Elevi și profesori de la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, cu sediul la Doroțcaia, în Transnistria, împreună cu reprezentanții Asociației Promo-LEX, au organizat joi, 19 octombrie, o acțiune de protest în fața Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Manifestanții au cerut asigurarea dreptului la educație în regiunea transnistreană, dar și executarea hotărârii Curții Europene pentru Drepturile Omului, pronunțată acum cinci ani, prin care Rusia a fost recunoscută responsabilă de violarea dreptului la educație în cazul a 170 de reclamanți, transmite IPN, citat de timpul.md. În urmă cu 15 ani, elevii şi profesorii din Grigoriopol au fost scoşi cu forţa din instituţia de învăţământ. Grigoriopol se află în regiunea transnistreană şi este controlat de forţele separatiste din stânga Nistrului. Pentru a continua să înveţe în limba română, elevii şi profesorii fac neveta la Doroţcaia, aflată tot în Transnistria, dar într-o zonă controlată de autorităţile de la Chişinău. 

Directorul „Promo-LEX”, Ion Manole, a declarat că astăzi se împlinesc exact cinci ani de la pronunțarea hotărârii CEDO, însă chiar și după această perioadă, reclamanții sunt în așteptarea onorării acelor obligațiuni pe care le are Federația Rusă conform dreptului internațional. „Drepturile acestor oameni continuă să fie încălcate. Deja, s-au perindat câteva generații și numărul de elevi din aceste instituții de învățământ scade dramatic. Chiar și conform constatărilor Curții Europene, acest lucru nu este generat doar de factorii demografici, dar și de presiunile la cere sunt supuși elevii, părinții și profesorii acestor instituții. Nu ne dorim altceva decât să fie respectată și implementată hotărârea Curții în această cauză și dorim ca acești elevi, acești profesori, să studieze conform drepturilor lor și a convingerilor pe care le au”, a precizat Ion Manole.

Directoarea Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi, a menționat că de zece ani li se încalcă drepturile la educație. Deși, de cinci ani, Curtea Europeană le-a făcut dreptate, lupta continuă și astăzi, pentru că nimic nu s-a schimbat. „Am venit să-i spunem Federației Ruse că rana este vie și sângerează. E timpul să ia măsuri. Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol cred că are cea mai dureroasă istorie. Noi încă în 2002 am scoși cu forța din clădirea școlii din Grigoriopol și de 15 ani suntem obligați, în fiecare zi, să facem naveta cu copiii la Doroțcaia, ca să poată face școală în limba română. Și noi credem că este anormal acest lucru”, a mai spus directoarea instituției.

Svetlana Jitariuc, directoarea adjunctă al Liceului, spune că este vorba despre o responsabilitate enormă pentru copii, care zilnic urcă în autocare ca să ajungă la ore, în schimbul doi, mai ales acum, când s-au scurtat zilele. Elevii ajung noaptea de la ore, iar de la locul în care staționează transportul trebuie să mai meargă ca să ajungă acasă. „Le cerem echitate, întâi de toate, pentru că dreptul ni l-am luat noi singuri, dar cu un sacrificiu enorm – sacrificiul de a ne lua responsabilitatea pentru soarta acestor copii. Și chiar dacă nu este simplu, noi nu putem să cedăm pentru că aceasta este onoarea noastră și demnitatea. Este ceva ce trebuie să o facă cineva pe pământul acesta, ca să aducă un adevăr pe care trebuie să-l cunoască copiii”, a spus Svetlana Jitariuc.

Rosian Vasiloi, expert în securitate, și-a exprimat solidaritatea cu elevii și profesorii din instituțiile de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Potrivit lui, în condițiile în care situația acestor copii și pedagogi se agravează, autoritățile de la Chișinău, în mod special Președinția, care face jocul Rusiei, tac. Expertul a îndemnat și elevii de la Chișinău să se solidarizeze cu elevii din Transnistria.

Participanții la acțiunea de protest au mers la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, dar și la Președinție pentru a transmite autorităților apelul să intervină pe lângă Federația Rusă în vederea executării hotărârii CEDO, din 19 octombrie 2012 și să asigure astfel dreptul la educație în stânga Nistrului. 

sursa: timpul.md

foto: unimedia

Mai multe secţii medicale ale Insitutului Mamei şi Copilului, de la Chişinău, au fost renovate cu fonduri de la Guvernul României. Ambasadorul român, Daniel Ioniță, a fost prezent  la inaugurarea Secțiilor Radiologie și imagistică, Diagnostic funcțional și Endoscopie, eveniment ce s-a desfăşurat marţi, 17 octombrie.

De asemenea, la inaugurare au fost prezenți Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova, Stela Grigoraș, Directorul IMSP Institutul Mamei și Copilului, Sergiu Gladun, precum și reprezentanți ai corpului medical.

Lucrările finanțate de Guvernul României, din bugetul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare gestionat de Ministerul Afacerilor Externe de la București, fac parte din proiectul de renovare, reabilitare și dotare cu echipamente a maternității și departamentului pediatrie din cadrul Instituției Medico-Sanitare Publice Institutul Mamei și Copilului. Lucrările prevăzute în cadrul proiectului, care beneficiază de granturi cumulate de 2.500.000 Euro, au debutat la începutul anului 2015.

Secția Radiologie și Imagistică efectuează anual aproximativ 25.000 de investigații radiologice, 900 tomografii computerizate, 850 iroscopii, 900 urografii, 750 cistografii micționale, 10.000 de examinări ale cutiei toracice, 8.500 ale sistemului osteoarticular și 5.000 examinări ale cavității abdominale.

Secția Diagnostic funcțional dispune de 5 cabinete pentru examinarea pacienților din staționar și, parțial, copiilor și femeilor care se adresează policlinicii. Anual, sunt efectuate aproximativ 20.000 examinări.

Sectia Endoscopie, fondată în anul 1980, efectuează anual peste 4000 de investigații, dintre care 500 sunt curative.

Suma totală a investiției pentru renovarea secțiilor Radiologie și Imagistică, Diagnostic funcțional și Endoscopie a fost de aproximativ 210.000 de Euro, inclusiv mobilier.

Anim'est Chişinău, singurul festival de film de animaţie din Moldova, îl va celebra, anul acesta, pe Ion Popescu-Gopo. În urmă cu 60 de ani, Ion Popescu-Gopo revenea de la Cannes cu premiul Palme d'Or pentru scurtmetrajul „Scurtă Istorie”. Cu această ocazie, prima zi de Anim’est Chișinău se va încheia cu un proiect special – GOPO AniMusic Night.

Evenimentul este programat pentru 26 octombrie, ora 21.30, când publicul este invitat la GOPO AniMusic Night. În deschidere, spectatorii vor avea parte de un LIVE ACT care va îmbina muzica cu live drawing şi vizualuri animate. Celebrul personaj al lui Ion Popescu-Gopo va deveni protagonistul unui show vizual și muzical chiar în incinta sălii de cinema de la Odeon. Responsabil de acest show va fi Alexandru Ciubotariu, a.k.a. Pisica Pătrată, care va face o demonstrație de live drawing. Cei care vor realiza muzica live din cadrul evenimentului sunt Sebastian Burneci (trompetă și synthuri), Radu Pop (tobe, percuție și vizualuri) și Vlad Ilicevici (chitară, bass).

Filmele de animație din Competiția românească 2017 vor fi proiectate pe 28 octombrie, ora 16:00, la Cinematograful Odeon. Câștigătorul acestei ediții este Sergiu Negulici, autorul peliculei „Splendida moarte accident”, care i-a adus premiul „Jean-Luc Xiberras” pentru debut la Festivalul de la Annecy. Aceste proiecții vor fi urmate, la ora 18:00, de „Retrospectiva Ion Truică”, cu 10 filme de animație realizate în anii 1968-1983. Ion Truică a fost unul dintre puținii animatori români care s-au remarcat peste granițele țării în condițiile unui regim comunist restrictiv. Filmul său „Carnaval” a primit Medalia de Argint la Veneția în 1972, iar „Hidalgo” a fost selecționat în competiție la Festivalul de la Cannes, în 1976. 
În ultima zi de festival, 29 octombrie, ora 18:00, timp de 100 de minute, spectatorii vor trece printr-o istorie a filmelor scurte animate premiate cu Palme d’Or începând cu anul 1955 până în prezent – animații care demonstrează că opera lui Gopo este perfect valabilă calitativ, și care o plasează în contextul evoluției curentelor, stilurilor și tehnicilor în animația mondială.

Din program fac parte, alături de „Scurtă Istorie”, scurtmetrajul care i-a adus premiul Palme d’Or lui Gopo în 1957, o selecție de titluri, de la „Blinkity Blank”, în regia lui Norman McLaren, primul scurtmetraj de animație care a primit prestigiosul premiu la Cannes în 1955, „Balablok”, în regia lui Břetislav Pojar, regizorul ceh al cărui nume apare în palmaresurile celor mai importante festivaluri de film din lume, sau „La Traversée de l'Atlantique à la rame”, în regia lui Jean-François Laguionie, al cărui lungmetraj „Louise en hiver” a fost înscris în competiția Anim’est de anul acesta, până la ultimul câștigător al premiului, „Waves ’98”, regizat de Ely Dagher.

Vineri, 20 octombrie, AJOFM Mehedinţi organizează bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi. Toţi cei interesaţi să-şi găsească un loc de muncă sunt aşteptaţi începând cu ora 10.00, la Palatul Culturii "Teodor Costescu" (Teatru) din Drobeta Turnu Severin. La acest târg de locuri de muncă, pot participa toate persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă. Pentru buna organizare şi desfăşurare a acestei acţiuni au fost întocmite materiale publicitare, invitaţii de participare, chestionare pentru solicitanţii de locuri de muncă şi angajatori, catalogul agenţilor economici participanţi. Scopul final urmărit este acela ca un număr cât mai mare de persoane să poată găsi un loc de muncă corespunzător pregătirii lor profesionale. 

În vederea depistării unui număr cât mai mare de locuri de muncă, care să acopere o gamă cât mai diversă de meserii din diferite domenii de activitate,  de la sfarsitul lunii septembrie 2017, salariaţii AJOFM Mehedinţi au demarat acţiunile de contactare a agenţilor economici şi de invitare a acestora să participe la acest târg de locuri de muncă, după cum se arată în comunicat remis de AJOFM Mehedinţi. Până la această dată, din cei peste 150 angajatori contactaţi, 40 dintre aceştia si-au confirmat participarea la această bursă. Numărul total al locurilor de munca oferite este de 449, din care 15 pentru persoanele cu studii superioare, în diferite domenii de activitate precum industria prelucrătoare, uşoara, asigurări,  comerţ, alimentaţie publică, transporturi, constructii, diverse activităţi de prestări servicii. Cele mai multe locuri de munca vacante sunt in industria componentelor auto (191), confectii/textile (64), constructii navale (49), alimentatie publica (40), industria alimentara (29), asigurari (24), transporturi (10), etc.

Informaţii suplimentare privind modul de organizare şi desfăşurare a acestei noi ediţii a bursei locurilor de muncă pot fi obţinute de la sediul AJOFM Mehedinţi din Drobeta Turnu Severin, bd Carol I nr 3, etaj 2, camera 30, unde se pot depune şi ofertele privind locurile de muncă vacante ce vor fi oferite în cadrul acestei acţiuni.

La Lillafüred, în Ungaria, a avut loc cea de-a 5-a Conferință a Părților la Convenția - cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților (Convenția Carpatică), precum și întâlnirea miniștrilor mediului din țările care fac parte din Grupul de la Visegrad+4.

Delegația României participantă la aceste întâlniri a fost condusă de Viorel Toma, Preşedintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. Ambasada României a sprijinit delegația României și a fost reprezentată în delegație de diplomatul Sava Diamandi. Din delegația României, pe lângă reprezentanții Ministerului Mediului, au mai făcut parte și reprezentanți ai Ministerului Turismului, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Consiliului Județean Brașov.

La reuniune au participat delegații oficiale din cele 7 state parte la Convenție (România, Ungaria, Ucraina, Serbia, Cehia, Slovacia și Polonia), Secretariatul Interimar al Convenției (cu sediul temporar la Viena, Austria), reprezentanți ai altor state cu statut de observator, precum și din partea instituțiilor sau organizațiilor care cooperează cu Convenția Carpatică (Convenția Alpină, Agenția Europeană pentru Protecția Mediului, S4C, Unitatea de coordonare a Rețelei de Arii Protejate din Carpați). Conferința a adoptat un articol nou al Convenției, care introduce prevederi cu privire la adaptarea la schimbările climatice, precum și Protocolul privind agricultura durabilă și dezvoltarea rurală. Acest Protocol a fost semnat în cadrul Conferinței de către România și Ungaria, celelalte state urmând să îl semneze ulterior.

La segmentul de nivel tehnic experții români au participat la discuțiile privind proiectele de decizii ale Conferinței, care au fost aprobate pe parcursul întâlnirii la nivel înalt, referitoare la protecția și conservarea biodiversității, turismul, managementul durabil al pădurilor, transportul durabil, patrimoniu cultural și cunoștințe tradiționale, precum și cooperarea cu alte instituții.

În finalul acestei Conferințe, a avut loc preluarea președinției Convenției de către Ungaria pentru următorii 3 ani.