La Apşa de Jos, în incinta muzeului etnografic al românilor din Transcarpatia, a fost organizată o masă rotundă, care a adunat muzeografi şi muzeologi din Transcarpatia, Bucovina, Verhovina, (Ucraina) şi din Sighetu Marmaţiei, Negreşti Oaşi, Satu Mare, (România). Ideea şi organizarea a aparţinut Consulatului General al României la Cernăuţi cu susţinrea Administraţiei regionale de stat din Transcarpatia. Oamenii, împătimiţi de trecutul popoarelor din care fac parte şi de păstrarea patrimoniului, tezaurului cultural s-au adunat pentru a-şi prezenta fiecare instituţia muzeală şi de a stabili din multitudinea de probleme de care se confruntă acele câteva ce se pot cristaliza într-o idee bine argumentata de proiect, ce urmează a fi prezentat structurilor europene pentru a putea obţine asistenţă financiara din partea Uniunii Europene.

Atât ucrainenii, cât şi românii au subliniat în discursurile lor, că muzeele trebuie să existe în pofida tuturor încercărilor, pentru că ele demonstreaza vechimea, puterea, frumuseţea, bunătatea şi organicitatea unei culturi tradiţionale, care aproape că nu mai există ca un scop în sine, si că e necesar de a arăta coerent şi inteligibil frumuseţea şi bogăţia unei lumi care ar putea părea mai săracă decât a noastră.

Reealităţile secolului XXI cer ca muzeele cele tradiţionale, dar şi cele apărute recent să fie ca un organism eficient, elastic şi deschis spre lume. Se cere ca muzeele să fie vii, să funcţioneze, aşa ca la Negreşti Oaşi, unde conform afirmaţiilor directorului acestei instituţii, doamna Natalia Lazăr funcţioneaza atât palincia, cât şi vâltoarea, iar unicul olar din Ţara Oaşului prezintă pentru tineri master-clas, ateliere de creaţie.

„Muzeul trebuie să atragă cât mai mulţi vizitatori, şi cine ştie, poate să devină şi surse certe de venituri. Căci patrimoniul trebuie răspândit pentru că are valoarea luminii, răspândit prin studii, afişe, vederi, cărţi de popularizare, mape de fotografii care să-ţi arate mai ales omul vechi, tradiţional”, a afirmat doamna Natalia Lazăr, directorul muzeului Ţara Oaşului.

Cu sustinerea finaciara a Uniunii Europene muzeele din Carpaţi vor deveni aşezăminte de cultură, ce mărturisesc prin obiecte-martiri, să devină muzee ca un cântec, ca o respiraţie vie.

Elvira Chilaru

Sursa: BucPress.eu

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, l-a primit marţi, 12 aprilie 2016, pe ambasadorul Republicii Polone în România, Marcin Wilczek.

Cu această ocazie, a fost evidențiat caracterul foarte bun al relațiilor bilaterale dintre România și Polonia, reflectând dorința ambelor părți de continuare a aprofundării colaborării pe toate palierele de interes ale cooperării politice şi sectoriale.

Discuțiile s-au axat pe modele privind bunele practici şi experiențe în materie de strategii pentru diaspora, fiind punctate posibilitățile de cooperare cu structurile poloneze care au atribuții în domeniu. În acest sens, o atenție specială a fost acordată programelor care permit dezvoltarea și implicarea activă a diasporei în țările de reședință.

Oficialul polonez a trecut în revistă politicile guvernului de la Varșovia care vizează diaspora poloneză, printre care: accesul la învățământ în limba maternă pentru copii etnicilor polonezi din afara granițelor, menținerea și consolidarea identității naționale, implicarea activă în viața socială și politică a statelor de reședință și sprijinirea reîntoarcerii polonezilor în țara de origine.

În cadrul dialogului, ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat rolul diasporei ca vector de dezvoltare, exprimându-și aprecierea față de programele implementate de statul polonez pentru crearea rețelelor și comunităților profesionale din afara granițelor și strategiile de dezvoltare a relațiilor diasporei cu țara de origine.

Ambele părți au reiterat importanța programelor menite să asigure transmiterea limbii șia valorilor culturale în rândul tinerei generații, menținerea filonului identitar fiind o prioritate atât pentru România, cât și pentru Polonia.

În încheiere, oficialii au reiterat necesitatea de valorificare a oportunităților oferite de relațiile bilaterale pe plan cultural, educațional și social, reafirmând interesul comun pentru un dialog permanent în acest sens.