Trimite-ne stirea ta!
Ambasadele României și Bulgariei la Belgrad, cu sprijinul Delegației UE în Serbia, au organizat o recepție pentru aniversarea a 10 ani de la aderarea României și Bulgariei la UE. Au participat Maja Gojkovic, Președinte al Parlamentului Republicii Serbia, Jadranka Joksimovic, Ministru fără portofoliu pentru Integrare Europeana din Serbia, Tanja Miscevic, Șef al echipei de negociere a Serbiei cu UE, alți oficiali sârbi, membri ai corpului diplomatic, societății civile, mediului de afaceri, ai comunităților etnice din Serbia și mass-media. Evenimentul a dat startul unei serii de manifestări, organizate în aceeași formulă, care se vor desfășura până la data de 9 mai, Ziua Europei, și care constau în trei dezbateri publice care vor avea ca temă Integrarea Europeana: beneficii și provocări.
Pentru şomerii din Mehedinţi, în anul 2017, se vor organiza 51 de cursuri de calificare şi recalificare, pentru dobândirea unor noi abilităţi, care să-i ajute să-şi găsească mai uşor un loc de muncă. Reprezentanţii AJOFM Mehedinţi au anunţat că aceste cursuri de formare profesională vor viza următoarele meserii: administrator pensiune turistica (2 cursuri), agent securitate (3 cursuri), baby sitter, barman (2 cursuri),brutar (2 cursuri), bucatar (3 cursuri), camerista (2 cursuri),coafor, cofetar-patiser,comerciant-vanzator marfuri alimentare (2 cursuri), comunicare in limba engleza, comunicare in limba germana, constructor montator structuri metalice, dulgher-tamplar-parchetar (2 cursuri),fierar-betonist montator prefabricate,formator, frizer (2 cursuri), ingrijitor batrani la domiciliu, inspector sanatate si securitate in munca, inspector resurse umane, instalator instalatii tehnico-sanitare si gaze, mecanic intretinere si reparatii, lucrator in comert (4 cursuri), lucrator in cresterea animalelor, lucrator in cultura plantelor, manager proiect (2 cursuri),manichiurist-pedichiurist, operator introducere, validare si prelucrare date (2 cursuri), ospatar/chelner (3 cursuri),sudor,zidar-pietrar-tencuitor (2 cursuri) şi zugrav-tapetar-ipsosar-vopsitor.
Şomerii se pot înscrie la oricare dintre cursurile menţionate mai sus, iar în momentul în care grupele de participanţi vor fi formate, vor fi demarate activităţile de instruire teoretică şi practică.
Pentru anul 2017, conform planului de formare profesională, vor beneficia de servicii de calificare/recalificare gratuite cel puţin 980 şomeri înregistraţi si 28 detinuti în meserii solicitate pe piaţa muncii, aceste forme de pregătire urmând a fi organizate prin Centrul Regional de Formare Profesională Mehedinti.
Toate cursurile de formare profesională se organizează cu monitorizare pe o perioadă de 12 luni de la data absolvirii, perioadă în care şomerii absolvenţi trebuie angajaţi într-un procent de cel puţin 30%.

Reprezentanţii Asociaţiei Obşteşti "Românii Independenţi din Serbia" anunţă printr-un comunicat de presă stoparea demersurilor privind desfiinţarea cancelaţiei de la Grebenaţ, de către autorităţile din Serbia. Pentru locuitorii din zona respectivă, este o adevărată victorie, căci instituţia vizată de autorităţile sârbe este una de referinţă pentru comunitatea de români din Grebenaţ.
"În baza demersurilor - Scrisorii deschise trimisă de Asociaţia de interes obştesc "Românii Independenți din Serbia"(RIS), în legătură cu decizia Adunării municipale Biserica Albă privind desfiinţarea Cancelariei Locale în localitatea românească Grebenaț (unicul sat românesc în plasa Biserica Albă), vă aducem la cunoştință că Ministerul Administrației de Stat şi Autoguvernării Locale de la Belgrad, a trimis o Scrisoare preşedintelui Comunei Biserica Alba şi preşedintelui Adunarii Municipale Biserica Albă prin care solicită ca decizia contraversată să fie REVIZUITĂ, respectiv pentru găsirea unui mod adecvat şi soluție viabilă pentru locuitorii aşezării Grebenaț, astfel încât să-și poată exercita toate drepturile. Menționăm că Asociația de determinant "Românii Independenți din Serbia" este singura care a reacționat şi a luat poziție fermă în apărarea drepturilor şi intereselor româneşti în localitatea Grebenaț, iar instituțiile instituţionale româneşti din Serbia, precum Consiliul Național Român şi C.P.E. "Libertatea", (care în continuare cenzurează activitatea RIS-ului) şi organizația de paradă, sprijinită până în prezent de DPRRP din cadrul MAE din Bucureşti datorită lui Eugen Popescu, au rămas simpli spectatori. Asociaţia de interes obştesc "Românii Independenți din Serbia" este o necesitate care acționează nemijlocit de un deceniu în beneficiul tuturor românilor din Serbia."
Luni, 30 ianuarie 2017, de la ora 18.00, la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", a avut loc cea de-a doua ediție a Galei Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice, ediția a II-a. Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor, cu sprijinul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Românilor de Pretutindeni).
Preşedintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, a susţinut, în deschiderea serii, un discurs despre importanţa sprijinirii comunităților de români de peste graniță."Toți românii din afara țării merită atât atenția, cât și dragostea noastră".
El a pledat pentru "sădirea" în sufletele românilor de pretutindeni a "dragostei de unire sufletească", care "trebuie să fie neapărat românitatea și românismul, dincolo de granițe, dincolo de statalități istorice sau întâmplătoare".
"E nevoie să ne simțiți alături de dumneavoastră indiferent unde v-ați afla, dincolo de păstrarea identității, dar, de multe ori și pentru recăpătarea identității", a adăugat președintele ICR.
Un scurt mesaj din partea Administrației Prezidențiale a transmis consilierul de stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, Sandra Pralong.
La eveniment a fost prezent și ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac.
Câștigătorii celei de-a doua ediții a Galei Premiilor de Excelență a Românilor din Comunitățile istorice sunt:
Din Republica Moldova, au fost premiați: Maria Bulat-Săhărneanu -- editorialist, autoare și realizatoarea de emisiuni la postul de radio Vocea Basarabiei; Nicolae Negru -- editorialist la Ziarul Național din Chișinău și la numeroase reviste și ziare de pe cele două maluri ale Prutului, membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova; Artemis Bălan -- vicepreședintele Asociației "Tinerii Moldovei"; Vlad Cubreacov -- jurnalist, expert în problematica minorităților românești din spațiul ex-sovietic, președintele Asociației "Răsăritul Românesc" din Republica Moldova.
De asemenea, au fost premiați Svetlana Stoinov -- director al Liceului "Mihai Eminescu" din Comrat, Regiunea Autonomă Găgăuzia, și Vasile Kovaliov, fost deținut politic, originar din zona Nistrului, care a petrecut 64 de ani în cea mai cruntă regiune a Gulagului, Kolyma, ultimul basarabean supraviețuitor al lagărelor cu regim sever din Estul Extrem al Siberiei.
Postul 10 TV, care difuzează producții media din cadrul proiectului Unirea TV, a primit un premiu pentru debut pe piața media din Republica Moldova, pentru promovarea valorilor românismului și spațiului informațional comun.
Din Ucraina, din sudul Basarabiei au fost premiați: Petru Șchiopu -- președintele Alianțe Creștin-Democrate a Românilor din Regiunea Odesa; Maria Popesku -- profesor de limba și literatura română; Tudor Iordăchescu (post-mortem) -- autorul monografiei satului Hagi Curda unde există singura biserică românească ridicată de statul român.
Din regiunea Cernăuți au primit premii: Aurica Bojescu -- președinte executiv al Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale și Secretar responsabil al Uniunii Interregionale "Comunitatea Românească din Ucraina"; Eugen Tovarnitschi -- directorul liceului "Mihai Eminescu" din Carapciu.
Din Maramureșul istoric au fost premiați: Ion Botoș -- președinte al Asociației "Dacia", promotor al românismului în regiunea Transcarpatia, partener anul trecut în proiectele derulate de ICR; Adriana Pop -- directorul liceului românesc din Slatina (Solotvino); Elena Șiman -- vicepreședintele Asociației "Speranța" din Slatina (Solotvino), dirijor al corului bisericii ortodoxe române "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" din Slatina (Solotvino).
Un premiu special a primit Elena Nandriș, primarul localității Mahala, din regiunea Cernăuți, strănepoata Aniței Nandriș, autoarea volumului "20 de ani în Siberia", apărută la Editura Humanitas.
"Prin cartea Aniței Nandriș, Mahalaua noastră e cunoscută pe tot globul. Cine știe ce înseamnă durere, durere de limbă, durere de grai, durere de pământul tău, durere de țară, țara ta natală! De locul unde te-ai născut! Aestea nu-s vorbe goale! Asta e prin ceea ce trecem noi. Că voi aveți. Prețuiți! Pentru că noi, ca să putem vorbi, să ne-nțelegeți ce spunem, luptăm! Doamne ajută", a declarat Elena Nandriș.
Din Serbia/Voivodina, au fost premiați: Daniel Magdu -- vicepreședinte Comunitatea Românilor din Serbia; Ion Omoran -- vicepreședinte Comunitatea Românilor din Serbia, redactor șef al revistei Cuvântul românesc.
Din Timoc, au fost premiați: Slavoljub Gacovic -- etnograf, profesor de istorie și arheologie; Filip Paunelovici -- etnograf, specialist în dansuri populare, costume, obiceiuri ale românilor din Valea Timocului; Stefan Radovanovic -- artist popular, instrumentist, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale.
Din Bulgaria, au fost premiați: Lucica Gheorghiev -- coordonator proiecte sociale, culturale și educaționale din partea Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, principala asociației românilor din Bulgaria; Milena Petrova -- lector de limba română, cultură și civilizație românească în cadrul claselor pilot cu predare în limba maternă organizate cu sprijinul statului român.
DinAlbania, au primit premii: Josif Kruti -- profesor de litere și coordonator al Școlii românești de la Divjaka și Ilia Bombaj -- lider important al românilor/aromânilor din Selenița.
Premiații pentru Ungaria au fost: Adela Kiss -- grafician, artist plastic, bursier al statului român la Academia de Artă „ Ioan Andreescu" din Cluj-Napoca și Ștefan Oroianu -- fost președinte al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, reputat artist plastic.
Comisia de jurizare a decis și acordarea unor premii onorifice, unor persoane care promovează prin activitatea domniilor lor românismul și valorile noastre comune acolo unde se află: Anca Corfu -- consul general al României la Cahul, Eleonora Moldovan -- consul general al țării noastre la Cernăuți, Roxana Iorgulescu -- jurnalist RRI, Liliana Văduva -- producător TVRI, Gina Ștefan -- jurnalist AGERPRES, preot Mihai Hau -- consilier patriarhal, Patriarhia Română, Ion Varta -- directorul Arhivelor de Stat de la Chișinău, Cătălin Josan -- solist.
Premiile au fost înmânate de Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru românii din afara granițelor din Camera Deputaților, Mircea Druc, prim-ministru al Republicii Moldova în perioada mai 1990 -- mai 1991, Michael Tița, consilier patriarhal, coordonatorul Sectorului relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești externe din cadrul Patriarhiei Române, Nicolae Brânzea, director general adjunct al Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi", Cristina Leorenț, director TVR Internațional, Radu Baltasiu, directorul Direcției Români din Afara Granițelor din cadrul ICR.
Gala a inclus momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Maria Gheorghiu, Veta Biriș, Vlad Miriță, Eliza Nirlu, Cătălin Josan, Cristofor Aldea Teodorovici, Ilie Caraș.
Premiile au fost acordate in semn de recunoaştere pentru personalităţilor şi proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei au fost premiați oameni de cultură, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în promovarea românismului și a limbii române în comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova și Albania.
sursa: icr.ro
Câteva sute de persoane au protestat la Drobeta Turnu Severin împotriva Ordonanţelor de Urgenţă, adoptate de Guvernul Grindeanu, marţi seara. Oamenii s-au strâns în faţa Palatului Administrativ, apoi, au străbătut arterele principale ale oraşului. Protestatarii s-au îndreptat spre sediul Partidului Social Democrat, unde au scandat împotriva Guvernului şi a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Protestatarii şi-au continuat drumul, cerând severinenilor să iasă din case şi să se alăture lor. Oamenii au scandat "Severinul cere: fără graţiere", dar şi "Mai am un singur dor: Dragnea scriitor". Pe pancarde, au scris mesaje împotriva guvernanţilor pe care i-au numit laşi, pentru că au acţionat la adăpostul nopţii, pentru a adopta ordonanţele de urgenţă despre care ştiau că vor provoca revolte. Protestul s-a încheiat în jurul orei 21,00.
sursa foto: Facebook
Protestul din Piaţa Victoriei din Bucureşti a degenerat, într-un mod nedorit de cea mai mare parte a oamenilor veniţi să-şi exprime nemulţumirea faţă de ultimele acţiuni ale Guvernului. Unii dintre protestatarii din Piaţa Victoriei au aruncat, miercuri seară, cu petarde şi torţe către jandarmi, oamenii legii folosind gaze lacrimogene şi ridicând gardul în zonă. Jandarmii au îndemnat oamenii să plece din Piaţa Victoriei. Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei a confirmat faptul că în incidente au fost răniţi jandarmi şi a fost nevoie de intervenţia Ambulanţei. Răniţi se află şi în rândul celor care au atacat jandarmii. Persoanele care au aruncat materiale pirotehnice şi obiecte contondente, provocând incidentele, au apărut în Piaţa Victoriei după ora 21,00, după cum declară purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române. Se crede că persoanele violente din PIaţa Victoriei care au atacat jandarmii sunt membrii ai galeriilor echipelor de fotbal, întrucât modul lor de acţiunea seamănă foarte mult cu incidentele agresive care au loc pe stadioane. Protestatarii care au venit încă de la ora 17,00 s-au delimitat de grupul violent şi s-au retras într-un colţ al pieţei unde încearcă să continue protestul. La manifestaţia de miercuri seara au fost prezenţi peste 100.000 de oameni.
De mâine, 1 februarie 2017, va intra în vigoare Legea nr. 1/2017, care, între altele, elimină cvasitotalitatea taxelor aferente serviciilor consulare prestate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.
În consecință, începând cu data de 1 februarie 2017, cetățenii români din străinătate vor beneficia de prestarea cu titlu gratuit a serviciilor consulare în materie de întocmire a actelor de stare civilă, a actelor notariale (autentificări, legalizări, certificări), eliberare a titlurilor de călătorie, acordare/redobândire a cetățeniei române, procurare de acte judiciare și extrajudiciare, verificare a valabilității permiselor de conducere, precum și a altor servicii consulare.
La eliberarea pașapoartelor simple electronice și a celor temporare, a fost eliminată taxa consulară aferentă, care constituia venit la bugetul de stat, cu mențiunea că de la solicitanți se va percepe în continuare, la fel ca la depunerea cererilor în țară, contravaloarea blanchetelor pașapoartelor (în cuantum de 59 euro pentru un pașaport simplu electronic, respectiv 20 euro pentru unul temporar), care reprezintă costul de producție al acestor documente de călătorie și care se virează către producători.
La autentificarea actelor notariale care urmează a fi utilizate în cadrul unor proceduri notariale din România, se va încasa doar tariful de publicitate notarială în vederea înscrierii actelor respective în registrele naționale notariale din țară (în cuantum de 3 euro), care se virează către Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, taxa consulară aferentă fiind eliminată.
Pentru a asigura aplicarea noilor prevederi legale în condiții de maximă eficiență și operativitate, în interesul cetățenilor români care apelează la serviciile consulare, MAE a întreprins o serie de demersuri vizând actualizarea procedurilor și instrumentelor de lucru specifice, gestionarea corespunzătoare a activității de preluare și procesare a cererilor de servicii consulare, precum și diseminarea informațiilor privind noul regim de taxare în rândul comunităților românești din străinătate.
De asemenea, printr-un act normativ adoptat recent la nivelul Guvernului, a fost reglementată și finanțarea din alocații bugetare a unor activități care anterior erau suportate exclusiv din taxele de urgență accesorii taxelor consulare, precum asistența financiară în anumite cazuri umanitare și retribuirea personalului consular angajat pe plan local.
Tot printr-o decizie recentă a Guvernului, schema de încadrare cu personal a serviciului exterior al MAE a fost suplimentată cu 50 de posturi consulare, în vederea optimizării capacității de procesare a serviciilor consulare.
Mii de oameni au ieşit în stradă, în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării, pentru a protesta împotriva adoptării Ordonanţelor de urgenţă care vizează graţierea şi modificarea Codurilor Penale. La Bucureşti, oamenii s-au strâns în faţa Palatului Victoria şi cer demisia Guvernului. Protestatarii scandează "Demisia", "PSD-Ciuma roşie", Legea-i lege pentru toţi, nu-i făcută pentru toţi!", "Hoţii" sau "Nu scăpaţi". Manifestanţii continuă să vină în faţa Executivului. Deşi, nici metroul şi nici mijloacele de transport în comun nu mai circulă la ora transmiterii acestei ştiri, oamenii continuă să vină în număr mare în faţa Guvernului. Proteste au loc şi la Arad, Timişoara, Sibiu, Cluj, Iaşi, Constanţa, unde mii de oameni îşi arată nemulţumirea şi cer demisia Guvernului.
De la 1 februarie, vor fi eliminate 22 de taxe nefiscale, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne. Opt dintre acestea se adresează şoferilor. Este vorba despre taxele prevăzute de Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, care erau necesare eliberării unor documente la ghișeele Direcția Regim Permise și Înmatricularea Vehiculelor, astfel:
• Taxă examinare obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E – 6 lei;
• Taxă examinare obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile C, C1, Tr, D, D1, CE, DE, C1E, D1E, Tb şi TV – 28 lei;
• Taxă examinarea persoanelor cărora le-a fost anulat permisul de conducere, pentru categoriile cuprinse în permisul anulat, precum şi a persoanelor care au fost respinse de 3 ori la examenul pentru obţinerea aceleiaşi categorii a permisului de conducere, precum şi pentru persoanele care nu au absolvit o şcoală de conducători de autovehicule, cu excepţia celor pentru categoriile B, B1, B+E – 84 lei;
• Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată de până la 3.500 kg inclusiv – 60 lei;
• Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule şi remorci cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg – 145 lei;
• Taxă de autorizare provizorie a circulaţiei autovehiculelor şi remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar – 9 lei;
• Taxe de autorizare a circulaţiei pentru probe a autovehiculelor şi remorcilor – 414 lei;
• Înregistrarea cererilor persoanelor fizice şi juridice privind furnizarea unor date din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, precum şi din Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare şi din registrele judeţene şi al municipiului Bucureşti de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare – 5 lei.
Pe lângă acestea, vor fi eliminate și alte 3 taxe: pentru aplicarea, de către instituțiile prefectului, a apostilei pe actele oficiale administrative, la solicitarea persoanelor fizice (22 lei) sau juridice (44 lei), precum și înregistrarea cererilor pentru aplicarea apostilei ( 3 lei).
În ceea ce priveşte serviciile prestate pentru eliberarea documentelor de călătorie, menționăm că de la 1 februarie a.c., din costul pașaportului vor fi eliminate taxa pentru serviciul public prestat, respectiv 22 lei, și tariful suplimentar pentru eliberarea pașaportului simplu temporar, 100 lei.
Astfel că, potrivit noilor reglementări, noile taxe pe care le vor achita cetățenii pentru eliberarea pașapoartelor, în cazul cererilor depuse în țară, vor fi următoarele:
• Pașaportul simplu electronic (cu valabilitate 5 ani, eliberat persoanelor peste 12 ani) - 258 lei;
• Pașaportul simplu electronic (cu valabilitate 3 ani, eliberat persoanelor sub 12 ani) - 234 lei;
• Pașaportul simplu temporar (cu valabilitate 1 an): - 96 lei.
De asemenea, se elimină taxa de 22 lei pentru furnizarea datelor din Registrul Național de Evidență a Pașapoartelor Simple si pentru eliberarea adeverințelor referitoare la: exercitarea dreptului la liberă circulație în străinătate; istoric de pașapoarte; perioada în care solicitantul a avut statutul de cetățean roman cu domiciliul în străinătate.
Totodată, alte 6 taxe extrajudiciare de timbru și 2 taxe consulare pentru servicii prestate în domeniul evidenței persoanelor și al stării civile vor fi eliminate începând cu data de 1 februarie a.c.
• Taxa pentru eliberarea certificatelor de atestare a cetățeniei și a domiciliului; eliberarea copiei de pe decizia de schimbare a numelui; eliberarea și preschimbarea actelor de identitate pentru cetățenii români; înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei; eliberarea cărţii de identitate provizorii - 5 lei;
• Taxa pentru schimbarea numelui - 15 lei;
• Taxa pentru eliberarea certificatelor de atestare a cetățeniei și a domiciliului - 22 lei,
• Taxa pentru identificarea unei persoane pe teritoriul României - 35 lei.
Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017 şi va intra în vigoare de la 1 februarie.
Institutul Cultural Român Budapesta susține participarea UNATC „I.L.Caragiale" din București la Festivalul Universitar Internațional FACT (Festival.Arts.Cinema.Theatre) din Budapesta, cu spectacolul „Idiotul" de F.M. Dostoievski, în dramatizarea și regia Bogdanei Darie.
Spectacolul va avea loc în data de 3 februarie 2017, ora 20:00 în sala Pod (Padlás) a Universității de Artă Teatrală și Film din Budapesta (VIII.,Vas u. 2/c).
Festivalul FACT, organizat în perioada 3-6 februarie 2017, este dedicat academiilor de teatru și film din Europa. Prima ediție a festivalului va găzdui producții din patru academii din străinătate și două din Ungaria: Bayerische Theaterakademie „August Everding" (München, Germania), DAMU (Praga, Republica Cehă), Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale" (București, România), Accademia Teatro Dimitri (Verscio, Elveția), Facultatea de Artă a Universității din Kaposvár (Ungaria) și instituția gazdă - Universitatea de Artă Teatrală și Film din Budapesta. În cadrul festivalului FACT va avea loc și Conferința Anuală a organizației internaționale E:UTSA (EUROPE: Union of Theatre Schools and Academies).
Distribuția: Prințul Mîșkin - Alexandru Făiniși, Rogojin - Kostas Mincu, Nastasia Filipovna - Alexa Tofan, Ippolit Terentiev - Alexandru Petcu, Varia - Ada Dumitru, Ganea - Cozmin Dinu, Toțki - Stama Alexandru, Aglaia Epancina - Marina Fluerașu, Generalul Epancin - Alin Potop, Generăleasa Epancina - Nicoleta Moscalenco, Ptițîn - Victor Bădoi.
Regia: Lector univ. dr. Bogdana Darie; asistent regie și mișcare scenică: drd. Romina Sehlanec; lumini: Gabriel Olteniceanu; sunet: Cristian Lupoae.
Spectacolul beneficiază de traducere în limba engleză. Durata: 140 de minute, cu o pauză.