Trimite-ne stirea ta!
- Ai o informaţie care poate deveni o ştire? Ai filmat sau ai fotografiat un eveniment deosebit? www.romanipentruromani.org îţi publică ştirea! Click AICI! ||
- Ati fost la un eveniment de interes public pe teme religioase, culturale, etc. sau ati fost martorul unei situatii care trebuie sa fie cunoscuta atunci puteti crea propria stire.||
- Stirea dumneavoastra poate fi trimisa prin formularul dedicat sau prin e-mail, puteti incarca doar materiale text, video, imagini sau audio.
Citeste si...
Beatrice Urucu
Biserica din comuna Livezile, judeţul Mehedinţi, a luat foc luni, 30 ianuarie. Flăcările au cuprins lăcaşul de cult, care a fost distrus în mare parte. La faţa locului au fost chemaţi pompierii care au acţionat cu apă şi spumă, dar flăcările au fost greu de stăvilit. Localnicii au filmat incendiul şi au postat imaginile pe Facebook. Filmuleţele surprind dimensiunea dezastrului şi arată cum flăcările mistuie pridvorul şi acoperişul bisericii. Din spusele oamenilor, incendiul ar fi pornit de la lumânările lăsate aprinse. Luni dimineaţa, în toate bisericile a fost oficiată slujbă, întrucât în calendarul ortodox, la 30 ianuarie, este marcată Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.
Autorităţile vor desfăşura cercetări pentru stabilirea cauzelor care au dus la producerea incendiului.
La Galeria „Trapéz”,din Budapesta, a avut loc vernisajul expoziției „Rădăcini aeriene”/ Nona Inescu și Vlad Nancă. Evenimentul a fost organizat de ICR Budapesta în colaborare cu Galeria „Trapéz”.
Punctul comun al expoziției sunt rădăcinile aeriene care plutesc deasupra solului și tind spre pământ, metafora faptului de a fi legat de un loc, dar și al despărțirii, respectiv al (imposibilității) evadării. Rădăcinile aeriene, urmând propriul lor drum, se întâlnesc în mai multe puncte: ele însele sunt deoparte tranziție, restrângere și posibilitatea de diversificare/ramificare.
Lucrările lui Vlad Nancă și a Nonei Inescu sunt caracterizate, pe de o parte, prin legătura afectivă pe care o au cu mediul lor, iar, pe de altă parte, prin distanțarea prin analiză de aceasta, act din care de cele mai multe ori nu lipsește umorul. Cei doi artiști scot din mediul lor anumite aspecte și le reformulează, dând dovadă de o excepțională forță de observație. Foarte aproape de obiect, ei arată chiar esența aparent invizibilă a fenomenului respectiv. Este vorba despre lucruri banale, care sunt zilnic în fața noastră, care se imprimă în mediul înconjurător, în așa fel încât nici nu le observăm, absurditatea sau frumusețea lor tulburătoare nu pot să stimuleze sensibilitatea noastră cotidiană. Cei doi artiști accentuează aceste situații sau fenomene găsite.
Lucrarea emblematică a expoziției sunt papucii de beton ai Nonei Inescu: partea de sus, din piele, este legată de partea de jos, grea, din beton, ceea ce face pasul aproape imposibil. Rolul de artist contemporan inerent implică (și) faptul de a fi permanent pe drumuri, ceea ce nu permite atașarea de lucruri familiare. Sentimentul liniștitor de a aparține undeva este suspendat de greutatea restrângerilor, de greutatea consecințelor pașilor făcuți.
Expoziția „Rădăcini aeriene”/ Nona Inescu şi Vlad Nancă va fi deschisă în perioada 20 ianuarie – 10 martie 2017.
Sancțiuni contravenționale în valoare de 2100 lei, tineri depistati cu substanțe interzise asupra lor și însoțirea transportului unei persoane cu probleme de sănătate la un spital de specialitate! Acesta este bilanțul activității jandarmilor mehedinţeni în minivacanța de Ziua Unirii Principatelor Române.
În perioada 21-24 ianuarie, aproximativ 40 de jandarmi au acționat zilnic pentru menținerea unui climat de de ordine și siguranță publică, fiind prezenti în mijlocul cetățenilor din municipiul Drobeta Turnu Severin și județul Mehedinți.
În urma desfășurării misiunilor specifice, jandarmii mehedinţeni au constatat 14 situații privind abateri de la normele legale în vigoare, este vorba de 3 infractiuni și 11 contravenții, valoarea acestora fiind de 2100 lei. Astfel, majoritatea sancţiunilor contravenţionale au fost aplicate conform prevederilor Legii nr. 61/1991 republicată(tulburarea ordinii şi liniştii publice, proferarea de injurii şi expresii jignitoare, consum de băuturi alcoolice în alte locuri decât cele amenajate, provocare şi participare la scandal)și prevederilor Legii 12 /1990 privind protejarea populatiei împotriva unor activități de comerț illicit.
Sâmbătă, 21 ianuarie, jandarmii au surprins trei tineri cu varste cuprinse între 19 și 20 ani, care aveau asupra lor, fiecare, câte plic transparent ce conținea materie vegetală și câte un pachet cu folie pentru confecționarea țigaretelor. Ulterior s-a constatat că amestecul vegetal în cantitate de 15 grame, reprezintă caracteristicile drogurilor de risc și urma a fi comercializat. Împotriva celor trei tineri, jandarmii au întocmit și înaintat organelor competente, actele de sesizare privind ,,cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept”.
Tot sâmbătă, jandarmii au răspuns solicitării primite de la Spitalul de Urgență din Drobeta Turnu Severin, privind însoțirea transportului unei paciente cu probleme de sănătate la Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Jebel, județul Timiș.
Aniversăm astăzi, 24 ianuarie 2017, 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, moment de referință al istoriei naționale, pasul hotărâtor spre realizarea statului național unitar român.
În fiecare an diplomația română onorează cu recunoștință unitatea de cuget și simțire, spiritul național, devotamentul angajat în slujba constituirii și consolidării unui stat puternic, recunoscut pe plan internațional, principii care au făcut posibilă Unirea Principatelor Române prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova și în Țara Românească.
Parcursul european susținut al națiunii române spre obținerea independenței și spre realizarea statului național unitar român modern a condus România la statutul său de astăzi, de partener recunoscut și apreciat în cadrul Uniunii Europene și al NATO, pilon de stabilitate regional și european. Împlinirea acestor idealuri a început cu Mica Unire, moment de incontestabilă măreție, prin schimbările profunde pe care le-a determinat și prin valoarea simbolică pe care o deține în sufletul românilor.
Preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, în ianuarie 2019, în contextul celebrării Centenarului și la împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, pune în concordanță acțiunea prezentă și marile împliniri ale istoriei românilor, prin menținerea vie a acestui spirit de unitate pentru înfăptuirea idealurilor naționale.
La mulți ani, România! La mulți ani, români!
La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.
În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate. „Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, a precizat, pentru Digi24, Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.
Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.
În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.
Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.
Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate. Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.
Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.
Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.
Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.
În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.
Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a avut luni, 23 ianuarie 2017, la București, o întrevedere cu viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Andrei Galbur, primul omolog primit la București de noul șef al diplomației române.
Cu această ocazie, cei doi miniștri au efectuat o evaluare a stadiului actual și perspectivelor relațiilor bilaterale, reiterând interesul reciproc pentru dezvoltarea în continuare a cooperării pe toate planurile, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Ministrul Teodor Meleșcanu a subliniat că relația cu Republica Moldova rămâne o prioritate de importanță majoră a politicii externe a României și a confirmat voința fermă a Bucureștiului de a sprijini în continuare parcursul european și procesele de reformă promovate de Chișinău, în conformitate cu Acordul de Asociere și cu Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, al căror obiectiv este de a răspunde aspirațiilor de prosperitate și securitate ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova.
Ministrul Andrei Galbur a reiterat hotărârea fermă a Guvernului de la Chișinău de a realiza în deplină măsură agenda sa europeană de reforme și de modernizare a societății și a adresat mulțumiri Guvernului României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în promovarea programelor sale de dezvoltare, inclusiv prin implementarea proiectelor de infrastructură și de sprijinire a populației.
Cei doi miniștri au convenit asupra reluării ședințelor Comisiei mixte interguvernamentale România - Republica Moldova pentru integrare europeană, stabilind ca următoarea reuniune să aibă loc la Chișinău, în prima jumătate a anului 2017.
Cei doi demnitari s-au pronunțat, de asemenea, în favoarea organizării, în primăvara acestui an, la Bruxelles, a unei reuniuni a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM), în cadrul căreia să fie efectuată o analiză cuprinzătoare asupra evoluției parcursului european al Republicii Moldova.
A fost efectuat un schimb de opinii privind procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Cei doi miniștri au pledat pentru continuarea eforturilor în vederea identificării unei soluții politice în cadrul negocierilor în formatul „5+2”, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și adoptarea unui statut special pentru regiunea transnistreană.
La final, miniștrii Teodor Meleșcanu și Andrei Galbur au concluzionat că Parteneriatul Strategic bilateral trebuie consolidat pe mai departe.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni seara, începerea procedurilor pentru organizarea unui referendum privind graţierea. "Voi începe demersurile pentru un referendum privind modificările din justiţie" , a declarat Klaus Iohannis, aflat în război cu reprezentanţii PSD şi ALDE. "Mineriadă, auzi aberaţie, cetăţenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitură de graţie statului de drept!", a continuat preşedintele, făcând referire la declaraţiile liderilor PSD, cu privire la protestele desfăşurate în toată ţara, împotriva ordonanţelor de urgenţă care vizează graţierea. ''Această temă (a graţierii, n.r.), în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu'', a spus Iohannis. Preşedintele a subliniat că graţierea şi modificarea legilor privind justiţia nu s-au regăsit în programul de guvernare al PSD. ''Şi atunci, dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă. Aparent, vorbim despre chestiuni legate de justiţie, aparent vorbim despre ordonanţe de urgenţă pe teme concrete. În realitate, dragi români, vorbim despre ce naţiune vrem să fim. Vrem să fim o naţiune puternică, un stat de drept, sau vrem să fim o naţiune aşa şi aşa, cu un stat de drept care poate fi înmuiat şi discutat'', a concluzionat Iohannis.
Klaus Iohannis, în război direct cu PSD-ALDE: Voi incepe demersurile pentru un referendum privind modificările din justiţie.Klaus Iohannis, în război direct cu PSD-ALDE: Voi incepe demersurile pentru un referendum privind modificările din justiţie.
Începând cu data de 1 februarie 2017, va intra în vigoare Legea 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017.
În acest sens, tarifele ce urmează a fi plătite începând cu această dată, în vederea eliberării documentelor de călătorie, vize, servicii notariale, de stare civilă, servicii diverse și pregătitoare pentru proceduri prevăzute în legi speciale sunt următoarele:
SERVICIILE CONSULARE
pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate
Nr. crt. | Denumirea serviciilor | Taxa în euro |
A. Documentedeidentitateşi călătorie | ||
1 | Contravaloareablanchetei unui paşaportsimpluelectronic | 59 |
2 | Contravaloareablanchetei unui paşaport simplu temporar | 20 |
B. Vize | ||
1 | Vizadetranzitaeroportuar | 60 |
2 | Vizadetranzit | 60 |
3 | Vizadescurtăşedere | 60 |
4 | Vizadelungăşedere | 120 |
C. Servicii notariale | ||
1 | Certificarea modificărilorsurveniteînroluldeechipajal navelor, inclusiv schimbareacomandantuluide navă,sauprelungirea valabilităţiiactului de convenţie al unei nave | 30 |
2 | Înregistrarea şi vizarea protestului de mare, a jurnalului de bord şi a jurnalului de maşini | 30 |
3 | Eliberareapermisuluiprovizoriudenaţionalitate,pentru naveleconstruiteîn străinătate, achiziţionate sau căroraliseschimbăclasa | 300 |
E. Servicii diverse | ||
1 | Înregistrarea cereriideacordare /redobândire a cetăţenieiromâneîn condiţiileart.10alin. (1)dinLegeacetăţenieiromânenr.21/1991, republicată,cu modificărileşi completărileulterioare | 60 |
2 | Înregistrareacererii de renunţarela cetăţeniaromână | 600 |
3 | Înregistrareacererii de verificareastatutuluijuridic al unei persoanefizice în raport cu statulromân | 30 |
NOTĂ: Serviciile consulare care nu sunt incluse în prezentul tabel se prestează cu titlu gratuit.
Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a participat joi, 19 ianuarie 2017, la conferința ”Podul de peste Prut, varianta 2.0: interconectarea pe energie electrică între România și Republica Moldova”.
Evenimentul a avut drept scop lansarea studiului cu același nume, elaborat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup, și Expert-Forum, România, cu sprijinul financiar al Ambasadei Olandei la București.
Evenimentul și-a propus abordarea unei teme care figurează constant pe lista priorităților majore ale relației bilaterale dintre România și Republica Moldova. Problematica energetică și interconectarea Republicii Moldova, prin România, la piața energetică europeană a reprezentat o temă abordată constant în dialogul la nivel înalt dintre București și Chișinău.
Cu această ocazie, Ambasadorul României a declarat: ”Folosesc acest prilej pentru a reafirma angajamentul ferm și constant al României pentru sprijinrea parcursului european al Republicii Moldova și implementarea agendei interne de reforme. Accentul major al eforturilor României au vizat, și se vor concentra în continuare, pe consolidarea instituțională și sporirea rezilienței Republicii Moldova în fața provocărilor multiple interne și externe cu care se confruntă.”
Vineri, 20 ianuarie, în sala Palatului ,,Theodor Costescu” din municipiul Drobeta Turnu Severin s-a desfășurat ședinta de ,,Evaluare a activităţii desfăşurate și a rezultatelor obținute de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Mehedinţi în anul 2016.
În prezenta invitaților, autorităților publice locale și reprezentanţilor structurilor cu care Jandarmeria Mehedinţi cooperează pentru îndeplinirea misiunilor specifice au fost prezentate sintetic, activitățile organizate, misiunile executate si rezultatele obținute în perioda analizată, precum și principalele direcții de acțiune pentru anul 2017.
Pentru asigurarea unui climat de normalitate cu ocazia desfășurării unor manifestări și adunări cu public numeros, structurile Jandarmeriei Mehedinţi au executat un număr de 1031 misiuni de asigurare a ordinii publice. Pe segmentul de menținere a ordinii si siguranței publice, Inspectoratul a participat la un număr de 5088 misiuni de menţinere (860 independente, 4228 misiuni executate în sistem integrat), în care au fost angrenati 15721 jandarmi. Pe timpul misiunilor desfăşurate, au fost constatate 262 fapte de natură penală (183 constatate în mod independent, cu 109 de autori identificați și 79 în cooperare cu Poliția, fiind depistati 87 autori).Au fost aplicate un număr de 2429 sancţiuni contravenţionale, ce au constat în 1736 amenzi contravenţionale şi 693 avertismente.
În ceea ce privește paza și protecția instituţională, supravegherea şi ordinea publică în zona obiectivelor din competenţă, s-a asigurat paza unui număr de 24 obiective, fără a fi înregistrate evenimente negative sau situaţii de penetrare a obiectivelor sau a dispozitivelor de pază şi protecţie. Au fost organizate şi s-a asigurat paza unui număr de 58 transporturi de valori, 10 transporturi speciale şi 785 transporturi de corespondenţă clasificată.
O atenție deosebită a fost acordată activității de prevenire si combatere a faptelor antisociale, în perioada analizată fiind desfăşurate un număr de 259 activităţi de prevenire dintre care 13 acţiuni de prevenire şi combatere a consumului de droguri, ce au fost executate în parteneriat cu Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Mehedinţi, 65 de actiuni de prevenire a violenței în scoli, 14 actiuni de prevenire a delincvenței juvenile, 159 actiuni de prevenire a faptelor antisociale și a criminalității stradale, precum și 8 actiuni pe linia prevenirii violenței în sport în apropierea arenelor sportive.
La nivelul inspectoratului s-au primit spre executare un număr total de 694 mandate de aducere, 260 mandate fiind materializate prin însoţirea persoanei la instanţa de judecată, iar 434 mandate s-au materializat prin întocmirea de procese verbale. Mandatele de aducere au fost executate în 42 de localități.
În baza planurilor de colaborare/cooperare încheiate cu alte instituții pe diferite domenii de interes, au fost executate un număr de 249 acţiuni (cu Poliţia, executori judecătoreşti, structuri M.AI., organele care gestionează activitatea silvică, etc), în executarea cărora au fost implicați un număr de 986 jandarmi.
Principalele directii de acțiune stabilite pentru anul 2017 vizează creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului prin întrebuinţarea eficientă a structurilor de ordine publică, apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private.
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Mehedinţi
Compartimentul INFORMARE RELAȚII PUBLICE şi cu PUBLICUL
TV Privesc.EU Live
Parteneri
