Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT DE SEVERINENI ALĂTURI DE SOLIŞTI DE MARCĂ AI CÂNTECULUI POPULAR
Sărbătoarea iubirii la români a devine tot mai populară în ultimii ani, ca o contrapondere la cea
similară de import care a beneficiat de publicitate o perioadă destul de lungă de timp. Spectacolul
de gală a muzicii populare sub genericul DE DRAGOBETE a fost făcut cadou severinenilor de
către Consiliul Local cu ocazia acestei sărbători. O veritabilă pleiadă de solişti renumiţi ai scenei
folclorice româneşti acompaniaţi de Ansamblul Profesionist Doina Gorjului sub bagheta fel de
celebrilor dirijori Marcel Parnica şi Aurel Blondea, au ajuns la inimile celor prezenţi cu cântece de dragoste, de joc şi chiar cu doine. Unii dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi ai României, Veta Biriş, Nicoleta Voica, Niculina Stoican, Petrică Mâţu Stoian, Constantin Enceanu, Ion Ghiţulescu, Robert Târnăveanu şi Sergiu Cipariu au încântat cei opt sute de spectatori timp de patru ore, evenimentul artistic fiind presărat şi cu suite de dansuri populare din mai multe zone ale ţării.
Spectacolul a fost deschis de Robert Târnăveanu reprezentant al zonei Sibiului: „Sunt foarte onorat să cânt publicului din Drobeta Turnu Severin, sunt onorat să deschid spectacolul de Dragobete în care cântă solişti de prim rang. Am pregătit cântece de dragoste care sună cam aşa - „Ce s-ar face inima de n-ar ştii ce-i dragostea/ ar umbla pe acest pământ, ca un nor bătut de vânt/ ar umbla din prag în prag, fără nimeni, nimeni drag.” Dragostea este totul şi mai spun eu de la o vreme de când am început să îmbătrânesc, dragostea şi familia sunt cele mai frumoase lucruri ce se pot întâmpla unui om în vremurile pe care le trăim. Restul sunt trecătoare, azi poţi să cânţi mâine nu, azi poţi fi cineva mâine poţi fi nimeni, aşa că e important să ţinem aproape dragostea şi familia.”
„ Pentru acest spectacol dedicat sărbătorii Dragobetelui nu am pregătit neapărat un recital special, am ales să fiu natural aşa cum sunt eu, să cânt trăirile semenilor mei, să prezint în faţa publicului şi o doină frumoasă de la munte, un cântec de dragoste, un cântec despre înstrăinare, chiar şi un cântec bahic, de ce nu, căci toate fac parte din viaţa noastră a românilor. Pentru anul 2016 mi-am propus să realizez între altele un concert mare la Sala Palatului din Bucureşti, apoi un nou disc cu cântece frumoase, melodii care să rămână în fonoteca radio, să poată fi studiate în viitor de alte generaţii, folclor dar şi câteva melodii inspirate din viaţa de zi cu zi. Îmi doresc de asemenea din tot sufletul să realizez aici la Palatul Cultural Theodor Costescu din Drobeta Turnu Severin un gen de spectacol aşa cum am susţinut la Craiova, un fel de definiţie a cântecelor mele, cu prezentare, cu orchestră şi îmi doresc să fiu singur în acest concert. ” – a precizat pentru site-ul www.romanipentruromani.org îndrăgitul solist mehedinţean Petrică Mâţu Stoian.
Aflat atât de aproape de graniţa cu Serbia unde trăiesc zeci de mii de etnici români timoceni Petrică Mâţu Stoian şi-a exprimat deosebita consideraţie faţă de aceştia: „Românii din afara graniţelor au păstrat aşa cum au putut tradiţia noastră românească, graiul şi obiceiurile. De aceea de fiecare dată simt o strângere de inimă atunci când vorbesc de ei, îmi sunt dragi pentru faptul că vorbesc în graiul nostru românesc, nu vorbesc ei limba literară pentru că nu o vorbim nici noi cei de aici bine, n-au avut nici şcoli cu predare în limba română, sunt însă oamenii care simt româneşte şi care au grijă de tradiţia noastră. Să ştiţi că şi noi ne-am alimentat de la ei, de la modul lor de viaţă, am preluat din trăirile lor şi am adus în faţa publicului larg cântecul nostru popular, mă refer la câţiva interpreţi mari ai românilor noştri din Valea Timocului cum ar fi Jica Sfetcovici, Olar Branco, Slobodan Dumacinovici. Sunt oameni care au păstrat cântecul şi îmi este foarte drag când aud câte un cântec al meu preluat şi cântat în graiul lor dulce.”
O altă apariţie pe scena severineană care a emoţionat sutele de spectatori a fost cea a doamnei Veta Biriş. Cântecele de dragoste pentru aproapele dar şi pentru neam au ajuns la inimile tuturor. Îndrăgita solistă ne-a mărturisit despre ataşamentul pe care îl are faţă de cei care simt româneşte dar trăiesc pe alte teritorii: „ Am fost în Repubica Moldova pentru că eu colaborez foarte mult cu TVR Iaşi şi graţie unui proiect promovat de ei am ajuns la Chişinău şi la Cernăuţi. A fost extraordinar pentru că acolo oamenii au arătat că simt exact ca şi românii din ţară, s-au ridicat în picioare şi au cântat împreună cu noi. Îi îndemn pe toţi românii care trăiesc în afara graniţelor să simtă româneşte, să nu uite că sunt români şi să-şi iubească ţara aşa cum îl iubesc pe Dumnezeu!”
Un recital încărcat de sensibilitate a susținut și rapsodul Sergiu Cipariu care a împletit armonios cântecul vocal cu virtuozitatea instrumentistului și poezia aleasă fiind aplaudat îndelung de public. Spectacolul DE DRAGOBETE a fost încheiat de recitalul susținut de Niculina Stoican în aplauzele publicului.
Alexandra Dediu
EGOISTUL ANIVERSAR – 11 ANI – 300 DE REPREZENTAŢII CU RADU BELIGAN ACTOR ŞI REGIZOR
Sute de persoane au format marţi seara şiruri lungi, pe câte trei rânduri, în faţa teatrului severinean cu cel puţin o oră înainte de începerea spectacolului ”Egoistul” , cu Radu Beligan în rolul principal. Este cea de-a treia zi a Săptămânii Culturale Severinene pregătită de Primăria şi Consiliul Local Drobeta Turnu Severin pentru a marca inaugurarea Palatului Cultural Theodor Costescu, după şapte ani de la începrea lucrărilor de reabilitare. Conducerea Casei Municipale de Cultură a fost luată prin surprindere de numărul mare de spectatori care şi-au dorit cu orice preţ să poată ocupa unul din locurile din sala de spectacole. Din păcate după completarea celor peste 700 de locuri organizatorii au fost nevoiţi să oprească accesul publicului în prestigioasa instituţie de cultură, spre supărarea celor care au rămas afară, unii dintre ei mulţumindu-se să urmărească piesa pe panoul electronic amplasat în faţa teatrului. După o scurtă incursiune în culise, acolo unde se află şi cabinele actorilor, şi ele purtând amprenta noului, am aflat că şi actorii regăsesc un loc total schimbat.
„Am fost aici înainte de a se renova clădirea, am jucat „O noapte furtunoasă” în regia lui Toma Enache. Este foarte frumos teatrul acum, spectaculos, transformarea este uluitoare, incredibilă. Ştiu că este un oraş cu tradiţie teatrală ţinând cont că aici a existat un Teatru Popular, a fost o trupă de actori talentaţi care susţineau spectacolele, ştiu câte ceva despre mişcarea teatrală din Severin care era foarte puternică, apoi într-o anumită perioadă a dispărut. S-a încercat o resuscitare la un moment dat chiar de către colegii mei în urmă cu vreo 7-8 ani Claudiu Bleonţ, Toma Enache şi alţii dar acum această clădire reabilitată trebuie exploatată. Am văzut în seara asta sute de oameni în faţa teatrului dornici să intre în sala de spectacole pentru a vedea „Egoistul”, cu Radu Beligan. Eu cred că publicul de aici se mândreşte cu această clădire şi cred că trebuie să primească spectacole pe măsura lor şi a dorinţei de a vedea asemenea spectacole. EGOISTUL este un fenomen, numărul spectatorilor din afara graniţelor ţării atestă aceasta, iar domnul Radu Beligan a intrat în Cartea Recordurilor graţie puterii sale de interpretare, domnia sa este o adevărată şcoală de teatru, o lecţie de viaţă pentru noi toţi. Am învăţat de la maestrul Radu Beligan să nu mă supăr, este foarte important să luăm lucrurile aşa cum sunt orice se întâmplă, să nu ne supărăm pe oameni indiferent ce ne fac, să nu judecăm. Poate că acesta este secretul tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte.” – a spus actorul Tomi Cristin. Actorul Teatrului Naţional din Bucureşti a interpretat rolul doctorului în piesa de teatru regizată de inegalabilul Radu Beligan, piesă care se joacă de 11 ani având peste 300 de reprezentaţii.
Referindu-se la rolul pe care îl are spectacolul de teatru în formarea personalităţii şi caracterului omului, Tomi Cristin a transmis un mesaj şi pentru toţi românii care trăiesc în afara graniţelor ţării: „Cred că spectacolul de teatru, muzica, dansul, tot ceea ce înseamnă artă îngeneral, poate fi liantul care sufleşte să constituie această legătură pe care cei din afar agraniţelor ţării simt nevoia să o aibă cu cei de acasă şi pe care mulţi dintre noi nu o înţelegem pe măsura simţirii. Ar trebui ca noi să venim în întâmpinarea lor să le oferim astfel de spectacole de cultură şi artă, spectacole care să ţină de partea românească, cu autori români, texte noi despre România. Avem atâţia realizatori de spectacole care tratează subiectul acesta, România, şi care ar putea să realizeze mai multe lucruri care să-i ţină mai aproape sufleteşte de locul în care s-au născut.”
În anul 2013 când a împlinit vârsta de 95 de ani, îndrăgitul actor Radu Beligan a primi titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena de teatru din partea Cărţii Recordurilor. Şi la Drobeta Turnu Severin a fost aplaudat la scenă deschisă pentru prestaţia artistică, de mai multe ori. Din distribuţia spectacolului au mai făcut parte actorii: Adriana Trandafir, Damian Crâşmaru, Rodica Ionescu, Lamia Beligan, Mihai Niculescu, Cesonia Postelnicu, Ileana Olteanu. Actorii s-au declarat încântaţi de noua haină care îmbracă edificiul de cultură după reabilitare.
„ Sunt pentru prima dată la Severin, e minunat că aveţi o asemenea clădire atât de frumoasă, proaspăt renovată. Abia aştept să păşesc pe scenă împreună cu colegii mei, să vedem reacţia publicului. Mergem peste tot cu spectacolele şi constatăm că avem o ţară foarte frumoasă pe care trebuie să o preţuim şi să o respectăm cum se cuvine.” – a spus Rodica Ionescu, actriţa care a interpretat rolul Doamnei Boudard.
„ Sunt foarte bucuroasă că se investesc bani pentru cultură. Mi-aş dori ca toţi românii care sunt plecaţi din ţară, atunci când revin, primul drum să-l facă la teatru. Merită! Merită cu desăvârşire să vadă toate piesele care se vor juca aici şi chiar şi pe noi actorii care muncim cu drag pentru sufletele spectatorilor.” – a concluzionar actriţa Cesonia Postelnicu.
Timp de două ore cât a durat prestaţia actorilor publicul a trăit momente încântătoare, răsplătindu-i la final pe actori minute în şir, făcându-i să revină pe scenă de mai multe ori.
Miercuri 24 februarie, de la ora 19.00, severinenii sunt invitaţi să participe la spectacolul folcloric de gală cu un program specific sărbătorii Dragobetelui. Ansamblul Folcloric Doina Gorjului avându-i ca dirijori pe Marcel Parnica şi Aurel Blondea, acompaniază solişti de marcă din toată ţara: Constantin Moacă, Veta Biriş, Petrică Mâţu Stoian, Nicoleta Voica, Ion Ghiţulescu, Robert Târnăveanu,Constantin Enceanu, şi un recital de excepţie marca Sergiu Cipariu.
Alexandra Dediu
PARTICIPAREA MINISTRULUI DELEGAT PENTRU RELAȚIILE CU ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAN STOENESCU, LA SEMINARUL DESPRE VALORIZAREA DIASPOREI, SUSȚINUT DE KINGSLEY AIKINS
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat pe, 22 februarie 2016, la seminarul susținut de Kingsley Aikins, expert în strategii guvernamentale legate de diaspora. Evenimentul organizat la sediul Ministerului Afacerilor Externe a fost dedicat membrilor Consiliului Consultativ Interinstituțional pentru românii din străinătate.
Fondatorul companiei de consultanţă “Diaspora Matters” și unul dintre cei mai renumiți experți în domeniul diasporei, Kingsley Aikins, a vorbit despre importanța unei implicări active în elaborarea de politici publice dedicate contribuției diasporei în dezvoltarea economică a statului gazdă. În acest sens, acesta a evidențiat că tehnologia și comunicarea sunt cele mai potrivite instrumente pentru a menține vie legătura cu diaspora, construind o relație bazată pe respect.
Totodată, Kingsley Aikins a arătat, prin exemplul statului irlandez, că implicarea guvernamentală se poate face doar cu resurse, atât materiale cât și umane. Astfel, a fost subliniată utilitatea înființării unor departamente dedicate problematicii diasporei care să funcționeze în cadrul fiecărei instituții centrale.
Evenimentul face parte dintr-o serie de demersuri întreprinse de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni pentru a oferi expertiză internațională instituțiilor statului român care lucrează în beneficiul românilor de peste hotare.
Informații suplimentare:
Consiliul Consultativ Interinstituțional are ca obiectiv eficientizarea coordonării între instituțiile cu atribuții în soluționarea problematicii românilor de peste hotare.
La evenimentul organizat luni, 22 februarie 2016, la sediul MAE, au participat reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Parlamentului României, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Culturii, Ministerului Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice, Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Tineretului și Sportului, Institutului Cultural Român, Societăţii Române de Televiziune, Societăţii Române de Radiodifuziune, Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Oficiului Românilor din Străinătate, precum și reprezentanți ai programului RePatriot.
Sursa: dprp.gov.ro
SPECTACOL DE OPERĂ PE SCENA TEATRULUI DIN DROBETA TURNU SEVERIN
Opera Română Craiova a prezentat în cea de-a doua seară a săptămânii culturale severinene, eveniment de amploare prilejuit de redeschiderea teatrului severinean, spectacolul DON GIOVANNI de Wolfgang Amadeus Mozart, în regia artistică a lui Plamen Kartaloff din Bulgaria. Peste şase sute de spectatori au umplut sala de spectacole reabilitată din fonduri europene, pentru a urmări prestaţia de excepţie a Orchestrei, Corului şi Baletul Operei Române Craiova, artişti care au pus în scenă într-un mod impecabil opera lui Mozart. Denumită adesea şi Don Juan graţie identificării cu eroul legendar din mitologia iubirii a cărui poveste dăinuie de peste patru secole, opera Don Giovanni s-a dovedit a fi o structură artistică de o complexitate demnă de remarcat prin îmbinarea într-un mod echilibrat a măiestriei regizorale cu decoruri şi costume alese, completate armonios cu iscusinţa artistică a orchestrei aflate sub bagheta dirijorală a maestrului Gheorghe Stanciu.
Mai bine de două ore publicul meloman a fost purtat de acordurile muzicii instrumentale care a creionat povestea moment cu moment, într-un spectacol dinamic susţinut de tinereţea interpreţilor şi de o scenografie care depăşeşte tiparele operei tradiţionale prin folosirea jocului de lumini ridicat la rangul de artă. De asemenea costumele, care au dat o notă aparte spectacolului de operă prin strălucire şi eleganţă, au purtat amprenta celebrului creator de modă Cătălin Botezatu, cel care a gândit fiecare ţinută cu multă minuţiozitate astfel încât portretul complex al fiecărui personaj să fie conturat cât mai exact.
Din echipa de artişti cu talente extraordinare au făcut parte: Vasily Dobrovolsky din Ucraina distribuit în rolul lui Don Giovanni, Irina Polivanova din Rusia (Donna Anna), Florin Ormenişan (Don Ottavio), Kakhaber Shavidze din Georgia (Il Commendatore), Renata Vari (Donna Elvira), Cătălin Ţoropoc din Constanţa (Leporello), Noemi Modra (Zerlina), Dragoş Drăniceanu (Masetto), concert – maestro Dan Bozgan , maestro de cor – Bogdan Botezatu. Coregrafia spectacolului a fost semnată de Olguţa Ilie, decorurile Răsvan Drăgănescu. Manechinele aparţin Agenţiei One Models.
Odată cu reabilitarea teatrului severinenii au avut şansa de a beneficia de traducerea în limba română a operei interpretate în italiană, graţie tehnicii folosite în teatre de prestigiu. A fost o seară unică în care publicul a aplaudat minute în şir prestaţia celor peste 50 de artişti care au oferit măsura talentului lor creator.
Sărbătoarea inaugurării Palatului Culturii din Drobeta Turnu Severin continuă marţi, 23 februarie, cu spectacolul de teatru EGOISTUL în regia şi interpretarea rolului principal a maestrului Radu Beligan. De la ora 19.00 severinenii au ocazia să-i aplaude la scenă deschisă şi pe ceilalţi actori din distribuţie: Adriana Trandafir, Damian Crâşmaru, Tomi Cristin, Rodica Ionescu, Mihai Niculescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Ileana Olteanu,Cesonia Postelnicu şi Silviu Biriş.
Alexandra Dediu
Cu ocazia inaugurării Palatului Cultural Theodor Costescu din Drobeta Turnu Severin, duminică 21 februarie2016, au fost înmânate premiile de excelenţă, manifestare aflată la cea de-a VII-a ediţie. Anul acesta Primăria şi Consiliul Local au decis să ofere trofee şi lucrări semnate de renumitul caricaturist Ştefan Popa Popa s unui număr de zece laureaţi, dar şi descendenţilor direcţi ai ctitorului Theodor Costescu. Încărcătura emoţională a evenimentului se desprinde din cuvintele rostite de câţiva dintre premiaţii excelenţei mehedinţene.
Conf.univ.dr. Octavian MAZILU „ Este o onoare pentru mine că mă aflu astăzi aici, la un moment deosebit în viaţa comunităţii oraşului nostru pe care îl îndrăgim, îl iubim şi îl preţuim. Este un moment deosebit pentru că acest Palat al Culturii, care şi mie îmi este foarte drag pentru că toată perioada tinereţii l-am văzut, l-am preţuit, fie că am fost în sala de lectură a bibliotecii I.G.Bibicescu sau la grădina de vară. Este deosebit de onorant pentru mine să primesc această distincţie şi desigur, ca dascăl universitar privesc cu multă simpatie şi mulţumire calitatea absolvenţilor din oraşul nostru care ajung la Universitatea de Medicină şi Farmacie Timişoara. Această distincţie pe care o primesc este o dovadă că Severinul nu şi-a uitat fiii oriunde s-ar afla purtaţi de viaţă, iar noi cei plecaţi din acest oraş ne preţuim comunitatea şi respectăm tot ce s-a realizat aici. Doresc să-i mulţumesc în mod special doamnei profesor Manuela Praja, distinsă personalitate a învăţământului românesc, pentru propunerea de a fi nominalizat pentru a primi această distincţie onorantă, să-i mulţumesc pentru tot ce face în calitate de dascăl şi director al Liceului Traiandin Drobeta Turnu Severin pe care l-am absolvit şi pe care îl port în suflet. Vă mulţumesc tuturor şi vă urez să vă bucuraţi de toate zilele frumoase pe care urmează să le petreceţi în acest Palat al Culturii.”
Prof.univ.dr. Lelia TROCAN - Decan Facultatea de Litere Universitatea din Craiova „ Dacă mă aflu aici împreună cu dumneavoastră trebuie să-i mulţumesc lui Dumnezeu care m-a învăţat dreapta-măsură, echilibrul, care m-a îndrumat pe calea de mijloc, aurea mediocritas, şi care mi-a deschis o fereastră magică spre cathartica literaturii şi care mi-a permis călătoria magică spre mine, şi dinspre mine spre lume dându-mi posibilitatea să creez şi să recreez visul. Trebuie să mulţumesc genitorilor mei care mi-au fost sprijin moral şi spiritual, călăuză şi exemplu. Trebuie să mulţumesc remarcabililor mei mentori severineni dar şi excepţionalilor mei profesori din Universitatea din Bucureşti care mi-au adus prinos de cultură, de experienţă, de rectitudine morală, de omenie, de dăruire, de altruism, dragostea de ţară, de neam, de limba românească, dreptatea, adevărul, onoarea, totul în numele demnităţii umane care nu poate să fie negociată, mi-au jalonat întreaga existenţă. Am transmis aceste valori studenţilor şi doctoranzilor mei pentru că dacă eu i-am format şi ei m-au format în egală măsură, prin deschidere, inventivitate, sesibilitate, spontaneitate. Dintotdeauna am avut un dialog special cu Măria-Sa, cartea, din care au înflorit cuvinte, idei, fapte, acţiuni care au avut o menire certă: a face şcoală, a lăsa o urmă, a crea ceva viabil. Cu bune şi cu rele, sunt o persoană obişnuită care a trăit mereu în penumbra istoriei, deşi trebuie să spun că istoria n-a ignorat-o, i-a predat un curs magistral, din tragedie se naşte supravieţuirea (…) ”
Profesor Lucian Mareşi – Şcola nr 14 Drobeta Turnu Severin „ Mulţumesc celor care m-au propus, Primăriei şi Consiliului Local Drobeta Turnu Severin şi în mod special domnului primar Constantin Gherghe. Nu ne rămâne nouă dacălilor decât să modelăm la rândul nostru elevii. Mulţumesc mult tuturor!”
Medic primar chirurgie infantilă Lidia POPESCU ” Sunt un om obişnuit, medic primar în specialitatea chirurgie ortopedie pediatrică. După terminarea cursurilor şi a practicii medicale la Spitalul Grigore Alexandrescu din Bucureşti m-am întors în Severin, oraşul meu natal. În cadrul Spitalului Judeţean Mehedinţi am organizat un compartiment de chirurgie ortopedie pediatrică unde îmi desfăşor activitatea, am consultat, am operat zeci , sute şi chiar mii de copii. Am încercat ca pe aceşti copii să-i îngrijesc cu dăruire, cu competenţă şi am vrut să-i dau cât mai sănătoşi familiilor lor. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au avut un rol în formarea mea profesională şi chiar în formarea mea ca om, părinţilor mei, tuturor colegilor şi celor care m-au trimis aici.”
Pr. Protopop Constantin Brumar „ În urmă cu 45 de ani pe această scenă eram prezent ca şi pionier într-o echipă de dansuri . Cu şapte ani în urmă tot pe acestă scenă fiica mea a primit aceeaşi distincţie, ea fiind soprană la Opera din Timişoara. Acum mi-a venit mie rândul, când mă apropii de pensionare să primesc această onoare. Mă simt dator să-i mulţumesc în primul rând lui Dumnezeu pentru faptul că mi-a călăuzit paşii să îmbrăţişez această misiune nobilă şi frumoasă, dar şi plină de responsabilitate. Mulţumesc apoi celui care a dorit să mă nominalizeze pentru acest premiu, ierarhului meu Preasfinţitul Părinte Episcop Nicodim, mulţumesc domnului primar, familiei mele care mi-a fost alături atât la bine cât şi în situaţiile delicate şi nu în ultimul rând dumneavoastră celor prezenţi pentru că aţi avut răbdarea să mă ascultaţi.
Prof. Viorel Bălă „ Am învăţat după experienţa de la catedră că este ideal ca elevul când pleacă din clasă să poată spune următorul motto:<ce noroc că am avut un asemenea dascăl> .Premiile nu contează, sunt foarte multe, în decurs de 44 dea ani de activitate s-au strâns peste opt sute , însă cel mai frumos lucru este că am înfiinţat corul Vox Dunaris al Liceului de Artă I.Şt. Paulian din Drobeta Turnu Severin care a cântat la Swickau în Germania, în 1998 şi am obţinut premiul trei, medalia de bronz. Acest cor a cântat an de an la prestigiosul Concert de Colinde organizat la Viena alături de cele mai prestigioase formaţii corale din Europa. ”
Prof. Siţa PESCARU „ Activitatea mea în Drobeta Turnu Severin a început cu repetiţiile plăcute în Corul Doina şi mi-aş dori ca pentru generaţiile care sunt şi care vin din urmă să se reînfiinţeze acest cor, pentru că nimic nu e mai frumos decât să cânţi şi să dăruieşti celorlalţi bucurie. Vreau să mulţumesc tuturor celor care mă cunosc şi mă apreciază, celor care mi-au dat viaţă, dascălilor mei şi în special celor de la Liceul de Arte Plastice Craiova, profesori de renume care mi-au dat încredere, pentru că eram o fată de la ţară, nu ştiam prea multe dar doream să fac muzică. Iată-mă astăzi la 61 de ani, pensionară dar cu tot ce poate fi mai scump pe lume, cântecul popular . Vă mulţumesc tuturor celor care ne-aţi aplaudat de-a lungul anilor pe mine şi copiii din grupul Oltenaşi cu oltencuţe pe care l-am creat pentru a le modela sufletele. Aş vrea să amintesc doar câteva nume de copii care au performat în aceşti ani: Ingrid Boengiu, Narcisa Băleanu, Ana-Maria Ion-Oprişan, Ene Lorena, Andra Nicoleta Iancu. ”
Ing. Oprea Iordache „ Sunt născut odată cu acest lăcaş de cultură în 1925. În anul 1949 am absolvit Facultatea de Agronomie din Timişoara iar în 1950 am fost numit inginer la Direcţia Judeţeană Mehedinţi şi am activat până în 1985 când am împlinit vârsta de 60 de ani şi am ieşit la pesnsie. În tot acest timp am avut mare sprijin în activitatea desfăşurată la Palatul Cultural Theodor Costescu. Aici, în perioada aceea a funcţionat Biblioteca I.G. Bibicescu cu câteva zeci de mii de volume unde se găseau toate operele literare ale scriitorilor români şi străini. O activitate prodigioasă tot în cadrul acestul Palat al Culturii a avut-o cinematograful Progresul, care contracta producţii cinematografice la casele de filme din toată lumea, formând un venit special pentru Palatul Cultural. Tot aici a luat fiinţă Universitatea Populară unde veneau toţi oamenii de ştiinţă şi de cultură din ţară, dintre care aş dori să amintesc pe Octavian Goga, Nicolae Iorga, Victor Eftimiu sau Pamfil Şeicaru, director al ziarului Curentul din Bucureşti, care ţinea foarte des conferinţe despre starea naţiei la un moment dat. Pamfil Şeicaru a avut nişte fapte de arme aici în preajma Orşovei în urma cărora a ridicat o mănăstire de maici care mai dăinuie şi azi. În acest lăcaş odinioară se organizau baluri pentru protipendada oraşului iar vara se organizau serate dansante care durau câte 4-5 ore. La o astfel de serată am cunoscut-o în 1947 pe soţia mea, Mari-Dora Costescu fiica lui Theodor Costescu, ne-am căsătorit în 1950 şi suntem şi astăzi după 65 de ani de căsnicie. Eu am venit astăzi să ridic acest premiu care i se cuvine, dânsa fiind accidentată. Vă mulţumesc tuturor! ”
În cadrul Galei Premiilor de Excelenţă ediţia a VII-a -2016 au mai fost premiaţi Prof.univ. dr. Constantin Petolescu – arheolog, Prof. Nicolae Vulpe şi Prof.univ.dr. Valeriu Semenescu.
A consemnat Alexandra Dediu
PALATUL CULTURAL TEODOR COSTESCU DIN DROBETA TURNU SEVERIN A FOST REDESCHIS PUBLICULUI DUPĂ 5 ANI DE PAUZĂ
Eveniment cultural la Drobeta Turnu Severin: după 5 ani de pauză, Palatul Cultural Teodor Costescu a fost redeschis publicului larg. În tot acest timp au avut loc ample lucrări de reabilitare, care au schimbat total edificiul severinean, despre care se spune că este o emblemă a oraşului. Sute de oameni au fost prezenţi la festivitatea de redeschidere a Palatului Cultural, eveniment care a coincis cu debutul Zilelor Culturii Severinene, care se desfăşoară între 21 şi 27 februarie. Esplanada din faţa Teatrului severinean a fost neîncăpătoarele pentru curioşii veniţi să admire Palatul Cultural şi să descopere noutăţile aduse de constructor în urma reabilitării. Între personalităţile marcante prezente la eveniment, s-a remarcat actorul Virgil Ogăşanu, severinean la origini, care şi-a amintit cu drag de anii copilăriei petrecuţi chiar în apropierea Palatului Cultural: “eu îl ştiu de când am făcut ochi. Aveam casă aici, vis-a-vis, unde este blocul turn acum. Aveam un pod şi aveam o ferestruică pe care mă uitam la acel grifon de sus şi care mă speria. Am multe amintiri legate de el. Prin 1949-1950, mama îmi zice “cred că a luat o casă foc” , m-am urcat în pod. Nu luase nicio casă foc, ardeau comuniştii cărţile de la Biblioteca I.C. Bibicescu, aşa cum au făcut fasciştii în 1933, în faţa Operei din Berlin. Coşuri întregi de cărţi se aruncau şi se ardeau, cărţi care nu conveneau regimului comunist”. Virgil Ogăşanu este unul din marii actori români, reprezentant de marcă al Generaţiei de Aur a teatrului şi filmului românesc. În semn de preţuire pentru activitatea artistică de excepţie, una din sălilele Palatului Cultural îi poartă numele, începând de acum înainte.
Palatul Cultural din Drobeta Turnu Severin este o veritabilă emblemă, aşa cum remarca şi fostul director al Bibliotecii I.C. Bibicescu, jurnalistul Victor Rusu:“este emblema oraşului, este un însemn heraldic de mare nobleţe spirituală şi care se numeşte o construcţie simbol. Nu e de imaginat oraşul acesta, fără Palatul Cultural, îi dă personalitate”. Edificiul este important pentru Drobeta Turnu Severin, nu doar pentru că reprezintă un spaţiu de excepţie pentru manifestarea actului cultural, ci pentru că reprezintă o moştenire culturală, aşa cum remarca subprefectul Andrei Stănişoară. „Acest edificiu este emblematic pentru Severin, căci reprezinta o carte de vizita. Face parte din mostenirea culturala a Severinului si a Mehedintiul, in general. Avem nevoie de aceasta institutie culturala, avem nevoie de un loc anume unde sa renasca viata culturala, inexistenta in ultimii ani”, a declarat subprefectul judeţului Mehedinţi.
Teatrul severinean a reprezentat un catalizator al vieţii culturale din Mehedinţi şi nu numai. Actori cunoscuţi ai scenei româneşti au luat contact cu lumea artistică, aici, la Severin. De-a lungul anilor s-a desfăşurat o vibrantă activitate culturală. Prima reprezentanţie teatrală a avut loc în anul 1924 şi a însemnat începutul unei poveşti frumoase. Scena era rotativă şi era unică în ţară. Impunătoarea construcţie a fost gândită de arhitectul Grigore Cerchez să cuprindă şapte săli. Aripa de nord cuprindea trei săli mari care să aibă destinaţia de bibliotecă, un cinematograf şi un restaurant. Alte trei săli suprapuse formau formau aripa de vest. Între cele două aripi se afla Sala de teatru, grandioasă cu influenţe italiene. Întotdeauna clădirea Teatrului a răspândit în jur un fel de magie şi i-a atras ca un magnet pe toţi cei care au poposit în urbea de la malul Dunării. Cochetul edificiu a fost declarat monument istoric protejat şi se află pe lista UNESCO. Reabilitarea lui a însemnat un proces amplu şi dificil, care a durat mai bine de patru ani, după cum a declarat Silviu Cioclei, reprezentantul firmei de construcţii care s-a ocupat de lucrări: “Reabilitarea Palatului Cultural a durat mai bine de 4 ani. În momentul când au început lucrările, s-a constatat o stare de degradare mult mai mare decât se anticipase iniţial, încât a fost nevoie de lucrări de consolidare ale tuturor pereţilor. Tot edificiul a fost consolidat, de sus până jos, de la minus 7,8 metri până la plus 40 de metri. Interioarele s-au adus la nivelul anilor pe care îi trăim cu dotare tehnică, cu pereţi fonoabsorbanţi, cu calităţi de fonoabsorbţie, pentru a avea o sonorizare conform unei săli de spectacole. S-a reuşit să se realizeze şi un corp pentru cazarea actorilor, adică 8 garsoniere şi apartamente, lucru gândit la timpul respectiv de Teodor Costescu, dar nu a mai reuşit din lipsă de bani. S-a montat şi un lift pentru a avea acces mai uşor la aceste spaţii de locuit care sunt undeva la etajul 4-5. Sala de spectacol a fost mărită, are 720 de locuri şi balconul a fost mărit. S-a luat spaţiu din foaierul de la intrare şi s-au făcut aceste două încăperi laterale în foaiere. Trebuie să spunem că este unul din puţinele edificii din ţară care are aviz de securitate de la ISU”.
Reabilitarea Palatului Cultural Teodor Costescu a costat aproximativ 13 milioane de euro şi s-a făcut prin fonduri europene. Redeschiderea era aşteptată de toţi severinenii, mai ales că în ultimii ani,municipiul Drobeta Turnu Severin a fost, practic, scos din circuitul teatral. Beneficiile aduse de cultură sunt enorme, aşa cum remarca şi fostul Ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, prezent la evenimentul de redeschidere a Palatului Cultural Teodor Costescu. “Severinenii au reintrat în dreptul la cultură, o stare de fapt, pe care sunt convins cu toţii ne-o dorim demult.Sigur, este impresionant cum arată, astăzi ,Palatul Cultural şi sunt convins că toate aceste eforturi au meritat. În egală măsură felicitări celor care au reuşit să ducă la bun sfârşit aceste lucrări, primarul, Consiliul Local, dar şi celor care de-a lungul timpului au pus umărul la această lucrare care readuce Drobeta Turnu Severin în rândul oraşelor cu acces la cultură. Beneficiile aduse cultură sunt enorme şi este greu de spus în câteva cuvinte”, a declarat Mihai Stănişoară.
Autorităţile locale au dorit ca evenimentul să reprezinte debutul Zilelor Culturii Severinene. Timp de o săptămână, la Drobeta Turnu Severin vor avea loc diverse manifestări culturale, la care publicul va acces liber. “După 5 ani de criză, sunt convins că toţi severinenii sunt însetaţi de cultură. Sperăm să le satisfacem, în această săptămână, într-o oarecare măsură, plăcerile artistice. De altfel, în perspectivă, conducerea Palatului Cultural să-şi facă datoria şi aici actul cultural să se manifeste în deplinătatea forţei”, a declarat primarului Constatin Gherghe.
Festivitatea de inaugurare a fost continuată prin Gala Premiilor de Excelenţă, acolo unde au fost premiaţi aceia care s-au remarcat în domeniile în care activează. Între laureaţi s-au aflat şi urmaşii lui Teodor Costescu, ctitorul Palatului Cultural. Inginerul Oprea Iordache, în vârstă de 90 de ani, a ţinut să povestească audienţei cum a cunoscut-o pe nepoata lui Teodor Costescu, chiar în acest edificiu, şi cum s-a căsătorit cu ea. De altfel, mulţi dintre laureaţii galei au rememorat diferite momente legate de istoria mai veche sau mai recentă a Palatului Cultural. Evenimentul a continuat printr-un concert de gală susţinut în mod excepţional de Filarmonica din Craiova. Ropote de aplauze au răsunat în sala Teatrului, în semn de apreciere pentru prestaţia orchestrei şi a soliştilor care au evoluat pe scenă, sub bagheta dirijorului Alexandru Iosub.
Beatrice Urucu
TV Privesc.EU Live
Parteneri
