Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță și ataşatul apărării militar şi aero al României în Republica Moldova, colonel Cristi Ladaniuc, au participat vineri, 4 mai 2018, la ceremonia oficială de închidere a proiectului ”Viață sigură fără deșeuri de pesticide”, derulat în raionul Ceadîr Lunga și Comrat (UTA Găgăuzia).

Evenimentul, organizat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova, a avut loc în localitatea Gaidar din raionul Ceadîr Lunga și i-a mai avut ca participanți pe Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Bartlomiej Zdaniuk, secretarul General de Stat al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, Radu Burduja, vicebașkanul UTAG, Vadim Ceban, primarii localităților în care s-a derulat proiectul și oficialități locale.

În cadrul alocuțiunii susținute, Ambasadorul Daniel Ioniță a apreciat modul în care s-a derulat transportul și distrugerea până în prezent a celor 957 tone, din totalul celor 1 269 tone de deşeuri de pesticide prevăzute a fi distruse în cadrul acestui proiect. A evocat importanța pe care România o acordă acestui proiect, motiv pentru care a ales să susțină financiar acest proiect rezultat din cooperarea dintre autoritățile din Republica Moldova și NATO.

”Este un moment istoric pentru comunitățile din Beşghioz, Gaidar, Joltai, Cazaclia, Chiriet-Lunga, Copceac şi Tomai care, grație acestui proiect, au reușit să elimine 60 de t de substanțe chimice periculoase, care, de peste 50 de ani, puneau în pericol viața oamenilor și a animalelor și otrăveau plantele. Este un moment important în cooperarea Republicii Moldova cu NATO și pentru angajamentul statelor membre și partenere NATO, deoarece împreună am reușit să îmbunătățim vizibil și fără echivoc calitatea vieții cetățenilor Republicii Moldova.” a declarat ambasadorul României.

Pesticidele urmează a fi transportate la uzina SARPI Dabrowa Gornicza din Polonia pentru a fi distruse termic.

România este țară lider al acestui proiect încă de la debutul său, în anul 2003. Acesta a cuprins trei faze. În perioada 2003 - 2008, în cadrul primei faze, au fost reambalate și stocate peste 3200 de tone de pesticide şi alte substanţe chimice periculoase din aproape 420 de locaţii în 37 depozite regionale. În perioada 2006 - 2010, în a doua fază, Ministerul Apărării, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Universitatea de Stat din Moldova au întocmit o bază de date completă a pesticidelor și evaluarea lor toxicologică. Faza a III-a a proiectului, care a debutat în 2013,  presupune distrugerea propriu-zisă a pesticidelor şi substanţelor periculoase identificate, ambalate şi analizate în primele două faze. Țările care au contribuit la acest proiect sunt: Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Italia, Japonia, Letonia, Luxemburg, Polonia, Norvegia, Turcia, alături de România și Republica Moldova. 

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, reprezentanții Ambasadei Statelor Unite, la București, au transmis un mesaj, în care au evidențiat rolul presei într-o lume supusă schimbărilor rapide. 

Anual, pe 3 mai, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Statele Unite ale Americii consideră libertatea presei o componentă esenţială a unei guvernări democratice. Societăţile democratice nu sunt infailibile, dar sunt responsabile. România a devenit un model regional pentru statul de drept. Multe dintre aceste îmbunătăţiri sunt rezultatul hotărârii unor jurnalişti români curajoşi şi al eforturilor lor de a spori transparenţa, de a dezvălui neregulile şi de a trage la răspundere instituţii şi persoane fizice pentru acţiunile lor. Îi felicităm pe reporterii din România care slujesc exclusiv interesul public şi pe români.

Nu trebuie să uităm că, în toată lumea, reporterii sunt ucişi în mod violent, atacaţi pentru ceea ce scriu şi reduşi la tăcere pentru lucruri la care au fost martori. În societăţi deschise, democratice, jurnaliştii trebuie să poată lucra nestingheriţi şi în siguranţă. Guvernele, ONG-urile, companiile şi oamenii obişnuiţi trebuie să continue să sprijine – şi să ceară – presă independentă, pentru că o naţiune fără o presă liberă şi independentă nu poate prospera liber şi din punct de vedere economic şi democratic.

Universitatea de Vest din Timișoara ocupă poziția 2 la nivel național între universitățile românești incluse în clasamentul Times Higher Education - New Europe.

Topul cuprinde universitățile de top din cele 13 națiuni care au aderat la Uniunea Europeană din 2004 și până în prezent.

Universitatea timișoreană a obținut cele mai bune scoruri la citări - influența instituției în cercetare, la capitolul transfer de know-how către industrie - capacitatea universității de a ajuta industria cu inovații, invenții și consultanță, cât și la capitolul internaționalizare - abilitatea universității de a atrage studenți și profesori din întreaga lume. Metodologia utilizată este cea prin care a fost realizat topul mondial THE World University Rankings 2018.

„Nu se mai poate vorbi de o coincidență. Prezența constantă a universității noastre în topurile internaționale este un indicator clar asupra calității actului educațional și de cercetare. De asemenea, nu este nicio coincidență faptul că patru din cele cinci universități din top sunt parte a Consorțiului Universitaria. Se lucrează mult la îmbunătățirea rezultatelor instituției la nivel de educație și cercetare, întrucât competiția nu mai este una națională, ci internațională. Suntem parte integrantă a pieței educaționale europene și nu ne permitem să pierdem competiția cu celelalte state membre”, spune rectorul UVT, prof. dr. Marilen Gabriel Pirtea.

Din România, în clasament sunt prezente cinci instituții. UVT este clasată pe locul doi (29 în topul general), fiind urmată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (31-40 în topul general) și de cea din București (31-40 în topul general). Prima poziție este ocupată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (17 în topul general).