Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
Beatrice Urucu
Patru judeţe din sudul României vor fi afectate de ninsori şi vânt puternic, în următoarele ore. Meteorologii au emis cod galben pentru Mehedinţi, Caraş-Severin, Călăraşi şi Constanţa. Atenţionarea intră în vigoare luni seara, la ora 23,00 şi este valabilă până marţi, 17 ianuarie, ora 14,00.
Fenomene vizate: intensificări ale vântului, ninsori moderate cantitativ, temporar viscol;
Zone afectate: Caraş-Severin, Mehedinţi, Călăraşi şi Constanţa.
În judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Călăraşi şi Constanţa rafalele de vânt vor depăşi 55...60 km/h şi temporar vor fi ninsori moderate cantitativ, viscolite.
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a depus flori la bustul marelui poet Mihai Eminescu, cel care a militat pentru românism cu toată fiinţa sa. „Trebuie să ne mândrim de așa personalități” le-a spus Dodon, jurnaliștilor, după momentul oficial, evitând să pronunțe cuvântul român sau limba română, după cum informează Ziarul de Gardă. Igor Dodon care a ales, după ce a fost instalat în funcție, să înlocuiască limba română cu limba moldovenească pe site-ul Preşedinţiei Republicii Moldova, a recitat și o poezie din opera eminesciană.
Multe flori sunt, dar puţine
Rod în lume o să poarte,
Toate bat la poarta vieţii,
Dar se scutur multe moarte.
E uşor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Înşirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.
Acestea au fost versurile recitate de Igor Dodon. Rugat să recite și versuri de dragoste, Dodon a evitat, spunând că face acest lucru atunci când este cu soția.
Astfel, președintele pro-rus al Republicii Moldova a mers să depună flori la bustul poetului care spunea că “suntem români și punctum” și că “a rosti numele Basarabia e una cu a domina contra dominației rusești” (Opere, Volumul X). “Drepturile noastre asupra întregii Basarabii sunt prea vechi şi prea bine întemeiate, pentru a ni se vorbi cu umbră de cuvânt de onoarea Rusiei angajată prin tratatul de Paris. Basarabia întreagă a fost a noastră, pe când Rusia nici nu se megieşa cu noi, Basarabia întreagă ni se cuvine, căci e pământ drept al nostru”, spunea Eminescu.
La o zi de la învestitura în funcția de șef al statului, Igor Dodon a schimbat limba română în „limba moldovenească” pe site-ul Președinției. Ulterior, acesta a decis să retragă cetățenia Republicii Moldova lui Traian Băsescu și revocarea ambasadorului Republicii Moldova la București, care a declarat că “disputa din jurul cetăţeniei lui Traian Băsescu nu poate zdruncina ansamblul relaţiei bilaterale dintre România și Moldova, iar decretul semnat de preşedintele Igor Dodon ar putea fi declarat neconstituţional”.
Institutul Cultural Român ''Mihai Eminescu" de la Chișinău organizează o serie amplă de proiecte culturale pentru a marca Ziua Culturii Naționale, anul acesta, serie care a debutat la 13 ianuarie cu un recital poetic-muzical cu titlul ''Mihai Eminescu. Nu credeam să-nvăț a muri vreodată", la Teatrul Poetic ''Alexei Mateevici" din Chișinău. În cadrul evenimentului, actorul Nicolae Jelescu și poetul Valeriu Matei au susținut un recital de poezie eminesciană, acompaniați, la chitară, de muzicianul Viorel Burlacu. Un alt proiect a avut loc la 15 ianuarie — spectacolul Ciuleandra de Liviu Rebreanu în montarea Teatrului Național ''Satiricus — Ion Luca Caragiale", la Teatrul ''Nadejda Aronetkaia" din Tiraspol. Printre partenerii Institutului Cultural Român la realizarea acestui proiect se numără Teatrul ''Satiricus — Ion Luca Caragiale" și Uniunea Teatrală din Republica Moldova. O altă manifestare culturală organizată de Institutul Cultural Român de la Chișinău este expoziția de pictură Florentin Leancă, vernisată la 16 ianuarie și deschisă publicului până la 30 ianuarie, în Galeria Filarmonicii Naționale ''Serghei Lunchievici" din Chișinău. De asemenea, la 17 ianuarie, Institutul Cultural Român de la Chișinău va organiza un concert susținut de Orchestra Națională de Cameră a Sălii cu Orgă, sub bagheta dirijorului Cristian Florea, alături de solista Maria Florea.
De Ziua Culturii Naţionale, la Academia Română a avut loc o sesiune solemnă dedicată lui Mihai Eminescu şi culturii române. Preşedintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, a readus în atenţia opiniei publice rolul instituţiei pe care o conduce pentru apărarea identităţii româneşti. "Înființată pentru cultivarea limbii române, pentru studierea istoriei naționale, a științelor și artelor, Academia Română a promovat continuu cultura națională în sensul ei cel mai larg", a spus Ionel-Valentin Vlad, la sesiunea solemnă "În jurul identității românești", organizată de Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă, cu prilejul Zilei Culturii Naționale și Zilei poetului Mihai Eminescu. El a menționat că rolul Academiei Române este să medieze corect între tendința integrării și identitatea națională. "Într-o lume care tinde să se globalizeze, o academie națională europeană, așa cum este Academia Română, are astăzi o misiune urgentă și de mare responsabilitate: să medieze corect între tendința integrării și identitatea națională. Rolul Academiei este acela de a apăra identitatea națională, să aducă valorile ei profunde, inestimabile, ținând cont și de tendințele actuale ale dezvoltării umanității", a adăugat acesta.
Ionel-Valentin Vlad a atras atenția asupra manualelor școlare, menționând licitații de manuale favorabile unor edituri și interese, dar și faptul că manualele de liceu din partea științifică conțin puține date în privința unor mari descoperiri făcute de savanți români. "Academia Română a avut luări de poziție și mesaje către factorii de decizie în educație și cultură. Dar facem tot ce ar trebui, potrivit legii Academiei, privind limba română și istoria românilor? Facem totul în problema manualelor? Printr-o corectoare a legislației care prevede licitații pentru manuale favorabile unor edituri și interese, care însă au un control modest al conținutului lor? Durate mari pentru procesele birocratice costisitoare și durate mici pentru coordonarea conținutului și aprobarea de către secțiile de specialitate ale Academiei, cum ar trebui să fie", a adăugat acesta. El a subliniat că manualele din liceu conțin prea puține date asupra descoperirilor făcute de savanți români și, în schimb, au "numele efemere ale unor prezentatoare sau moderatoare de televiziune". "Manualele de liceu din partea științifică conțin puține date asupra unor mari descoperiri făcute de savanți români, adevărați eroi ai națiunii noastre, Carol Davila, Victor Babeș, Ioan Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, Nicolae Paulescu, Grigore Antipa, Emil Racoviță, Anghel Saligni, Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă și mulți alții, unii chiar președinți ai Academiei României. Mulți tineri (...) nu au vreo idee de aceste personalități, de ce au lăsat în patrimoniul universal, dar cunosc din manualele de liceu numele efemere ale unor prezentatoare sau moderatoare de televiziune", a adăugat acesta.
Ionel-Valentin Vlad a mai arătat că, potrivit unui top al limbilor celor mai vorbite în lume, limba română ocupă locul 40 în acest clasament cu aproximativ 23,4 milioane de vorbitori, după limbile chineză, spaniolă, engleză etc. "Ceea ce este important este că limba română, în toate dialectele ei, este vorbită în 20 de țări. Aceasta este limba noastră, nu este o limbă minoră, este o limbă care are mare întindere", a adăugat academicianul. "Ziua Culturii Naționale este un moment în care privim la ceea ce s-a înfăptuit și trebui să gândim la ceea ce avem de realizat pentru întărirea culturii și unității naționale. Acestea pornesc din credință, din educația în familie și în școli a limbii române, a istoriei române", a mai spus acesta.
Cu această ocazie, academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie și Literatură, a arătat că Ziua Culturii Naționale este sărbătorită de ziua lui Mihai Eminescu, ceea ce este o "alianță simbolică" și o "întâlnire rodnică". "Sărbătorim astăzi ziua lui Eminescu. De câțiva ani, la propunerea Academiei, Parlamentul a votat ca această zi să fie și Ziua Culturii Naționale. O întâlnire potrivită, rodnică, o alianță simbolică pentru noi, românii, și pentru toți aceia care consideră că, între valorile lumii, cultura este și rămâne esențială. Este esențială pentru că ea exprimă valorile spiritului național și modul nostru de a fi, al unui popor în lume, de a primi și exprima relațiile cu alții, adică identitatea noastră", a spus academicianul Eugen Simion.
La sesiunea solemnă au transmis mesaje: președintele României Klaus Iohannis, Prea Fericitul Părinte Daniel — Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, IPS Monsenior Ioan Robu — arhiepiscop, Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice. La eveniment au fost prezenți miniștrii Culturii și Educației, Ioan Vulpescu și Pavel Năstase, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, senatorul PSD Ecaterina Andronescu.
sursa: Agerpres
Organizaţia de interes obştesc "Românii Independenţi din Serbia” (RIS) printr-o Scrisoare deschisă s-a adresat autorităților republicane, provinciale, ambasadei României la Belgrad şi autoguvernării locale Biserica Albă pentru stoparea şi anularea Deciziei privind desfiinţarea Cancelariei Locale din localitatea românească Grebenaţ şi ataşarea ei aşezării sârbeşti - Jasenovo. Grebenațul este o vatră milenară românească cu istorie, tradiţii şi vechi obiceiuri româneşti, care la ora actuală are circa o mie de locuitori, majoritatea populaţiei o constituie etnicii români. Asociaţia"Românii Independenţi din Serbia" atrage atenţia organelor competente privind intenţia desfiinţării Cancelariei Locale din Grebenaț, care există aici de aproapie un secol. Autoguvernarea locală din Biserica Albă (plasa), de care Grebenaţul teritorial aparţine, are obligaţia să asigure condiţii optime pentru locuitorii aşezării, iar actul de desfiinţare şi anexare a Cancelariei Locale din Grebenaţ va face viaţa mai grea tuturor cetăţenilor din localitate care sunt nevoiţi să facă naveta la Jasenovo pentru depunerea, ridicarea şi eliberarea documentelor personale. Menţionăm că nu există nici măcar mijloc de transport în comun pe relaţia Grebenaț- Jasenovo, astfel pentru majoritatea locuitorilor bătrâni constituie o problemă nesoliţionabilă. Desfiinţarea Cancelariei Locale, după aproapie un secol de activitate și existenţă nu este în concordanţă cu Dreptul câştigat al minorităților etnice garantat prin Constituţia şi legislaţia Repubicii Serbia, iar decizia desfiinţării Cancelariei afectează Dreptul câştigat. Cerem implementarea exemplelor de bună practică din plasa (comuna) vecină - Vârşeț, unde Cancelaria Locală funcţionează în absolut toate localităţiile româneşti (program de la o zi şi până la trei zile săptămânal), chiar dacă numărul locuitorilor este considerabil mai mic (Mărcovăţ, Jamul Mic, Srediştea Mică, Sălciţa, Iablanca, Râtişor şi altele, numărul locuitorilor nu depăşeşte două-trei sute). Aşadar, la Grebenaţ, Cancelaria Locală poate funcţiona 2-3 zile săptămânal, iar celelalte zile ale săptămânii la Jasenovo. Asociaţia "Românii Independenţi din Serbia" cere SOLUŢIONAREA urgentă a problemei, anularea Decizei Adunării municipale Biserica Albă pe baza drepturilor dobândite, Constituţie şi legislaţiei R. Serbia.
Preşedintele RIS,
Dr. Dorinel Stan
Nicolae Drăghiea este noul prefect al judeţului Mehedinţi. Joi după-amiază, în cadrul unei şedinţe de Guvern au avut loc schimbări la nivelul mai multor Prefecturi din ţară. Executivul a adoptat în ședința din 12 ianuarie 2017 o serie de hotărâri de Guvern privind încetarea exercitării unor funcții publice de prefect sau subprefect, precum şi numiri, cu caracter temporar, în aceste funcții publice. Una din aceste hotărâri face referire la judeţul Mehedinţi. Astfel, în comunicatul de presă al Guvernului se vorbeşte despre "HOTĂRÂREA privind aplicarea mobilității pentru domnul Drăghiea Nicolae din funcția publică de inspector guvernamental în funcția publică de prefect al județului Mehedinți".
Nicolae Drăghiea este unul dintre cei mai longevivi prefecţi pe care i-a avut Mehedinţiul. S-a născut în anul 1956 în Drobeta Turnu Severin. A absolvit Liceul Traian şi a urmat cursurile Facultatii de Istorie si Filosofie a Universitatii din Bucuresti. A fost profesor la Liceul Pedagogic din Drobeta Turnu severin, iar în legislatura 1992 - 1996 a fost deputat. Între anii 2006 şi 2010 a fost subprefect, iar din 2012 până în 2016 a ocupat funcţia de prefect. În ultimele luni, Drăghiea a fost Administrator Public al Consilului Județean Mehedinți. Prin Hotărârea dată joi, în şedinţa de Guvern, Nicolae Drăghiea revine ca prefect al judeţului Mehedinţi.
În această perioadă, jandarmii desfășoară o campanie de donare de sânge participând astfel la salvarea de vieți și la ajutorarea celor aflați în suferință.
Printre primii donatori care s-au prezentat la Centrul de Transfuzie Sanguină din Drobeta Turnu Severin se află și doi elevi, aflați în stagiul de practică la Jandarmeria Mehedinți.
Campania de donare de sânge continuă pe tot parcursul lunii, prin această acțiune jandarmii doresc să sensibilizeze cât mai multe persoane care să se alăture nobilului gest de a salva o viață.
Compartimentul Informare Relaţii Publice şi cu Publicul IJJ Mehedinţi
Ninge abundent în Mehedinţi, în condiţiile în care, stratul de zăpadă era deja abundent. În zona de sud, Vrata-Gârla Mare-Salcia, zăpada a acoperit complet carosabilul, iar circulaţia se desfăşoară cu dificultate. Din cauza viscolului, nu mai este vizibil şanţul care mărgineşte carosabilul, iar mulţi şoferi au ieşit cu maşina de pe şosea, împotmolindu-se în nămeţi. Prefectul interimar al judeţului Mehedinţi, Andrei Stănişoară, a declarat că se face tot posibilul ca să se poată circula pe toate drumurile. "Sunt zone unde a nins abundent, la Dârvari, Bălăciţa, Oprişor, sunt încă drumuri judeţene unde se circulă greu, dar sper ca cei de acolo să înţeleagă că facem tot posibilul pentru ca oamenii să ajungă la destinaţie", a precizat Andrei Stănişoară.
În Mehedinţi, există doi operatori care se ocupă de deszăpezirea drumurilor judeţene. Din cauza viscolului, cele mai multe probleme se înregistrează în zona de sud a judeţului. "Ne-am fi aşteptat să fie mai multe probleme în zona de munte, dar nu a fost aşa. În zona de sud am avut cele mai multe probleme, pentru că acolo a fost viscol. În astfel de condiţii se poate interveni foarte greu. La Salcia am rămas chiar eu blocat, pentru că în faţa mea era o maşină care transporta pâine şi care nu era echipată de iarnă. Este o adevărată inconştienţă să porneşti la drum, pe zăpadă şi viscol, fără să ai maşina echipată cu anvelope de iarnă", a declarat prefectul Andrei Stănişoară, care face un apel către toţi conducătorii auto să nu pornească la drum fără să aibă autovehiculele pregătite pentru zăpadă.
Potrivit prognozelor meteorologice, ninsoarea va continua în următoarele ore în judeţul Mehedinţi. În zona de sud, vântul va avea intensificări şi va spulbera zăpada.
Generalul Titu Stoicheci a fost sărbătorit de jandarmi la împlinirea vârstei de 106 ani. Reprezentanţii Inspectoratelor de Jandarmi din Mehedinţi şi Dolj l-au sărbătorit luni, 9 ianuarie, pe generalul de brigadă în retragere Titu Stoicheci. Ca în fiecare an, au mers acasă, la generalul Stoicheci, care de fiecare dată îi întâmpină îmbrăcat în uniforma militară. Vizibil emoţionat, acesta a ţinut să le împărtăşească din experienţa sa de viaţă. ,,Să treceți totul prin filtrul rațiunii pure, să vă pregătiți tot timpul, nu numai teoretic, pentru a putea face față noilor cerințe”, sunt doar câteva dintre sfaturile pe care le-a dat jandarmilor prezenți.
Printr-un comunicat de presă, jandarmii au ţinut să-i ureze toate cele bune generalului care a depăşit un secol de viaţă. "La mulți ani, domnule general! Sunteți un motiv de mândrie pentru tânăra generație, ne-ați demonstat încă o dată că sunteți un exemplu viu de patriotism și dăruire pentru noi, că sunteți demn de aura respectului public. Avem onoarea să vă salutăm, domnule general! " .
Generalul de brigadă în retragere Titu Stoicheci, s-a născut în comuna mehedinţeană Husnicioara, la 9 ianuarie 1911. După Şcoala Normală de Invăţători din Drobeta Turnu Severin, a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri de Infanterie de la Ploieşti pe care a absolvit-o în anul 1933, iar în anul 1936 a fost avansat la gradul de sublocotenent. Între anii 1936-1939 a pus condeiul în mâna elevilor de la Şcoala Zegaia din judeţul Mehedinţi. În anul 1939 a fost concentrat în cadrul Legiunii de Jandarmi Dolj, iar în anul 1941 a fost trimis pe frontul de la Odessa. La Stalingrad a fost cea mai grea încleştare din cel de-al doilea război mondial, când a stat adesea cu moartea în faţă fără însă a pune în balanţă sacrificiul vieţii. În anul 1942 s-a întors de pe front, iar în luna martie din anul 1943 a fost avansat la gradul de locotenent şi lăsat la vatră. În luna septembrie a aceluiaşi an a fost concentrat în cadrul Legiunii de Jandarmi Gorj având diferite etape de concentrare şi deconcentrare, până în anul 1947, când a fost avansat pentru rezultate excepţionale la gradul de căpitan şi trecut în rezervă. În perioada următoare şi-a continuat profesia de de învăţător la Şcoala de la Zegaia unde a fost director până în anul 1971, când a ieşit la pensie. Între anii 1991-1995 a fost avansat la gradul de maior şi respectiv locotenent colonel, iar în anul 2008, cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române, veteranul de război Titu Stoicheci a primit gradul de colonel în retragere. Începând cu anul 2013, prin decret prezidențial a fost avansat la gradul de general de brigadă cu o stea, în retragere, primind astfel recunoașterea națională pentru meritele sale.
Navigația fluvială pe Dunăre, între Porțile de Fier II și Brăila, a fost închisă, marți, 10 ianuarie, din cauza podurilor de gheață care s-au format în zona Cenavodă-Hârșova, precum și a sloiurilor care acoperă și 80% din suprafața apei pe diferite sectoare. Conducerea Adminstrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați a decis, marți, să închidă navigația fluvială pe Dunăre, în amonte de Brăila, scrie news.ro. ”Pe Dunărea fluvială s-a închis circulația de la Brăila în amonte până la Porțile de Fier 2 din cauza gheții. Este o decizie luată de AFDJ în consultanță cu căpităniile zonale de port, cu adminstrația căilor navigabile din Bulgaria și din Serbia. Navele fluviale sunt în porturi, pe timp de iarnă așa e navigația”, a spus directorul AFDJ Galați, Dorian Dumitru.
De marţi după-amiază, de la ora 16,00, circulaţia navelor va închisă între Baziaş şi Brăila. Situaţia nu dă semne de revenire la normal, pentru că din Ungaria vin pe Dunăre sloiuri mari de gheaţă.
TV Privesc.EU Live
Parteneri
