Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
GHID DE CĂLĂTORIE PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
Cu ocazia Sărbătorilor Pascale 2016 și a mini-vacanței de 1 Mai 2016, Ministerul Afacerilor Externe pune la dispoziţia cetăţenilor români care intenţionează să călătorească în străinătate un set de recomandări general valabile și utile în cazul deplasărilor în afara graniţelor României, precum și un set de informații de interes pentru cele mai frecventate destinații turistice, în această perioadă, respectiv Bulgaria și Grecia.
Informaţiile sunt disponibile aici.
CREŞTINII ORTODOCŞI AU INTRAT ÎN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR
Săptămâna Mare, cunoscută drept Săptămâna Patimilor, încheie cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, respectiv Postul Sfintelor Paști. Este o săptămână distinctă a postului, ea amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile, și se adaugă celor 40 de zile propriu-zise de post, care încep în prima luni după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai și se încheie în Duminica Floriilor. Săptămâna Mare (anul acesta are loc în perioada 25-30 aprilie) are menirea de a pregăti credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Este vorba atât de o pregătire sufletească, cât și de o pregătire trupească, postul se înăsprește, iar cei care nu au putut să-l țină până atunci, se străduiesc ca, cel puțin în această săptămână, să-l respecte.În această săptămână, de duminică și până vineri, se săvârșește slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumusețe, care evidențiază momentele dramatice legate de Patimile și Jertfa lui Hristos. Prin caracterul și conținutul lor, Deniile sunt deosebite în cultul ortodox, fiind Utrenii, adică slujbe de dimineața, săvârșite seara. Luni și marți, la Utrenii, se citesc Evangheliile care amintesc de cele din urmă învățături ale Domnului. Miercurea Mare amintește de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiță, dar și de trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginți, gestul său făcând ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.
DUMINICA FLORIILOR – PRAZNIC ÎMPĂRĂTESC
Creştinii-ortodocşi cinstesc astăzi aşa cum se cuvine Duminica Floriilor, primul praznic împărătesc cu dată schimbătoare, din cursul anului bisericesc. Sărbătoarea care preede Săptămâna Patimilor din Postul Paştilor, aminteşte de intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, într-o smerenie desăvârşită, călare pe un asin. Se spune că la porţile cetăţii sfinte a fost întâmpinat cu entuziasm şi bucurie de o mulţime de oameni care l-au primit ca pe un adevărat împărat şi i-au aşternut în cale ramuri de finic. Din păcate peste doar câteva zile aceeaşi mulţime va cere condamnarea şi răstignirea sa pe cruce.
În vechime, această duminică era numită şi Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii mergeau cu toţii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţtei. Se mai numea şi Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei împăraţii acordau graţieri. După un obicei străvechi, în această zi se aduc la biserică ramuri de salcie, care sunt binecuvântate de preoţi şi împărţite credincioşilor, în amintirea ramurilor de finic şi de măslin, cu care mulţimile l-au întâmpinat pe Mântuitor.
Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub denumirea de "Duminica Stâlpărilor". De Florii prăznuim intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazărînvierea lui Lazăr devenind simbolul învierii viitoare a neamului omenesc.
În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiţiei, într-o sâmbătă, Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama-sa să facă plăcinte. Urcând într-un copac să ia muguri pentru animale, îşi aduce aminte de plăcinte. Se grăbeşte să coboare, cade şi moare.
Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, există obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la ţară să facă ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post.
Potrivit credinţei populare, "mâţişorii" sfinţiţi de preot, în biserică, în Duminica Floriilor, au puteri magice: împletiţi în coroniţe şi aşezaţi deasupra uşilor, la ferestre şi la icoane, ei apără familia de boli şi de alte rele, aducând spor şi noroc. La ţară, ramurile de salcie înmugurită sunt legate în jurul pomilor fructiferi, ca să rodească din plin şi sunt amestecate în hrana animalelor, ca să le păzească sănătatea şi productivitatea.
În ziua de Florii, stupii erau împodobiţi cu ramurile de salcie sfinţite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină.
În unele sate, mâţişorii erau aruncaţi în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate.
Tradiţia cere ca de Florii mormintele să fie curăţate şi stropite cu apă sfinţită, iar crucile să fie împodobite cu flori de primăvară şi cu crenguţe sfinţite de salcie. Se dau de pomană, pentru sufletele celor plecaţi dintre cei vii, plăcinte şi gogoşi.
LA MULŢI ANI TUTUROR CELOR CARE POARTĂ NUME DE FLORI!
Sub genericul „ TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN MEHEDINŢI” , Palatul Culturii Teodor Costescu din Drobeta Turnu Severin a organizat sâmbătă după-amiaza, în incinta Cetăţii Medievale, un eveniment de excepţie care a oferit participanţilor la „Zilele Severinului – ediţia 2016”, momente de neuitat.
Expoziţia de costume populare, covoare oleneşti, scoarţe şi obiecte folosite în gospodăria ţărănească a fost prezentată de muzeograf Florentina Pleniceanu – Şef Secţie Etnografie şi Artă Populară din cadrul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, aducând aproape de inimile celor prezenţi atmosfera de odinioară din satele Mehedinţiului.
Cei care au ales să petreacă măcar câteva minute în Cetatea Medievală, au putut urmări un moment artistic de excepţie al Asociaţiei Culturale Crainici, o punere în scenă a obiceiului tradiţional cunoscut sub denumirea de CLACĂ. Sub îndrumarea inimoasă a doamnei Delia Mladin, timp de aproape două ore, tineri şi vârstnici s-au întrecut în torsul şi scărmănatul lânii, împletituri, ţesutul în războiul de lemn, curăţatul porumbului şi alte activităţi practicate la clacă. Întocmai ca odinioară munca a fost împletită armonios cu momente muzicale susţinute de participanţi, glume şi ghicitori din vatra satului, toate în graiul de la munte. Nu au lipsit nici mâncărurile tradiţionale precum mălaiul copt în ţăst, brânza şi zara preparate în casă, şi gogoşile, mâncăruri cu care a fost îmbiat şi publicul spectator.
Finalul momentului artistic s-a concretizat într-o horă a prieteniei, la care au fost invitaţi să se alăture toţi cei prezenţi. Acesta a fost un bun prilej şi pentru etalarea frumuseţii costumelor populare, adevărate opere de artă vestimentară ce pun în evidenţă măiestria artistică desăvârşită a sătencelor din Mehedinţi.
În cea de-a doua parte a serii grupul vocal „Oltenaşi cu oltencuţe” al Palatului Copiilor din DRobeta Turnu Severin, coordonat de profesorul Siţa Novac, a oferit un spectacol muzical deosebit, membrii acestuia fiind aplaudaţi de publicul spectator pentru prestaţia artistică deosebită. După ce micuţa Andra Nicoleta Iancu, câştigătoare a mai multor premii regionale şi naţionale, şi-a lansat CD-ul înregistrat de curând, seara s-a încheiat cu un program de dansuri populare sârbeşti, susţinut de Ansamblul „Fiii Şviniţei” din localitatea Şviniţa din Clisura Dunării.
Alexandra Dediu
Aproximativ 2,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica la sfârșitul acestei săptămâni, de Sfântul Gheorghe și Florii, informează Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat transmis sâmbătă AGERPRES.
Conform statisticilor existente la nivelul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, peste un milion de români, majoritatea bărbați (peste 730.000), poartă numele sau derivate ale numelui Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.
Cele mai multe sărbătorite se numesc Georgiana (145.994), Georgeta (130.068) sau Gheorghița (30.722), Gina (21.573) și Geta (14.912).
Dintre bărbați, majoritatea poartă numele de Gheorghe (511.888), George (151.306) sau Gheorghiță (22.398).
În Duminica Floriilor aproape 1,4 milioane de români își serbează onomastica.
Sărbătoritele poartă nume cu rezonanțe florale diverse: Viorica (142.248), Florentina (131.788), Florica (89.712), Camelia (73.950), Violeta (57.924), Margareta (48.686), Delia (35.331), Lăcrămioara (31.496), Crina (20.301), Narcisa (15.227), Micșunica (603), Panseluța (443).
Aceeași diversitate onomastică este și în cazul bărbaților, cei mai mulți purtând numele de Florin (340.458), Viorel (144.012), Florian (54.343), Florentin (25.746), Narcis (14.572), Bujor (1.502), Ghiocel (1.185) sau Floricel (926).
Sursa: Digi.24
PROGRAMUL ZILELOR SEVERINULUI – EDIŢIA 2016
Primăria şi Consiliul Local Drobeta Turnu Severin organizează în perioada 22-24 aprilie 2016, ediţia XXIV a „ ZILELOR SEVERINULUI ”. Municipiul Drobeta Turnu Severin se află sub ocrotirea spirituală a Sfântului Gheorghe supranumit şi Purtătorul de biruinţă, prăznuit de Biserică în fiecare an, în ziua de 23 aprilie. Şi Catedrala Episcopală din municipiu ar trebui să-şi sărbătorească hramul în această zi, dar fiind perioada Postului Mare, Episcopia Severinului şi Strehaiei a hotărât în urmă cu câţiva ani ca, în astfel de situaţii să-şi cinstească ocrotitorul în mod sărbătoresc în ziua de joi, din Săptămâna Luminată. Prin urmare, anul acesta, din programul Zilelor Severinului lipsesc evenimentele cultural-religioase organizate de Episcopie, acestea urmând să se desfăşoare după sărbătoarea Paştelui.
Iată cum se vor desfăşura evenimentele pregătite de Primăria şi Consiliul Local Drobeta Turnu Severin pentru următoarele două zile:
SÂMBĂTĂ 23 aprilie 2016
SALA POPA POPA`S – PALATUL CULTURII TEODOR COSTESCU
12.00 Salonul de caricatură pentru copii
POPA`S ÎNTR-UN ZÂMBET DE COPIL
SALA DE SPECTACOLE A PALATULUI CULTURII TEODOR COSTESCU
9.00 – 15.00 Concurs Naţional de dans – Palatul Copiilor
19.00 Teatru: MĂSCĂRICIUL – Horaţiu Mălăele – Nicolae Urs
10.00 Expoziţie sculptură Gheorghe Anghel – în faţa Palatului Culturii Teodor Costescu
CETATEA MEDIEVALĂ A SEVERINULUI
12.00 Schimbarea Gărzii la Cetate
CLACA de la Crainici – Baia de Aramă
Expoziţie ţesături, scoarţe, costume populare şi obiecte gospodăreşti
Lansare CD – muzică populară Andra Nicoleta Iancu
Simpozion folclor
12.00 PARADA MOTOCICLIŞTILOR
Pe traseul – B-dul Carol I – Str. Smârdan – B-dul Tudor Vladimirescu – Sensul Giratoriu –B-dul Tudor Vladimirescu – B-dul Aluniş- CARREFOUR
13.00 PARCARE CARREFOUR – demonstraţie cascadorie moto
SALA POLIVALENTĂ
10.00 Demonstraţie judo
11.00 Demonstraţie Ajkido
COLEGIUL NAŢIONAL ECONOMIC TEODOR COSTESCU
10.00 – 17.00 Trofeul Drobeta – Tenis de masă – Ediţia a VI-a
MUZICĂ POPULARĂ – STRADA I.C. BRĂTIANU
17.00 Promovarea talentelor locale – Palatul Copiilor
18.00 Ansamblul folcloric NIŞ – Serbia
19.30 Ansamblul JUNII SIBIULUI - Robert Târnăveanu, Ovidiu Olar, Ramona Darha, Mariana Deac
21.00 Ansamblul BANATUL - Mihaela Petrovici, Dumitru Teleagă, Doriana Talpeş, Ciprian Pop
Recital Constantin Moacă şi Nicu Novac
MUZICĂ UŞOARĂ – SCENA CARREFOUR
19.00 Promovarea talentelor locale – Oana CENUŞE
19.30 DORINA VASILASHKO & BAND
20.15 OLTENIA BIG BAND& FLAVIUS ŞI LINDA TEODOSIU
21.00 SMILEY
DUMINICĂ – 24 aprilie 2016
SALA POPA`S A PALATULUI CULTURII TEODOR COSTESCU
12.00 Salonul de caricatură pentru copii
POPA`S ÎNTR-UN ZÂMBET DE COPIL
Expoziţie sculptură Gheorghe Anghel – în faţa Palatului Culturii Teodor Costescu
SALA DE SPECTACOLE A PALATULUI CULTURII TEODOR COSTESCU
19.00 Teatru C.I. Nottara – Comedia „ Soţul păcălit”
CETATEA MEDIEVALĂ A SEVERINULUI
12.00 Schimbarea Gărzii la Cetate
12.30 Spectacol „ Trei parale ”
20.00 Seară de muzică şi poezie la Cetate
Dansuri medievale cu trupa de dans DIVA DANCE la lumina făcliilor
Muzică de cameră – I.Şt. Paulian
21.00 Defilare cu torţe: Cavalerii Ordinului Sf\ntul Bernard – Drobeta Turnu Severin
MUZICĂ POPULARĂ – STR. I.C. BRĂTIANU
18.00 Liceul de Artă I.Şt.Paulian
19.00 Ansamblul folcloric din Elefsina – GRECIA
20.00 Ansamblul JIDVEI – Ina Tudoran, Tudor Furdui Iancu, Dinu Iancu Sălăjan
21.30 Ansamblul DOINA GORJULUI – Steliana Sima , Niculina Stoican
MUZICĂ UŞOARĂ - SCENA CARREFOUR
19.00 Promovarea talentelor locale
TABITA STREINU
Cavalerii râsului - moment umoristic
ALEXANDRU BUNGHEZ & BUNGHY BAND
19.30 THE STASH WYLOUCH STRIGBAND – SUA
20.30 ŞUIE PAPARUDE
21.30 HOLOGRAF
23.00 JOCURI DE ARTIFICII
A consemnat Alexandra DEDIU
TV Privesc.EU Live
Parteneri
