Sâmbătă, 31 octombrie 2015, Arhivele Naţionale aniversează 153 de ani de activitate ca structură unificată din cele două instituţii care funcţionau în Moldova şi Ţara Românească. La ceas aniversar, directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi, istoric prof.univ.dr . Tudor Răţoi a răspuns cu amabilitate la câteva întrebări pe această temă. (Interviu realizat de Alexandra Dediu)

A.D. Domnule director Tudor Răţoi, care este semnificaţia zilei de 31 octombrie pentru instituţia Arhivelor Naţionale?

T.R. 31 octombrie este data la care a fost adoptată o măsură de o importanţă specială pentru instituţia Arhivelor Româneşti, în sensul că urmare a unui Jurnal al Consiliului de Miniştri şi apoi a unui Decret Domnesc de la 1862, Arhivele din cele două Principate Române care se uniseră în 1859, s-au unificat. Cu alte cuvinte, din data de 31 octombrie 1862 Arhivele Româneşti au funcţionat ca o singură instituţie. În plus, prin aceeaşi măsură ele au fost puse sub oblăduirea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, altfel spus au fost date în grija unui minister cu comprehensiune culturală şi educativă, bineînţeles şi religioasă, care se va îngriji de funcţionarea instituţiei multă vreme după aceea. După 1862 au fost adoptate o serie de alte măsuri care au perfecţionat funcţionarea instituţiei până în 1925, când vom avea o lege specială a arhivelor şi aceast moment fiind încă unul deosebit de important în viaţa instituţiei noastre.

A.D. Cum a marcat anul acesta instituţia pe care o conduceţi, „Ziua Arhivelor Naţionale”?

T.R. La forţele şi mijloacele pe care le avem la dispoziţie, încercăm să marcăm şi noi acest moment prin organizarea „Zilei Porţilor Deschise”. Astăzi fiind vineri, ziua lucrătoare de dinaintea datei de 31 octombrie, cei care au trecut pragul instituţiei noastre au avut ocazia să vadă depozitele, (însoţiţi de personalul Arhivelor) să vadă cum sunt organizate şi păstrate documentele, să obţină relaţii în legătură cu aceste activităţi, în legătură cu accesul la documente, cu felul în care sunt primite solicitările cetăţenilor, cum sunt rezolvate, cum sunt date răspunsurile, cum se face cercetarea la sala de studiu, în general, cum funcţionează instituţia. Cei care au trecut pragul instituţiei noastre azi, din păcate nu foarte mulţi, au putut să vadă că instituţia este una deschisă, o instituţie cu o dimensiune socială foarte puternică şi că de multe ori de aceasta depinde rezolvarea unor probleme foarte concrete ale oamenilor . Am avut bucuria să primim din partea unui priten adevărat al instituţiei noastre, domnul colonel Victor Şerban pe care-l cunosc mulţi cetăţeni ai municipiului Drobeta Turnu Severin , să primim din partea ONG-ului pe care-l conduce un mesaj emoţionant prin conţinut. Domnia sa nu uită niciodată de această zi aniversară, ne telefonează cu 1-2 săptămâni înainte, ne reaminteşte de eveniment şi se interesează ce activităţi intenţionăm să organizăm cu acest prilej.

A.D. Aniversarea instituţiei este cu siguranţă şi un moment al bilanţului. Ce ar trebui consemnat pe agenda de lucru a anului 2015 la capitolul realizări?

T.R. Am avut câteva lucruri pe care le putem încadra ca realizări în anul 2015. Aş aminti în primul rând faptul că ne-am continuat activitatea de publicare a documentelor municipalităţii severinene. Şi anul acesta, ca dealtfel în fiecare an, de „Zilele Severinului” a apărut vol.IX al acestei serii de documente, de această dată cele care marchează anul 1929 . Tot în aceeaşi perioadă instituţia noastră a adus în atenţia cetăţenilor urbei o expoziţie stradală foto-documentară etalată pe 15 panouri, care a fost amplasată în zonele de mare circulaţie din oraş de la acel moment. Ea s-a intitulat „Sport şi divertisment în Severinul interbelic” iar în toamnă am organizat cu ocazia evenimentului anual „Toamna severinenă”, o expoziţie denumită generic „ Ada-Kaleh, ostrovul mitologic”, o expoziţie de asemenea foarte apreciată în rândul vizitatorilor din acea perioadă. Ar fi de menţionat totodată participările la sesiuni ştiinţifice din ţară, la Târgu-Mureş, Bacău şi alte oraşe, dar şi în urbea noastră, nu mai departe de ziua de ieri când s-au derulat lucrările Simpozionului Internaţional Drobeta – Arheologie, Istorie, eveniment organizat de Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, iar în perioada imediat următoare ne vom deplasa la o sesiune ştiinţifică a Muzeului Banatului din Timişoara. Prin urmare am realizat câteva activităţi importante menite să valorifice patrimoniul nostru arhivistic şi sperăm că acest lucru se înscrie în nota distinctă a acestui an. Tot pe plan strict profesional am avut în atenţie o activitate extrem de importantă, de îndrumare şi control a creatorilor şi deţinătorilor de documente, cu o concentrare specială pe creatorii din Administraţia Publică unde de regulă se constată şi lucruri bune, dar din păcate şi lucruri mai puţin bune, pe acestea din urmă ne străduim să le îndreptăm, să aducem creatorii şi deţinătorii de documente cât mai mult în litera şi în spiritul legii arhivelor naţionale.

A.D. Şi dacă tot am vorbit despre bilanţul activităţii instituţiei, ţinând cont că se apropie şi finalul de an, aţi trasat deja agenda de priorităţi ale instituţiei pentru 2016?

T.R. Chiar în această perioadă ne cristalizăm obiectivele pentru 2016, avem obiective care urmăresc liniile de bază şi permanente ale instituţiei, cum ar fi cel despre care am amintit deja, îndrumarea şi controlul, vom continua publicarea documentelor municipalităţii, vol.X- documentele anului 1930 şi în plus, faţă de ceea ce am făcut până acum, intenţionăm ca împreună cu colegii din Oltenia să edităm un album de documente. În cele 300 de pagini pe care estimăm că le va avea vom face referire la Oltenia în primul război mondial sau mai exact Oltenia în Războiul Reîntregirii Naţional Statale Româneşti. De asemenea avem în vedere să participăm şi anul viitor la cele două evenimente tradiţionale din viaţa municipiului, „ Zilele Severinului „ şi „Toamna Severineană”. Şi nu în ultimul rând vom participa la valorificarea .potenţialului pe care vi-l vom oferi, odată cu reintroducerea în circuit public a Palatului de Cultură pentru că , după cum se cunoaşte şi sper să se realizeze, la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie, va avea loc inaugurarea Palatului Culturii din Drobeta Turnu Severin, după ample lucrări de restaurare pe care le-a cunoscut în ultimii ani .

A.D. La final, vă invit domnule director să adresaţi un mesaj, la ceas aniversar, către cei care au trecut măcar o dată pragul Arhivelor Naţionale Mehedinţi, şi celor care urmează să-l treacă.

T.R. Aş vrea să le transmit tuturor cetăţenilor că Arhivele Naţionale Mehedinţi reprezintă o instituţie absolutamente deschisă, o instituţie care va face tot ceea ce este posibil să satisfacă toate pretenţiile celor care îi trec pragul, fie că sunt clienţi obişnuiţi care îşi caută drepturile, fie că sunt cercetători ştiinţifici. Arhivele Naţionale rămân o instituţie care încearcă să-şi consolideze locul în sistemul instituţional al ţării şi suntem convinşi că anul 2016 va reprezenta un moment în care atât interesele oamenilor cât şi ale instituţiei ca atare se vor îmbina armonios.