Învăţământul  românesc, de mai bine două decenii, caută o cale spre regăsire. Toate încercările înseamnă tot atâtea reforme ce s-au constituit în eşecuri răsunătoare. Veştile care vin din străinătate despre învăţământul tradiţional nu sunt prea îmbucurătoare, semn că mai toate ţările se confruntă cu o criză a sistemul educaţional clasic. Şi totuşi, sunt semnale că şcoala poate fi altfel, iar copiii pot fi fericiţi, chiar şi când sunt la ore.  Noua Pedagogie, implementată cu succes în Belgia, poate fi calea către o educaţie realizată fără stres şi fără încrâncenare. Dascălii din Mehedinţi au ocazia, zilele acestea, să se familiarizeze cu principiile Noii Pedagogii, cu ocazia desfăşurării unor ateliere de lucru, unde invitat special este pedagogul belgian Charles Pepinster. Conferinţa de lansare a evenimentului a avut loc joi, în Aula Magna a Facultăţii de Litere, din Drobeta Turnu Severin.  În deschidere, profesorul universitar Marcel Căpraru a realizat o incursiune în timp, prezentând şcoala la începuturile ei şi principiile pedagogice, după care s-a realizat educaţia, de-a lungul vremii. Profesorul Marcel Căpraru a ţinut să evidenţieze faptul că o şcoală modernă nu poate funcţiona fără aplicarea cu succes a principiului libertăţii.  Toate acestea se regăsesc în Constituţiile moderne ale statelor europene, numai că nu cunosc o aplicaţie practică şi rămân doar simple teorii. Şi totuşi există pedagogi care vor să schimbe lucrurile şi vin cu idei şi principii noi. Unul dintre aceşti pedagogi curajoşi este belgianul  Charles Pepinster care a venit la Drobeta Turnu Severin să arate profesorilor, de aici, că învăţarea şi educaţia se pot face liber şi fără stres. La prima vedere, Charles Pepinster nu are atitudinea unui profesor. Sau cel puţin al unuia pe care ne-am obişnuit să-l vedem în învăţământul tradiţional. Este un tip degajat, calm şi zâmbitor.  Are 84 de ani, dar nu-i dai mai mult de 70. Totuşi, îţi dai seama că este dascăl, în momentul în care începe să vorbească. Rosteşte clar, calm şi apăsat cuvintele, aşa cum o viaţă întreagă s-a adresat copiilor pe care i-a învăţat într-o şcoală cum alta nu-i, nici măcar în Belgia. După ce a activat 10 ani ca învăţător într-o şcoală obişnuită, din învăţământul tradiţional, şi-a dat seama că elevii au nevoie de libertate ca să fie fericiţi şi să-şi trăiască frumos copilăria, în timp ce învaţă. Aşa s-a născut ideea Şcolii Buzet, care este, de fapt, o casă, unde copiii vin cu drag să înveţe.

Profesorul Charles Pepinster  a provocat auditoriul să urmărească un film despre această şcoală, iar apoi să schimbe impresii despre ceea ce au văzut. În felul acesta, profesorii prezenţi  au luat contact cu ceea ce se numeşte Noua Pedagogie. Principiile ei stau la baza funcţionării Şcolii Buzet, unde elevii se simt liberi să înveţe. Profesorul Charles Pepinster a explicat că “într-o astfel de şcoală, copii sunt învăţaţi să devină solizi, să se descurce singuri, să fie pregătiţi atunci când ies din copilărie”. Pe lângă libertate, un alt principiu de bază la Buzet este solidaritatea. “Ei au iniţiativa, li se creează spiritul de solidaritate şi niciodată nu sunt pârâţi la părinţi. Niciodată nu i-au note şi de aceea, nu se tem să greşească. Mai exact nu le este frică de greşeli, pentru că ştiu că aceea este calea pentru a învăţa” a declarat profesorul Charles Pepinster. Şcoala Buzet este un exemplu al reuşitei în Belgia. Miniştrii şi politicienii vin să vadă cum este posibilă o astfel de minune. Căci este o minune să vezi copii fericiţi că sunt la şcoală.  Ei nu cunosc stresul, nu au teme, dar învaţă bine şi iau examenele.

Charles Pepinster va rămâne la Drobeta Turnu Severin până în 27 mai. Timp de o săptămâna va explica, în cadrul unor ateliere de lucru, ce înseamnă Noua Pedagogie şi cât este de utilă în educaţia copiilor. În 23 şi 24 mai, atelierele de lucru se vor desfăşura de la ora 16,00 la Colegiul Naţional Traian, iar în 26 şi 27 mai, tot de la ora 16,00, la Facultatea de Litere.  

Beatrice Urucu

   Sub genericul “ COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC – TRADIȚIE ȘI MODERNITATE”, Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu Severin a adus în atenția publicului larg frumusețea costumului popular tradițional din Mehedinți. Evenimentul cultural este subscris acțiunilor dedicate sărbătoririi prin lege, a Zilei Naționale a Portului Tradițional din România, în a doua duminică din luna mai a fiecărui an. În acest context, marți, 17 mai 2016, Muzeul de Artă a găzduit vernisajul expoziției de costume populare din colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier în cadrul căreia au fost expuse 14 ansamble vestimentare din patrimonial instituției, reprezentative pentru zone geografice diferite ale județului.

     În cadrul aceleiași manifestări culturale a avut loc și o expoziție vivantă din colecția particulară Ion Dumitrașcu, deținător a peste două sute de costume populare autentice din nordul județului Mehedinți. Cele patruzeci de ansamble vestimentare, unele dintre acestea cu o vechime de peste un secol, au fost purtate de tot atâtea tinere de la Universitatea din Craiova – Facultatea de Litere și de la Colegiul Național Gheorghe Țițeica din Drobeta Turnu Severin, cele două instituții de învățământ partenere ale evenimentului.

“ Costumul popular tradițional trebuie să rămână cartea de vizită a fiecărui român, iar noi muzeografii avem o responsabilitate foarte mare în ceea ce privește păstrarea identității neamului, tocmai prin punerea în valoare a acestor nestemate ale culturii tradiționale și în același timp avem menirea să-i conștientizăm pe tineri cu privire la importanța acestor elemente definitorii ale culturii populare. Mă bucur că în ultimii ani costumul popular începe să fie prețuit tot mai mult și am o deosebită admirație pentru românii plecați din țară care nu l-au uitat, așa cum spunea și invitata noastră de astăzi, îndrăgita solistă de muzică populară Irina Zoican, amintind de sărbătoarea iei din Elveția, la care participă cu mare plăcere de doi ani, alături de solista Nina Predescu, originară tot din zona de munte a Mehedințiului. ” – a menționat pentru www.romanipentruromani.org muzeograf Florentina Pleniceanu – șef Secție Etnografie și Artă Populară din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier.

Alexandra Dediu