Trimite-ne stirea ta!
Guvernul a decis ca joi, 24 martie, sa fie declarata zi de doliu national in Romania in memoria victimelor atentatelor din Bruxelles si in semn de solidaritate cu cetatenii belgieni, anunta Mediafax. "Guvernul a decis declararea zile de 24 martie zi de doliu national, drapelele la institutii vor fi coborate in berna", a declarat purtatorul de cuvant al Executivului, Dan Suciu, dupa sedinta de miercuri a Executivului. Dan Suciu a adaugat ca Guvernul recomanda posturilor de radio si televiziune, precum si institutiilor culturale sa-si adapteze programele acestei decizii.
"Este un semn de omagiu si solidaritate pentru locuitorii capitalei Europei", a mai spus Dan Suciu.
Atentatele in serie care au lovit marti Bruxelles-ul la o ora de varf s-au soldat cu 31 de morti si 270 de raniti, potrivit celui mai recent bilant anuntat de autoritatile belgiene.
Procurorul federal al Belgiei a anuntat miercuri ca cei doi kamikaze autori ai atacului de la aeroportul Zaventem au fost identificati ca fratii Khalid si Brahim El Bakraoui, cetateni belgieni. Al treilea suspect, care s-a panicat si a fugit de pe aeroport, fara sa mai detoneze bomba pe care o avea asupra sa, nu a fost deocamdata identificat.
Autorii atacului de la statia de metrou Maelbeek din Bruxelles nu au fost nici ei identificati.
Asociațiile Convergențe Europene (ACE) și Eurocentrica din București au lansat campania națională „Acces la educație – sprijin pentru școlile românești din Ucraina”, în cadrul căreia inițiatorii proiectului intenționează să colecteze, în primă etapă, calculatoare și 1.000 de cărți pentru școala românească din satul Frumușica Veche (Starosillia, în ucraineană), din raionul Sărata, regiunea Odesa, Ucraina.
Potrivit organizatorilor acestei campanii, în școala din Frumușica Veche, una dintre puținele școli cu predare în limba română din regiunea Odesa, învață aproximativ 200 de copii, care, la fel ca învățătorii și profesorii lor, au un acces limitat la literatură românească, inclusiv din cauza faptului că zona în care se află este greu accesibilă, infrastructura drumurilor fiind în stare precară.
Lansarea campaniei a avut loc vineri, în cadrul dezbaterii “Repere culturale românești în Ucraina”, organizată de Conceptual Lab (Asociația Identitate Culturală Contemporană – București).
Deși prima parte a donației va ajunge în regiunea Odesa în luna mai a acestui an, cele două asociații, împreună cu partenerii, își propun să colecteze cărți și calculatoare pe tot parcursul anului 2016, urmând să le distribuie și în alte școli, atât din regiunea Odesa, cât și din Transcarpatia și Cernăuți.
ACE și Eurocentrica au decis să lanseze această campanie după mai multe vizite efectuate în regiunile Transcarpatia, Odesa și Cernăuți, unde este nevoie de inițiative de susținere a procesului educațional din comunitățile istorice românești, care sunt adesea uitate de către autorități, ajung să fie asimilate de populația majoritară sau să își piardă limba, tradițiile și interesul față de identitatea lor etnică.
Campania “Acces la educație – sprijin pentru școlile românești din Ucraina”, desfășurată în deplină conformitate cu legislațiile din România și Ucraina și în colaborare cu autoritățile din ambele țări, este susținută de Consulatele Generale ale României la Cernăuți și Odesa, Fundația Emag și editurile Humanitas, Tritonic și, Herg Benet.
Pentru mai multe informații și detalii privind modalitatea prin care puteți dona cărți și calculatoare pentru școlile românești din Ucraina:
Tel: 0742897255 și 0732866742
E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Sursa: Bucpress.eu
Voluntariatul este tot mai prezent în viaţa studenţilor din România. Dacă în urmă cu 20 de ani se vorbea cu reticenţă despre voluntariat şi puţini erau cei care înţelegeau principiile care stau la baza unei astfel de activităţi, fundamentată pe generozitate şi deschidere, acum lucrurile s-au schimbat. Din ce în ce mai mulţi tineri aleg calea voluntariatului pentru a se putea dezvolta personal, dar şi profesional. În acest context, la Centrul Universitar din Drobeta Turnu Severin, un grup de studenţi de la Universitatea din Craiova, desfăşoară, zilele acestea, o campanie de promovare a voluntariatului. Ei sunt membri Aiesec, o organizaţie internaţională care activează în 126 de ţări şi care promovează voluntariatul la nivel mondial. Tudor Burlacu este unul din tinerii care a venit la Severin pentru a explica studenţilor de aici cât de important este pentru un tânăr să devină voluntari. „Noi suntem membri Aiesec, care este o organizaţie internaţională, prezentă în 126 de ţări ale lumii. La nivel naţional suntem prezenţi în 14 oraşe din România. Noi suntem din Craiova şi avem ca scop împlinirea potenţialului uman şi dezvoltarea personală a tinerilor. Avem multe proiecte la care pot aplica studenţii, pentru a se dezvolta personal şi profesional” , ne-a declarat Tudor Burlacu. Despre proiectele în care se pot implica tinerii a vorbit cu mult entuziasm Răzvan Albu, un tânăr care deja a experimentat munca de voluntariat. El a participat, anul trecut, la un proiect ce s-a desfăşurat în Polonia. “Este vorba despre un stagiu de voluntariat în străinătate. Scopul proiectelor desfăşurate de noi este rezolvarea unei probleme sociale existente acolo unde mergem, în ţara respectivă, în localitatea resapectivă. Avem o colegă care a plecat, anul trecut, în China, pe un proiect de ecologie. Acolo împreună cu alţi studenţidin 8 ţări au fost într-un oraş din Nordul Chinei şi au explicat elevilor de acolo despre reciclare, despre cum să folosească eficient curentul electric. Eu personal am fost în Cracovia, anul trecut, pe un proiect de pedagogie. Mergeam la clase de gimnaziu şi de liceu şi le vorbeam elevilor, în limba engleză, despre România. Aveam pregătite câteva sesiuni , cu diferite informaţii despre personalităţi din România, date istorice, geografice, din economie”, ne-a povestit Răzvan Albu. Tinerii spun că voluntariatul maturizezaă un student şi îl pregătesc pentru ceea ce va urma după terminarea facultăţii. Practic, voluntaritul este o experineţă care pregăteşte un tânăr pentru viaţă, îl ajută să-şi găsească un job mai bun şi să se adapteze mai uşor la locul de muncă vizat. După cum ne povesteşte Tudor Burlacu, un proiect durează între 6 şi 8 săptămâni, în funcţie de proiect. Interesant este că sunt vizate doar ţări unde există probleme economice şi sociale. Voluntarii nu vor merge în state din America de Nord şi Europa Occidentală, după cum ne spune Răzvan Albu: „Proiectele se desfăşoară doar în ţările unde există Aiseg. Proiectele noastre se bazează pe rezolvarea unei probleme sociale.Aşadar, proiectele nu se vor desfăşura în America de Nord şi în Europa Occidentală. Proiectele noastre necesită şi o taxă de participare de 150 de euro. Din banii aceştia vor avea cel puţin o masă pe zi şi cazare. Banii se plătesc în două tranşe, prima jumătate, 70 de euro, se plătesc atunci când se semnează contractul şi a doua jumătate se plăteste atunci când un student este acceptat pe un proiect şi ştim sigur că va pleca în acea ţară. Avem proiecte pe educaţie, mediu, sănătate şi antreprenoriat. Acestea sunt cele cinci domenii principale, dar există şi alte tipuri de proiecte. De exemplu, anul trecut a plecat în Tunisia, pe un proiect de promovare a ţării. Limita de vârstă este 29 de ani şi persoana respectivă trebuie să fie student sau să fi terminat facultatea de maximum 2 ani”. Unul din principiile voluntarilor de la Aiesec face referire la acumularea unor experienţe de viaţă şi opinii reprezentate în mediul multicultural. De asemenea, este încurajată şi respectată contribuţia fiecărui individ. Tinerii care doresc să devină voluntari pot cere detalii studenţilor prezenţi în facultăţile severinene, care derulează această campanie, sau pot căuta amănunte pe pagina de internet Aiesec.
Beatrice Urucu
Autorităţile române au identificat mai multe persoane, cetăţeni români, care au fost rănite în urma atentatelor de la Bruxelles. Până la această oră, potrivit unui comunicat al Ministerului De externe, 4 cetăţeni români au fost răniţi în exploziile din capitala Belgiei. Unul dintre aceste persoane este minor şi se află în prezent sub îngrijiri într-o unitate spitalicească, asistat de un membru al familiei. Privitor la celelalte persoane rănite, una dintre ele a fost externată, iar alte două se află în spital pentru îngrijiri medicale.
Echipa consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Bruxelles s-a deplasat la spitalele din Bruxelles, pentru a le acorda cetăţenilor români răniţi asistenţa necesară în astfel de cazuri.
Celula de Criză a MAE, prin intermediul Ambasadei României în Regatul Belgiei, rămâne în legătură permanentă cu autorităţile locale şi continuă verificările.
O echipă consulară mobilă din cadrul Celulei de Criză a MAE se va deplasa miercuri, 23 martie 2016, la Bruxelles, pentru a întări capacitatea de asistenţă consulară a ambasadei.
De asemenea, reamintim faptul că Ministerul Afacerilor Externe a pus la dispoziția cetățenilor români precum şi rudelor acestora următoarele contacte telefonice ale Ambasadei României în Regatul Belgiei +32 (0)2 347 5338, +32 (0)2 345 0040, +32 (0)2 344 1658, apeluri redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, precum şi telefonul mobil de urgenţă al secţiei consulare a misiunii diplomatice de la Bruxelles +32(0)2 344 0854.
Reporter: Ce reprezintă Carmina Balcanica pentru dumneavoastră personal ca redactor- şef al revistei şi pentru echipa dumneavoastră?Aveţi un comitet de organizare impresionant!
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Revista noastră – și subliniez acest lucru, adică este o publicație colectivă - , așadar, revista noastră este pentru mine unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am realizat în plan cultural. Revista este în primul rând un unicat în lume, nu numai la noi în țară. Și nu o spunem noi, ci mulți profesori universitari, cercetători, scriitori, cititori din multe alte țări. Este un unicat deoarece este o oglindă a specificului cultural al țărilor din sud-estul european, fiecare contribuție fiind înscrisă în limba țării respective cu un duplicat în limba engleză, în acest fel putând fi distribuită în multe zone. Comitetul de organizare, precum și cel științific este format din scriitori și cercetători cu nume deja bine definite în țara lor, mulți dintre ei și peste hotare. I-aș aminti pe acad. Katica Kulavkova de la Skopje, pe acad. Român Răzvan Theodorescu, pe Thede Kahl de la Academia de Științe a Austriei, pe profesorii și scriitorii Heinz-Uwe Haus (Delaware University), Sanda Golopenția (Brown University), Theodor Damian (Metropolitan College, New York) ș.a.
Reporter: Cui se adresează?Targhetaţi în general literatura şi cultura Diasporei şi a comunităţilor istorice de români, având în vedere preocupările dumneavoastră deosebite şi îndelungate legate de această adresabilitate?
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Revista se adresează tuturor care – astăzi sau mâine – doresc/ vor dori să aibă o privire de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă cultural în acest spațiu geografic (ignorat de Vest sau, oricum, mai puțin cunoscut). Comunitățile istorice de români intră implicit în preocupările noastre, pe viitor intenționând să dedicăm câte un număr de revistă fiecărei comunități.
Rep.: De cât timp există şi care este frecvenţa de apariţie?
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Revista a apărut în 2008 și este bianuală.
Rep.: Articolele publicate respectă o anumită temă sau tematică?
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Am dedicat mai multe numere câte unei țări din spațiul sud-est european (România, Bulgaria, Grecia, Cipru, Serbia, Macedonia, Albania), apoi culturii minorităților din România (publicate în ordine alfabetică). O parte a fiecărui număr – Miscellanea – include studii, poezii, recenzii, interviuri care nu intră în tematica numărului respectiv, dar se încadrează în tematica generală, aceea a reflectării culturii spațiului sud-estic din Europa.
Rep.: Autorii articolelor publicate provin exclusiv din mediul academic?
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Având o adresabilitate mai largă, autorii sunt scriitori, cercetători, dar și din mediul academic, desigur.
Rep.: Unde poate fi gasită Carmina Balcanica pentru a fi citită de publicul larg?
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Revista este trimisă prin Biblioteca Universității din Craiova, la schimb, la 20 de universități din țară și din lume. În plus, noi o trimitem autorilor, precum și la redacțiile unor reviste. Publicația noastră poate fi citită (primele 10 numere deocamdată) și pe site-ul www.carminabalcanica.org
Rep.: Fiecare număr este editat bilingv? Care este motivaţia?
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Fiecare număr este … multilingv, în funcție de autorii care semnează în paginile acelui număr. Așa cum am specificat și anterior, deşi apare în România, revista nu este direcţionată numai către cititorii români, ci şi – aşa cum poate ar fi fost de aşteptat şi de la alte publicaţii cu adresabilitate similară, unor cititori din toate ţările lumii balcanice (şi de aceea semnatarii au fost invitaţi să scrie în limba maternă!). În plus, lărgind aria, prin fiecare studiu, eseu, poezie sau recenzie – care au şi o versiune în limba engleză – revista se adresează tuturor celor care, dincolo de Balcani, sunt interesaţi de fenomenul cultural (unitar în diversitate) zona, cunoscută lumii îndeosebi prin conflicte politice.
Rep.: Care sunt ţările unde este trimisă Carmina Balcanica?
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Albania, Bulgaria, Serbia, Grecia, Cipru, SUA, Franța, Germania, Rep. Moldova, Ucraina ș.a.
Rep.: Cât de dificilă este editarea unei reviste culturale?
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Dificultatea este foarte mare – de la contacte la strângerea materialelor la timp și până la traducere, editare, corectură, tipărire. Drumul e lung și anevoios, cere multă muncă, răbdare, pricepere, exigență etc., etc.
Rep.: Pe viitor intenţionaţi să sporiţi numărul apariţiilor sau al ţărilor unde se găseşte revista?Consideraţi ca ţările din comunităţile istorice pot reprezenta o piaţă bună de vânzare/distribuire a lor? Cu ce impact?
Prof. univ. dr. Mihaela Albu: Având în vedere dificultatea cu care se editează fiecare număr, nu intenționăm să sporim numărul aparițiilor într-un an. Dorim totodată să păstrăm formatul și numărul de pagini (200). Cum am amintit mai sus, vom consacra numerele viitoare comunităților istorice, în așa fel încât să le facem cunoscute realizările culturale, deopotrivă în România, dar și în alte zone ale lumii.
Rep.: Vă mulţumim şi vă dorim mult succes pe mai departe!
A consemnat Beatrice Urucu.