avut ca partener Asociația „Cordelia”, din Drobeta Turnu Severin. Începută la Timișoara, în 21 iulie, Întâlnirea Internațională a LIEN d'Education Nouvelle „Educație-Ecologie, o întâlnire șoc!”, ediția a VI-a, a continuat pe Clisura Dunării, până în 27 iulie, într-un peisaj de vis, cu un potențial turistic și economic care abia acum începe să fie descoperit.

   Cei peste 30 de participanți, din țări diferite, au avut astfel ocazia de a interacționa cu comunitatea locală și, de asemenea, au participat la diferite activități de ecologizare și conștientizare cu privire la bogățiile unei asemenea zone. „Dunărea în 50 de ani” a fost titlul unuia din cele mai importante și atractive workshopuri ce au avut loc la Timișoara, în prima parte a întâlnirii, și a cărui continuare firească a avut loc pe malul Dunării, la Eșelnița, unde, în cadrul comunității și cu implicarea școlii din localitate, au fost puse în practică ideile creative dezbătute anterior. Ca rezultate imediate ale acestei întâlniri menționăm colaborarea Școlii Eșelnița cu o școală din Belgia pentru implementarea de metode noi în educație și implicarea elevilor școlii în contruirea de canoe, sub îndrumarea unui profesor.

   Unul din principiile pe care se bazează educația nouă sună astfel: „Suntem pe terenul experimentării bucuriei de a împărtăși cunoașterea, făcând abstracție de competitivitate și de eliminarea celuilalt - un principiu simplu, dar care, odată asimilat și integrat, poate duce la o schimbare de paradigmă în educație.

Citeşte mai departe ...

Cel mai important succes din cariera Larisei Nițu a venit, în seara de 3 august, la Campionatul European de juniori pentru lupte. O seară de vis în care severineanca a reușit performanța de a obține medalia de bronz în capitala Italiei.

nitu

Ceea ce era o ipoteză plauzibilă a devenit o realitate plină de culori care dă viață unui viitor mai mult decât încrezător pentru Larisa Nițu. Luptătoarea care își anunțase intrarea în scena marilor sportivi europeni odată cu medaliile de aur cucerite la Campionatele Internaționale ale Turciei și apoi ale României a confirmat pe deplin la Campionatul European pentru juniori de la Roma. Severineanca impunătoare cu talia sa de 179 de centimetri a luptat pe saltea cu o armonie și dezinvoltură precum notele unei arii din opera lui Andrea Bocelli, învingând-o în meciul decisiv pe Kamila Kulwicka, din Polonia, cu 3-2.

 

Medalia pentru mine reprezintă un vis pe care mi-l l-am dorit din totdeauna, iar, în același timp, mi-a dat încredere și motivare că se poate și la Mondiale de la sfârșitul lunii, în Slovacia. Am simțit multe emotii și totodată nu conștientizam când mi se afișeașă steagul pe monitor, eram într-o stare de șoc, cu mii de gânduri frumoase și multă fericire”, a mărturisit sportiva în vârstă de 19 ani.

 

Pentru secția severineană pregătită de antrenorul emerit Marin Dobrescu este o medalie așteptată de aproape un jumătate de deceniu. Ultima care revenea la Severin cu o medalie, dar de argint, de la campionatul European de juniori era Suzana Șeicariu, în 2014.

 

Larisa avea mare nevoie de acest rezultat. Medalia a venit la fix. În fiecare an, se clasa pe locul 5 sau 7. De precizat că Nițu mai are un an de juniorat, iar în 2019 poate lua chiar aurul. Ne-am făcut datoria în acest an. În luna mai, Roxana Capezan luase și ea bronzul la Europenele de cadeți și va fi singura luptătoare care reprezintă România la Jocurile Olimpice pentru Tineret, care vor avea loc în luna octombrie, de la Buenos Aires”, a declarat antrenorul emerit Marin Dobrescu de la CSM Drobeta.

 

La Europenele de la Roma, lotul feminin al României a fost alcătuit doar din 3 sportive și au fost cucerite două medalii de bronz. Pe lângă Larisa Nițu (CSM Drobeta Turnu Severin),  Andreea Beatrice Ana (53 kg) de la CSA Steaua București a completat zestrea medaliilor. Cea de-a treia sportivă a fost Ștefania Priceputu, campioană europeană anul trecut, care s-a clasat doar pe locul al V-lea.

Citeşte mai departe ...

Sub numele „O carte pentru un frate”, Asociația Cultural-Civică pentru Educație „Eudava”, din Drobeta Turnu Severin, desfăşoară o campanie de strângere de carte pentru românii din provinciile istorice. Volumele vor fi donate românilor din Ucraina și din Republica Moldova. Campania se va încheia în 31 august, de Ziua Limbii Române.

Potrivit Informația de Mehedinți, studenții aflați în practică la IPJ Mehedinți  au răspuns campaniei inițiate și au venit să doneze cărți pentru românii din regiunea Cernăuți, Ucraina.

„Împreună cu tutorele meu, subcomisarul Marinescu Cristian, ne-am mobilizat în vederea donării de carte în cadrul campaniei inițiate de Eudava, pentru a susține comunitățile românești din nordul Bucovinei, Herța și nordul Basarabiei. Menționez că, pe lângă activitățile specifice desfășurate în cadrul stagiului de practică pentru formare profesională, desfășurăm activități culturale, civice și cu rol educativ”, a declarat Pașolea Ionuț, student al Academiei Române de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, aflat în practică la IPJ Mehedinți.

„Campania de strângere de carte pentru românii din provinciile istorice a început la sfârşitul lunii mai şi va continua până în 31  august, când sărbătorim Ziua Limbii Române. A devenit o tradiţie pentru noi să susţinem, an de an, nevoia de carte în limba română a fraţilor noştri din Basarabia, iar anul acesta ne-am îndreptat atenţia şi asupra celor din nordul Bucovinei, regiunea Cernăuţi. Săptămănal, primit cărţi din judeţ şi din ţară, iar acesta este un semn că acţiunea noastră are ecou”, a declarat Alin Roateş, preşedintele Asociației „Eudava”.

Campanie a fost iniţiată pentru ca românii din comunitățile istorice să descopere literatura în limba română, în condițiile în care, timp de decenii, aceste cărți le-au fost interzise.

 

BucPress

Citeşte mai departe ...

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat modificările aduse Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni prin care Diaspora va avea dreptul de a studia în limba română în străinătate şi ţările de reşedinţă, la toate nivelurile şi formele de învăţământ, informează Preşedinţia.

Modificările aduse Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, au ca scop „păstrarea, afirmarea şi promovarea identităţii etnice, culturale şi religioase ale românilor din afara ţării”, se arată în expunerea de motive a actului normativ promulgat luni de şeful statului, potrivit InfoPrut.

Legea este modificată astfel încât românii nu doar vor studia la şcoală limba română, ci vor avea dreptul „de a studia în limba română în România, în străinătate şi în ţările de reşedinţă, la toate nivelurile şi formele de învăţământ”, după noile modificări ale Art. 5, alin (1) din Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Noile prevederi ale Legii promulgate de Iohannis se aplică persoanelor „aparţinând minorităţilor naţionale, minorităţilor lingvistice sau grupurilor etnice autohtone române sau care aparţin filonului cultural şi etnic românesc, existente în statele din vecinătatea României şi alte state, care îşi asumă identitatea etnică, lingvistică şi culturală română faţă de autorităţile române, indiferent de etnonimul folosit”, dar şi „ etnicii care se recunosc de origine română, aflaţi în afara graniţelor ţării, înregistraţi ca altă minoritate în statul de reşedinţă, care îşi asumă, prin autoidentificare, apartenenţa la spaţiul cultural şi identitar românesc”, scrie InfoPrut, citând președinția.

Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni va permite:

– posibilitatea accesării de fonduri europene de catre MpRP;

– posibilitatea ca autoritățile locale să acorde diferite ajutoare;

– detașarea personalului MRP în Serviciul Exterior al Ministerului Afacerilor Externe sub forma atașaților diplomatici pentru comunitățile românești din străinătate;

– acordarea de burse de studiu în vederea aprofundării cunoștințelor de limba română și pentru afirmarea identității;

– înființarea Agenției pentru Cercetare, Strategie și Sprijin pentru Diaspora, având rol de sinteză și analiză cu privire la domeniul protecției drepturilor diasporei. Aceasta se va ocupa cu elaborarea de pachete de informații și campanii de diseminare de informații pentru tematici de interes în rândul românilor aflați în afara granițelor precum: oportunitățile de accesare a finanțărilor nerambursabile din fondurile naționale și europene, identificarea și explicarea în detaliu a facilităților  fiscale pentru demararea de afaceri, investiții, prezentarea opțiunilor de formare profesională, educațională etc. existente în România.

 

sursa: BucPress

Citeşte mai departe ...

În Anul Centenar, Academia Română își reiterează public poziția tradițională cunoscută privind identitatea și unitatea istorică și lingvistică a românilor din nordul și sudul Dunării – notează portalul Asociației „Casa Mării Negre” din Constanța.

 

Potrivit sursei, demersul celei mai prestigioase instituții științifice din România are loc în contextul “continuării și intensificării unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân”.

Exprimându-și îngrijorarea privind aceste activități, Academia Română apreciază, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției, că scopul acestora este ”declararea aromânilor ca minoritate națională în România, ca popor armân, distinct de poporul român, având o limbă proprie, armâna, diferită de limba română”.

Potrivit comunicatului de presă al Academiei Române, “aceste activități fac parte dintr-o acțiune mai largă de separare a românilor sud-dunăreni - aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) - de limba și poporul român. Articolul 3, paragraful 1 din Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPMN), adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg, în 1 februarie 1995 și intrată în vigoare la 1 februarie 1998, prevede dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a alege liber să fie tratată ca atare sau nu. Paragraful 35 din Raportul Explicativ al CCPMN (ETS No. 157) stipulează însă că din Paragraful 1 al numitului articol nu trebuie înțeles că o persoană are dreptul să își aleagă arbitrar apartenența la o minoritate națională, ci că această alegere individuală este inseparabil legată de criterii obiective, relevante pentru identitatea persoanei respective. Prin urmare, trebuie respectate criteriile științifice în asumarea identității naționale și lingvistice a colectivităților și a individului”.

În comunicatul de presă al Academiei se precizează că “potrivit adevărului științific, poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă. Dialectele românești – dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân – se întâlnesc într-un spațiu vast, din Maramureș și Carpații nordici în nord până în Epir și Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră și dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmașii populației autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit. Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul și în sudul Dunării, dialectele românești s-au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spațiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românității nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii și istroromânii sunt continuatorii românității sud-dunărene”.

Conducerea Academiei prezintă sintetic principalele rezultate ale cercetării care au stat la baza acestei poziții și citează cele mai prestigioase surse de cercetare pe care se fundamentează punctul de vedere al Academiei: „unitatea dialectelor românești a fost susținută unanim de-a lungul timpului de către cei mai importanți lingviști români (Ovid Densușianu, Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Theodor Capidan, Alexandru Rosetti, Tache Papahagi, Eugeniu Coșeriu) și străini (Wilhelm Meyer-Lübke, Gustav Weigand, Matteo Bartoli, Giuliano Bonfante, Alf Lombard, Carlo Tagliavini, Gerhard Rohlfs). Româna e prezentată ca o limbă unitară, cu cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân) în enciclopediile străine: The Encyclopaedia Americana, vol. 23, 1919; Encyclopaedia Britannica, vol 19, 1911; The New Encyclopaedia Britannica, Macropaedia, vol. 15, 1981); Grand Larousse Encyclopédique, vol. 1, 1964; Brockhaus Enzyklopädie, vol. 17, 1981; Dizionario Enciclopedico Italiano, vol. 10, 1961”.

Este de apreciat că adoptarea și publicarea punctului de vedere al Academiei pe tema identității și unității istorice și lingvistice a românilor din nordul și sudul Dunării se înscrie în seria de acțiuni inițiate de noul președinte al Academiei, Ioan-Aurel Pop, cu scopul consolidării implicării Academiei Române, în Anul Centenarului Marii Uniri, în dezbateri publice și procese care privesc identitatea națională și istoria României – scrie Casa Mării Negre, analizând comunicatul de presă al Academiei Române.

 

sursa: BucPress

Citeşte mai departe ...

TV Privesc.EU Live

Parteneri

12659700 10208246691941340 2019297651 n

logo4

 

zorile bucovinei

 

Radio Cernauti

 

sigla BucPress

 

tae b1