Trimite-ne stirea ta!
Un eveniment important în viața politică a oraşului Kladovo, din Serbia, a avut loc zilele trecute. În 20 octombrie, Ambasadorul României în Serbia, Daniel Banu şi Consulul General al României de la Zajecar, Iulian Niţu, s-au aflat la Kladovo pentru o întâlnire de lucru cu autorităţile locale. Mai exact, conducerea Primăriei, formată din primarul dr. Dragan Budujkic, managerul Radisav Cuculanovic și șeful administrației, Jovan Stingic, s-au întâlnit cu cei doi oficiali români pentru a discuta probleme importante, ce vizează proiectele transfrontaliere, dar şi comunitatea de români.
Domnul Ambasador și-a manifestat intersul să viziteze Primăria din Kladovo deoarece, așa cum au subliniat și distinsele gazde, Dunărea nu trebuie să despartă popoarele de pe cele două maluri, ci să constituie un liant pentru acestea.
La întâlnirea care a avut loc în sala de festivități a Primăriei, pentru început discuțiile au fost axate pe participarea la sesiunile de finanțare IPA2, pentru care Primăria Kladovo are, deja, opt proiecte transfrontaliere, într-o fază avansată de realizare și două în stadiul de pregătire. Ambasadorul României în Serbia i-a asigurat pe cei prezenți de sprijinul total al Excelenței Sale, afirmând că în mod sigur experiența acumulată în cadrul desfășurării proiectelor IPA1 va juca un rol important în descoperirea proiectelor care să asigure finanțarea obiectivelor fixate de aceștia în perioada viitoare.
Minoritățile naționale au constituit un alt punct de discuții, înalții oficiali români subliniind faptul că respectarea drepturilor acestora este una dintre condițiile de integrare în UE.
Impresia generală a întâlnirii nu a fost una rece, oficială, ci mai degrabă a unei sesiuni de lucru între prieteni, între oameni cu vederi deschise spre un viitor comun prosper.
Diana Solkotovic
Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a fost gazda celei de a doua ediții a Întâlnirilor “Românii de Pretutindeni”, un for de discuții dedicat problemelor ce privesc politicile publice dedicate comunităților din afara granițelor.
Întâlnirea a inclus colocviul „Românii din comunităţile istorice sud-dunărene: bursieri de succes ai statului român”, organizat de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română.
La eveniment au mai participat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Științifice, Liviu Pop, ministru delegat pentru dialog social, vicepreședinta Camerei Deputaților, Rodica Nasar, Ion Caramitru, președinte al Societății de Cultură Macedo-Române, Daniel Ioniță și Radu Podgorean, secretari de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și, în calitate de moderator, Remus Pricopie, rector al SNSPA și fost ministru al Educației.
Comunitățile române sud-dunărene au fost reprezentate de foști și actuali bursieri ai statului român, persoane recunoscute prin activitatea depusă în direcția susținerii identității românești în țările de origine. Printre aceștia s-au numărat domnii Predrag Balașevici și Zavija Jurj din Valea Timocului (Serbia), Aleksandar Najdanovici și Alexandar Savici, reprezentând asociația studenților timoceni care studiază la Universitatea din Craiova, Ilja Gjoka din Albania, Ivo Gheorghiev din Bulgaria, precum și Steriu Papuli, din Macedonia.
În cuvântul de deschidere, ministrul delegat a subliniat importanța pe care o are educația în demersul de păstrare al identității etnice, subliniind hotărârea statului român de a-i sprijini pe românii din comunitățile sud-dunărene să studieze în limba maternă la toate nivelurile de școlarizare, inclusiv prin burse acordate în centre universitare din țara noastră. Nu în ultimul rând, a remarcat faptul că românii sud-dunăreni se confruntă cu riscul asimilării și confuziei identitare, provocare ce trebuie să primească un răspuns susținut din partea mediului asociativ, cu sprijinul României.
„Pentru a veni în sprijinul eforturilor comunităților românești de a-și păstra identitatea, statul român susține educația în limba română la toate nivelurile. Un aspect căruia statul român îi acordă o atenție deosebită este cel al sprijinirii accesului tinerilor din comunitățile sud-dunărene la învățământ universitar și post universitar în limba română, chiar în România. Așteptarea noastră este ca, după terminarea studiilor, bursierii să se implice în susținerea eforturilor comunității din care provin. Comunitățile românești sud-dunărene se confruntă cu riscul asimilării și confuziei identitare. Este o provocare ce trebuie să primească un răspuns din partea mediului asociativ, cu sprijinul țării noastre” a spus Angel Tîlvăr.
Ministrul Educației și Cercetării Științifice, Sorin Cîmpeanu a subliniat importanța protocolului încheiat recent între instituția sa și Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni, act ce permite cooperarea interinstituțională în domeniul păstrării identității prin educație.
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a subliniat eforturile depuse în ultimii ani de statul român în plan bilateral pentru obținerea unui cadru care să permită României să vină în sprijinul comunităților de peste granițe în domeniul educației.
Nu în ultimul rând, președintele Societății de Cultură Macedo-Române Ion Caramitru a scos în evidență rolul istoric salutar pe care România l-a avut în salvgardarea aromânilor și păstrarea identității lor, remarcând importanța sprijinului acordat și în prezent membrilor acestei comunități de la sud de Dunăre.
În cadrul evenimentului, doamna Rodica Nassar, vice-președintă a Camerei Deputaților, a transmis un mesaj din partea președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.
În secțiunea special dedicată reprezentanților comunităților sud-dunărene, vorbitorii au subliniat necesitatea îmbunătățirii cadrului existent. Astfel,, aceștia au propus implicarea asociațiilor constituite la nivelul comunității în procesul de selectare a studenților bursieri. De asemenea, au susținut necesitatea introducerii unor cursuri de cultură și civilizație românească pentru bursieri, precum și crearea unor programe care să aibă în vedere activitatea lor educativă extra-curriculară, în timpul studiilor efectuate în România. Nu în ultimul rând, a fost subliniată nevoia de identificare a unor modalități prin care studenții bursieri să se reîntoarcă în comunitate pentru a sprijini mai departe eforturile acesteia.
Comunitatea românească din Ucraina încearcă pe căi oficiale să-i convingă pe cei care sunt în fruntea ţării că în Ucraina nu există limbă moldovenească, ci doar limba română. Românii solicită autorităţilor statului ucrainean să unifice cele două programe de învăţământ în limba română (regiunea Cernăuţi) şi în aşa-numita limbă moldovenească (regiunea Odesa) într-o singură programă.
Problema a fost discutată la Cernăuţi,cu ocazia întrunirii liderilor Societăţilor cultural-naţionale româneşti din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi fostul ţinut Herţa. Aceştia au semnat Scrisoarea de susţinere a demersurilor făcute de românii din regiunea Odesa,către Preşedinţia, Guvernul Ucrainei, Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, alte instituţii ale statului ucrainean în vederea unificării celor două programe de învăţământ, în limba română şi în aşa-zisa limbă moldovenească, într-o singură programă.
Potrivit unui comunicat de presă emis de către organizatorii şedinţei, „în urma dezbaterilor problemei aflate pe ordinea de zi a întrunirii a fost luată decizia de a continua demersurile în vederea promovării adevărului istoric şi ştiinţific, susţinerii învăţământului în limba română din regiunea Cernăuţi şi din alte regiuni ale Ucrainei, unde se întreprind măsuri în vederea restrângerii acestuia, de a se adresa din nou instituţiilor de resort din Ucraina, Republica Moldova şi România, precum şi către diverse instituţii europene în vederea apărării dreptului populaţiei româneşti din Ucraina de a învăţa în limba maternă, şi de a numi limba în care vorbim corect, aşa precum ea este recunoscută pretutindeni în lume ca fiind LIMBA ROMÂNĂ. ŞI – vorba lui Eminescu, cel care a ridicat-o la cel mai înalt grad de frumuseţe – PUNCTUM”.
Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” şi Preşedintele Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuţi, a menţionat că toate societăţile naţional-culturale româneşti din regiunea Cernăuţi au aderat la demersurile românilor din regiunea Odesa, printr-o Scrisoare de susţinere, expediată cu aproape două luni în urmă pe adresa instituţiilor statului ucrainean, capabile să soluţioneze problema respectivă.
A doua ediție a întâlnirilor „Românii de Pretutindeni” aduce în prim-plan românii din comunităţile istorice sud-dunărene. Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni organizează marți, 20 octombrie, a doua ediție a întâlnirilor „Românii de Pretutindeni”, un for de discuție privind relația dintre România și românii de peste hotare în contextul globalizării și integrării europene. Evenimentul, organizat de Departamentul Politici pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Societatea de
Tema, care va fi supusă analizei de această dată, vizează “Educație și Identitate” prin colocviul „Românii din comunităţile istorice sud-dunărene: bursieri de succes ai statului român”.
Gazda întâlnirii va fi Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare. Alături de el vor participa, Ion Caramitru, președintele Societății de Cultură Macedo-Române, Viorel Stănilă, fost ambasador al României în Albania, Remus Pricopie, rector al SNSPA, fost ministru al Educației, specialiști din cadrul ministerului Educației, precum și bursieri meritorii ai statului roman, originari din comunitățile românești sud-dunărene (Albania, Macedonia, Serbia).
Dezbaterea urmărește creșterea interesului și gradului de cunoaștere privind tematica românilor de pretutindeni al specialiștilor care lucrează în instituțiile publice cu competențe în domeniu, cercetătorilor, profesorilor și studenților interesați de relații internaționale, sociologie, științe politice, drept, istorie, geografie, economie, pedagogie, filologie, etnografie și folclor, antropologie, studii românești, mass-media.
În contextul integrării europene și al globalizării, identitatea nu mai este limitată de granițe. Românii care trăiesc dincolo de hotarele României resimt o puternică legătură cu țara, dorința de a contribui la dezvoltarea, bunăstarea și afirmarea locului ei în lume. Pentru România, această realitate a determinat creșterea preocupării politice și a atenției acordate tuturor acestor oameni. Locul și rolul românilor de peste hotare a fost recunoscut în toate actele politico-juridice fundamentale ale statului român.
Întâlnirile „Români de pretutindeni”, organizate de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare, își propun să reunească specialiști în politică externă, cercetători, jurnaliști, membri ai societății civile și nu numai, din țară și de peste hotare, orice voce care poate aduce o contribuție în ce privește identificarea unor noi oportunități de acțiune și politici publice.
Sursa: timpromânesc.ro
Corneliu Gurin, procuror general al Republicii
Liderul PLDM spune martorii în dosarul Băncii de Economii au fost manipulați și șantajați de către instituțiile controlate de democratul Vladimir Plahotniuc.
Filat spune că își va demonstra nevinovăția și şi-a îndemnat colegii din Comisia juridică să voteze pentru ridicarea imunității sale. „Spuneam în debutul ședinței de astăzi că eu nu am nevoie de imunitate parlamentară. Mesajul meu pentru colegii din Comisia juridică este să voteze pentru scoaterea acestei imunități. În calitate de cetățean voi contribui la mersul anchetei. O să-mi demonstrez nevinovăția”, a declarat Filat.
PLDM face parte din coaliția de guvernare din Republica Moldova, alături de Partidul Democrat și de Partidul Liberal, însă între cele trei partide, aflate la guvernare din 2009, au existat adesea tensiuni.
Omul de afaceri Vladimir Plahotniuc este membru al Partidului Democrat, pe listele căruia a fost ales deputat, la un moment dat, și a ajuns chiar vicepreședinte al Parlamentului în precedenta legislatură.
Omul de afaceri de origine israeliană Ilan Shor a fost, în primă fază, principalul suspect pentru dispariția miliardului de dolari, dar ulterior, în vara acestui an, a fost ales, încă din primul tur, primar al oraşului Orhei.
Sursa: Digi24
Românii din Voivodina-Serbia caută organizator pentru Marele Festival al Românilor. Potrivit rtv.rs, Consiliul Executiv al Marelui festival de folclor al Românilor din Voivodina anunţă concurs pentru stabilirea organizatorului ediției din anul
Toți cei interesați să organizeze festivalul trebuie să depună Fișa de potențial organizator și alte documente necesare. Fișa de anunțare trebuie să justifice titlul de candidat potențial și să prezinte dovezi că pot fi organizatori, respectiv factorul uman, condițiile tehnice pentru organizarea festivalului, sprijinul financiar, precum și momente speciale. Anunţurile cu numele candidaților care îndeplinesc condițiile pentru organizarea Marelui Festival vor fi trimise pe adresa Festivalului.
CONSILIUL MARELUI FESTIVAL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA –REPUBLICA
STR. TUDOR VLADIMIRESCU 168
26216 UZDIN
Sursa: rtv.rs