Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
ŞASE MEDALII DE AUR AU OBŢINUT ELEVII ROMÂNI LA OLIMPIADA INTERNAŢIONALĂ DE CHIMIE
Performanţă deosebită obţinută de elevii români la Olimpiada Internaţională de Chimie. Potrivit unui comunicat remis de Ministerul Educaţiei, şase tineri s-au întors acasă cu medalii. “Lotul olimpic de chimie al României a cucerit şase medalii (două medalii de aur, două medalii de argint şi două medalii de bronz), la a 50-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie „D. Mendeleev”, desfăşurată în perioada 1 - 8 mai, la Moscova”, se arată în comunicatul de presă dat publicităţii de oficialii din Educaţie.
Medaliile de aur au fost obţinute de Andrei Iliescu (clasa a XII-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Paul Haidu-Gerea(clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa). Ambii elevi au fost laureaţi cu aur şi argint la ediţia precedentă, însă spre deosebire de anul trecut, Andrei Iliescu a reuşit să se claseze pe locul I cu punctaj maxim.Medaliaţii cu argint sunt Cristian Robert Râclea (clasa a XII-a/Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi), care şi-a egalat performanţa din 2015, şi Mihnea Daniel Zoican (clasa a XII-a/Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti). Medaliile de bronz au revenit elevelor Georgiana Sabina Fîrţală (clasa a XII-a/Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra Neamţ) şi Raluca Dărăuţă (clasa a XII-a/Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu” din Bacău).
Competiţia presupune susţinerea a trei probe, timp de 5 ore, dintre care două probe teoretice şi una practică/experimentală, toate cu grad de complexitate extrem de ridicat. Prima probă teoretică a cuprins 8 probleme obligatorii, iar a doua a avut ca obiectiv rezolvarea unei probleme (la alegere dintr-un set de trei) pentru fiecare din cele 5 secţiuni incluse: chimie fizică, ştiinţele vieţii, chimie anorganică, chimie organică şi chimie analitică.
La această ediţie jubiliară a concursului au participat 120 de elevi din 19 ţări.
PREGĂTIRE PENTRU BACALAUREAT CU PROFESORI UNIVERSITARI
Elevii din Mehedinţi se vor pregăti pentru examenul de bacalaureat cu profesori universitari. Un comunicat de presă dat publicităţii de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Mehedinţi cuprinde perioada şi locul desfăşurării acestor cursuri. Redăm, mai jos, comunicatul integral.
Ca urmare a protocolului de colaborare semnat între Inspectoratul Școlar Județean Mehedinți și Universitatea din Craiova pentru oferirea unui suport suplimentar elevilor din clasele terminale ale ciclului liceal în vederea pregătirii la toate disciplinele din programa de bacalaureat, în perioada 14 mai – 12 iunie 2016, participanții la cursurile de pregătire vor beneficia de experiența cadrelor didactice universitare desemnate în cadrul acordului de parteneriat.
În baza unei planificări transmise în unitățile de învățământ, în fiecare sâmbătă și duminică din acest interval de timp, la Colegiul Tehnic „Decebal” din Drobeta Turnu Severin vor avea loc sesiuni de pregătire a elevilor din anii terminali ai liceului, în vederea realizării unei creșteri calitative a rezultatelor la examene.
ZIUA ROMÂNILOR DIN BALCANI
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat luni, 9 mai, la conferința „Ziua Românilor din Balcani: aromânii și meglenoromânii. 111 ani de la recunoașterea drepturilor naționale”, organizată de Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Cu acest prilej, oficialul român le-a transmis un mesaj celor prezenți în Aula Bibliotecii Academiei, în care a subliniat importanța evenimentului sub aspectul restabilirii semnificaţiei momentului 9/22 mai 1905.
Totodată, oficialul român a arătat că, încă de la preluarea mandatului, a făcut demersuri pentru a cunoaşte cât mai bine şi în mod direct situaţia comunităţilor româneşti de la sud de Dunăre. În acest sens, ministrul delegat Dan Stoenescu a reiterat angajamentul său pentru continuarea proiectelor care vin în sprijinul organizaţiilor reprezentative ale aromânilor și meglenoromânilor.
Castelul Peleş găzduieşte pentru prima dată ceremoniile dedicate sărbătorii de 10 mai. Anul acesta, se împlinesc 150 de ani de când Carol I a fost proclamat principe suveran al Principatelor Unite.
La 150 de ani de la venirea în România a lui Carol I, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, Familia Regală a decis să sărbătorească Ziua Monarhiei la Castelul Peleş. Impresionanta construcţie a fost ridicată chiar de cel care în 1881 era încoronat rege al României. 200 de oameni se asigură că oaspeţii vor fi întâmpinaţi cum se cuvine.
O atenţie deosebit a fost acordată terasei. Timp de 14 ani, pardoseala din granit a fost acoperită de un strat de protecţie, din lemn. Pentru evenimentul din acest an, ea a fost reamenajată. 14 metri de drapaj roşu, din catifea, vor împodobi balustrada balconului din care Custodele Coroanei, principesa Margareta, alături de invitaţii săi, vor saluta mulţimea adunată în faţa castelului Peleş.
Mii de invitaţi sunt aşteptaţi la Peleş. Peste 300 de oaspeţi vor ocupa Sala Florentină, Sala Coloanelor şi Salonul Maur, unde vor fi întâmpinaţi de Alteţa sa Regală Principesa Margareta.
„Este vorba de mii de persoane, vor fi în trei planuri, în Castel, pe terasele castelului şi pe peluzele Castelului Peleş. Este un eveniment de maximă importanţă, cu atât mai mult cu cât singurul eveniment de acest tip a fost, la Castelul Peleş, în 1933, când s-a aniversat semicentenarul construirii Castelului”, subliniază Narcis Dorin Ion, managerul Muzeului Național Peleș.
În faţa Castelului s-a lucrat la amenajarea unei scene imense, pe care va avea loc Concertul Regal Jubiliar. Întregul eveniment poate fi urmărit pe două ecrane imense, montate între terasa castelului şi peluză. Pentru numărul mare de invitaţi s-au pregătit şi managerii de restaurante de pe domeniul Peleş.
Înainte de venirea familiei regale, la ora 13:30 va avea loc înălţarea Stindardului Familiei Regale, pentru prima dată după 1947, pe catargul Castelului. Evenimentele dedicate Zilei Regalităţii se vor încheia la ora 19:30.
Digi 24
Programul anunțat de Casa Regală
„Casa Majestății Sale invită toți românii la evenimentele organizate în ziua de 10 Mai 2016 la București și Sinaia.
La Statuia Regelui Carol I din Piața Palatului Regal, la ora 10.30, va avea loc o ceremonie militară și depunere de flori. Concertul orchestrei Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul va începe la ora 10.30. Familia Regală va sosi la Statuia Regelui Carol I la ora 11. În încheiere, Militarii Regimentului 30 Gardă Mihai Viteazul vor prezenta publicului o demonstrație de îndemânare cu arma. Vor fi prezenți Principesa Moștenitoare Margareta, Principele Radu, Principesa Elena, dl Alexander Nixon, Principesa Sofia și Arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei.
Peterasa Castelului Regal Peleș, la ora 13.20, va avea loc ceremonia înălțării Stindardului Regal pe catargul din turnul edificiului. Stindardul Regal va flutura, în ziua de 10 mai 2016, pentru prima oară după anul 1947. Vor fi prezenți la ceremonie membri ai personalului Casei Majestății Sale Regelui de la Palatul Elisabeta și de la Castelul Săvârșin, Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, personalul Muzeului Național Peleș și invitații Familiei Regale veniți din străinătate pentru Jubileul de 150 de ani. Stindardul Regal va fi ridicat la sosirea pe terasa castelului a Custodelui Coroanei. Vor fi de față Principele Radu, Principesa Elena, dl Alexander Philips Nixon, Principesa Sofia și Arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei.
În piața din fața Corpului de Gardă(la Tunuri), la ora 15, Principesa Moștenitoare Margareta va acorda premiile câştigătorilor ediției a cincea a Maratonului Regal. Startul Maratonului Regal va fi dat la ora 8 dimineața și se va desfășura pe traseul Castelul Peleș – Poteca Regală – Stâna Regală – Poiana Țapului – Cascada Urlătoarea – Bușteni – Pârtia Kalinderu – Mănăstirea Bușteni – drumul forestier Poiana Țapului Sinaia – Castelul Peleș.
Tradiționala Garden Party și concertul de gală cu ocazia sărbătorii naționale de 10 Mai vor avea loc pe terasa și peluza Castelului Peles, de la ora 17.00 la ora 19.30.
Familia Regală așteaptă cât mai mulți români să vină la Castelul Peleș, la această sărbătoare importantă pentru Coroană și pentru națiunea română. De asemenea, sunt binevenite grupuri reprezentând organizații, instituții sau comunități.
Intrarea va fi liberă, atât pentru public, cât și pentru presă. Publicul va avea acces pe peluza din fața castelului.
Accesul pe peluza din fața castelului este permis începând cu ora 16.
Drumul de la intrarea pe domeniu până la castel se va face pe jos pentru toți participanții. Intrarea mașinilor pe domeniu este interzisă.
Între ora 17 și ora 18,Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale va susține un recital cu muzică de pe toate meridianele lumii.
La ora 18,Familia Regală va ieși pe balconul castelului, pentru a saluta participanții la sărbătoare. Trei avioane ale Iacărilor Acrobați vor survola parcul regal.
La ora 18.30, va începe concertul de gală. Muzicienii vor evolua pe o scenă așezată în aer liber, pe terasa castelului. Imaginile vor fi preluate pe două mari ecrane, vizibile pentru toți cei aflati pe peluză. Concertul va fi susținut de orchestra lărgită a Cameratei Regale, având ca invitați de onoare pe violonistul Remus Azoiței și pe tenorul Teodor Ilincăi, precum și pe dirijorul Tiberiu Soare. Repertoriul va cuprinde piese de valoare și de popularitate din creația compozitorilor români George Enescu, Iosif Ivanovici, Ciprian Porumbescu și Grigoraș Dinicu, precum și lucrări de Giacomo Puccini, Camille Saint-Saëns, Ernesto de Curtis și Eduardo di Capua.
Familia Regală va urmări concertul de pe terasa Castelului Peleș. Concertul se va încheia la ora 19.30. La finalul concertului, vor fi lăsați să zboare 400 de porumbei albi.
În ziua de 10 mai 2016, restaurantele de pe cuprinsul Domeniului Regal Sinaia vor sta la dispoziția participanților la evenimente. Restaurantele vor fi deschise între ora 12 și ora 23 și vor avea terasele extinse și amenajate special pentru sărbătoare.
Parcările auto vor fi gratuite pe parcursul zilei de 10 mai 2016 pe întreg Domeniul Regal Sinaia.
Sunt bineveniți toți cei care doresc să ia parte la evenimente din țară, din Republica Moldova sau din alte colțuri ale lumii”, se menționează în finalul comunicatului transmis de Secretariatul Regal.
MESAJUL PRINCIPESEI MARGARETA, CUSTODELE COROANEI ROMÂNIEI, CU OCAZIA ZILEI DE 10 MAI
Sărbătorim împreună 150 de ani de când Principele Carol I a depus jurământul de credință față de țară. În același an, Suveranul promulga constituţia care definea țara noastră drept “un singur stat indivizibil, sub denumirea de România”.
Au fost cei mai grei și cei mai binecuvântați ani din istoria noastră. Niciodată nu am avut mai multe sacrificii și suferință, dar niciodată nu am avut parte de mai multă dezvoltare și libertate.
În acest secol și jumătate, Coroana a dat românilor încredere și mândrie, exemplu și însuflețire, arătând mereu drumul înainte. Influența ei benefică asupra societății s-a adăugat de la o generație la alta.
Regii și Reginele au contribuit la crearea României moderne, la construcția societății civile, politicii, economiei, educației și culturii noastre. Ei au servit interesele națiunii cu loialitate, iubire și credință.
Coroana este o parte a identității naționale, iar Regele nostru și țara se găsesc astăzi uniți prin încredere și respect.
Cel mai bun fel de a ne arăta iubirea pentru Majestatea Sa Regele Mihai este să fim patrioți, să dovedim conștiință civică și să ne respectăm unii pe alții.
Familia Regală va fi mereu alături de români și va continua să facă ceea ce a făcut întotdeauna: să pună umărul la construirea unei Românii demne, stabile și prospere.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Margareta
Custodele Coroanei române
10 MAI, ZIUA REGALITĂŢII
Timp de opt decenii, între 1866 și până în decembrie 1947, ziua de 10 mai nu a reprezentat doar Ziua Regalității, ci a fost și Ziua Națională a României. De anul trecut, 10 mai este Sărbătoare Naţională. În 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii pentru declararea zilei de 10 mai ca zi de sărbătoare naţională.
10 mai 1866 a reprezentat ziua sosirii la București a prințului Carol, ales domnitor al României, și, în al doilea rând, după 15 ani, la 10 mai 1881 a fost proclamat Regatul României, Carol I devenind primul rege al României.
Începând cu domnia lui Carol I (prinț al României: 10 mai 1866 — 10 mai 1881, apoi rege al României: 10 mai 1881-27 septembrie 1914) și continuând cu domniile lui Ferdinand I (28 septembrie/10 octombrie 1914 — 20 iulie 1927), Mihai I (20 iulie 1927 — 8 iunie 1930), Carol al II-lea (8 iunie 1930 — 6 septembrie 1940), și din nou, Mihai I (6 septembrie 1940 — 30 decembrie 1947), ziua de 10 mai a fost sărbătorită de români ca Zi Națională.
În urma abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, s-a repus în discuție rațiunile aducerii în România, a unui prinț străin, care aveau drept obiectiv menținerea stabilității interne, a coeziunii și unității naționale, consolidarea autonomiei și pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenței, pentru modernizarea statului. Cu acordul Locotenenței Domnești, Ion Ghica, președinte și ministru de externe, în cadrul guvernului provizoriu, l-a propus în calitate de domn al României pe contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.
În urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a făcut aceeași propunere ofițerului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptată și, după plebiscitul național din 2/14-8/20 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv — 635.969 "pentru'' și doar 244 ''contra''—, prințul Carol a devenit domnitor al României. La 10 mai 1866, însoțit de Ion C. Brătianu, principele Carol I a intrat în București, fiind primit de o mulțime entuziastă. Drumul a continuat până în dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost întâmpinat de mitropolitul Nifon. După un scurt Te Deum, oficialitățile au intrat în Camera Deputaților; aici Carol I a depus jurământul.
Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constituții — la 1 iulie 1866 — una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va rămâne în vigoare până în 1923. Chiar dacă primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acută instabilitate politică, Carol I s-a implicat în politica internă și externă a țării. Astfel, a stimulat organizarea instituțiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv în obținerea Independenței de stat în 1877.
La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: "În stare de răsbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (...) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă". După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că "răsbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială". Și Senatul a adoptat o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată. Independența României, precum și unirea Dobrogei cu România au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) și prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).
La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun și a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniștri, deputați, senatori, membrii înaltului cler, înalți magistrați ai țării. În aceeași zi a fost instituită prima decorație românească — "Steaua României", în vederea recompensării serviciilor militare și civile deosebite aduse statului român.
În 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât acordarea titlului de Alteță Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim și important pas spre proclamarea Regatului României. La 10/22 mai 1881, când s-au împlinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Evenimentul încoronării a fost anunțat prin 21 de salve de tun. Coroana regelui a fost confecționată din oțelul unui tun capturat la Plevna în 1877, iar cea a reginei a fost realizată din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei. Primindu-le regele a ținut un discurs în care a apreciat: "Prin serbarea de azi se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele și în fapte mari (...) Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României !''
După revenirea fostului suveran Mihai I, în România, ziua de 10 mai a fost marcată prin festivități, evenimente culturale, organizate, în principal, la Palatul Elisabeta, de familia regală, dar și depuneri de coroane de flori la statuia lui Carol I din Piața Palatului Regal.
TV Privesc.EU Live
Parteneri
