Trimite-ne stirea ta!
Mii de evrei din Basarabia şi din nordul Bucovinei s-au numărat printre cele şase milioane de victime ale uneia dintre cele mai mari tragedii din Europa – Holocaustul. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aceştia au fost deportaţi în lagărele de concentrare din provincia Transnistria, înfiinţată de regimul mareşalului Ion Antonescu, aliat cu Germania nazistă, în teritoriile ucrainene cucerite, dintre Nistru şi Bug. În anul 1941 au fost înfiinţate ghetouri şi lagăre de muncă în peste 150 de localităţi, printre altele în Movilău, Şarhorod, Kopaigorod, Obladovka, Berşad. Din octombrie 1941 până în august 1942 au fost deportaţi aici 150.000 de evrei din nordul României (Bucovina, Moldova de Nord şi Basarabia). Doar circa o treime a supravieţuit anului 1943. Toate acestea repreyintă o parte a istoriei despre care s-a vorbit prea puțin. La Chișinău, au fost organizate mai multe evenimente cu ocazia Zilei Internaționale a Comemorării Victimelor Holocaustului, marcată la 27 ianuarie, în fiecare an.
Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a participat la evenimentele organizate în Republica Moldova cu ocazia comemorării victimelor Holocaustului. În discursul susținut în cadrul Mesei Rotunde ”Holocaust – lecție istorică pentru toleranță”, Ambasadorul României a evocat necesitatea promovării un model de recunoaștere, reconciliere și onorare a trecutului, de educație împotriva antisemitismului, negaționismului istoric, intoleranței și discriminării, care să ne asigure că tragedii precum Holocaustul nu se vor mai repeta niciodată.
De asemenea, oficialul român s-a referit la activitatea Președinției române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, exercitată în perioada martie 2016 – martie 2017, menționând că printre prioritățile noastre s-au numărat continuarea eforturilor de combatere a fenomenului antisemit, precum și necesitatea consolidării educației și cercetărilor în domeniul Holocaustului. Prin instituțiile sale, România va milita în continuare pentru consolidarea cadrului de acțiune la nivel național, regional sau internațional, care să prevină şi să sancţioneze orice manifestare antisemită, rasistă, xenofobă, de discriminare rasială şi de intoleranţă.
Totodată, oficialul român și-a exprimat convingerea că asistența și expertiza oferită de către România prin Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din Bucureşti „Elie Wiesel” și Muzeul Holocaustului din București au contribuit la edificarea Centrului-Muzeu ”Memoria Holocaustului și Toleranță Interetnică”, iar această cooperare va continua și pe viitor.
În mesajul scris în Cartea de Onoare a Centrului-Muzeu ”Memoria Holocaustului și Toleranță Interetnică”, Ambasadorul Daniel Ioniță a evidențiat importanța cunoașterii istoriei, a asumării depline a trecutului, dar și a necesității de a acțiunea în permanență în spiritul umanității. Totodată, a adresat felicitări autorităților pentru inaugurarea respectivului Muzeu.
În cadrul evenimentului organizat de Comunitatea Evreiască la Memorialul Victimelor Fascismului, Ambasadorul României a depus flori și a adus un pios omagiu victimelor Holocaustului.
Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular (DCons) și Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) au încheiat vineri, 26 ianuarie 2018, un Protocol de colaborare în vederea acordării de sprijin reciproc în gestionarea situaţiilor deosebite în care sunt implicaţi cetățeni români aflați sau stabiliți în străinătate, respectiv cetățeni străini aflați sau stabiliți pe teritoriul României.
Încheierea acestui parteneriat între cele două instituții permite stabilirea cadrului și modalităților de colaborare dintre cele două instituții și va facilita efectuarea de activități și acțiuni comune în situații de urgență majore/dezastre/calamități naturale în statele din vecinătatea României (Republica Moldova, Bulgaria, Republica Serbia, Ungaria și Ucraina), precum și, de comun acord, în alte țări unde Departamentul Consular va solicita, punctual, pentru anumite situații de urgență, sprijinul DSU și/sau a structurilor aflate în coordonarea acestuia. De asemenea, parteneriatul presupune printre altele și derularea de activități precum exerciții, acțiuni comune (training-uri, workshop-uri, etc.) în vederea pregătirii Echipelor de Reacție Rapidă din cadrul Celulei de Criză a MAE în gestionarea situațiilor de urgență.
Totodată, vor fi promovate pe bază de reciprocitate, aplicaţia dezvoltată de MAE„Călătoreşte în siguranţă” alături de serviciul de alertare prin sms „Un SMS îţi salvează viaţa”, destinate cetățenilor români care călătoresc în străinătate, precum și Aplicația DSUcare oferă utilizatorului informații cu privire la situații de risc.
Prin intermediul acestui protocol de colaborare se reconfirmă buna cooperare dintre cele două Departamente, specializate să intervină în situații de urgență, precum și angajamentul de a intensifica acest parteneriat în acţiunile viitoare, pentru a fi gestionate în mod operativ și eficient, în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite.
În această perioadă, la AJOFM Mehedinți se organizează cursuri de formare profesională. Persoanele fără un loc de muncă pot parcurge aceste cursuri și vor obține o nouă calificare, ce le poate permite să se angajeze. Astfel, în vederea asigurării reconversiei profesionale prin organizarea de cursuri de formare profesionala în diverse profesii şi meserii, şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM Mehedinţi (indemnizaţi şi neindemnizaţi) pot să dobândească noi aptitudini şi competenţe profesionale care să-i ajute să-şi găsească mai repede şi mai uşor un loc de muncă. În aceasta perioada se fac înscrieri pentru cursuri de calificare/recalificare in meseriile de instalator instalatii tehnico-sanitare si gaze, dulgher-tamplar-parchetar si lucrator in comert. În momentul în care grupele de participanţi vor fi formate, vor fi demarate activităţile de instruire teoretică şi practică.
Toate cursurile de formare profesională organizate sunt monitorizate pe o perioada de 6 luni de la data absolvirii (perioadă în care cel puțin 30% din şomerii absolvenţi trebuie angajaţi) si de 12 luni de la data absolvirii (perioadă în care cel puțin 40% din şomerii absolvenţi trebuie angajaţi). Informaţii suplimentare pot fi obţinute de la sediul AJOFM Mehedinţi din Drobeta Turnu Severin, bd. Carol I nr. 3, tel 0252/319029.
O femeie din Mehedinţi este cercetată pentru furtul sumei de 3000 de euro. Poliţiştii Biroului Investigații Criminale din cadrul Poliției municipiului Drobeta Turnu Severin, efectuează cercetări față de o persoană de sex feminin, în vârstă de 21 de ani, bănuită de sustragerea unei sume de bani. Marţi, 23 ianuarie, în urma investigaţiilor efectuate, poliţiştii Biroului Investigații Criminale au identificat o tânără în vârstă de 21 de ani, din Baia de Aramă, bănuită de sustragerea unei sume de bani.
În fapt, în dimineaţa zilei de marţi, persoana în cauză, în timp ce se afla în incinta unei societăți comerciale, ar fi sustras unei persoane în vârstă de 43 de ani din Drobeta Turnu Severin, suma de aproximativ 3.000 euro. Prejudiciul a fost recuperat în proporție de 70%.
În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, poliţiştii continuând cercetările în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a bănuitei.
Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a avut o întrevedere cu Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi. Cei doi oficiali au realizat un schimb de opinii pe marginea subiectelor actuale aflate pe agenda relaţiilor bilaterale dintre cele două state, inclusiv, sub aspectul susținerii parcursului european al Republicii Moldova. O atenţie deosebită a fost acordată proiectelor bilaterale aflate în derulare, precum și perspectivelor de dezvoltare a cooperării în domenii de interes reciproc.
De asemenea, cei doi au discutat și despre accelerarea şi diversificarea dialogului politic bilateral, dinamizarea schimburilor comerciale şi consolidarea legăturilor cultural-umanitare între cele două state.
În cadrul întrevederii, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi, a reiterat disponibilitatea de a vizita România în perioada apropiată.
Sâmbătă, 20 ianuarie, la Cheverişu Mare, a avut loc o întâlnire a delegaţiei Asociaţiei obşteşti Românii Independenţi din Serbia (RIS), condusă de preşedintele dr. Dorinel Stan, Călin Iorga, secretar şi Marinela Crăciun Miler, interprinzător particular din Vârşeţ, cu conducerea primăriei comunei Cheverişu Mare (România), Marcel Muia, primar şi Cristina Aburaş, expert pe proiecte IPA, Programul România-Serbia 2014-2020. Cu acest prilej, reprezentanţii RIS-ului au înmânat conducerii primăriei Cheverișu Mare cele mai recente cărţi apărute la Editura "Românii Independenţi din Serbia", o colecţie a publicaţiei centrale "Glasul Cerbiciei - Vocea Românilor din Serbia", iar primarul Marcel Muia oaspeţilor din Serbia a înmânat "Monografia Comunei Cheverişu Mare".
În cadrul întâlnirii, s-au abordat subiecte importante vizând în special oportunităţi de colaborare, proiecte culturale, ecologice şi turistice, acorduri de înfrăţire a localităţilor din România cu localităţi din Serbia, accesarea fondurilor nerambusabile IPA-Programul România-Serbia 2014-2020.
Discuţiile purtate la primăria comunei Cheverişu Mare au vizat colaborarea directă cu Asociaţia "Românii Independenţi din Serbia" şi importanţa proiectelor culturale în societatea modernă. Rolul popularizării unor anumite manifestări şi sărbători, tradiţii şi obiceiuri, care au obiectiv atât păstrarea identitară şi spirituală, schimbul de valori culturale,cât şi multiculturalitatea în cele două părţi ale Banatului Istoric.
În anul celebrării centenarului -100 de ani de la Marea UNIRE 1918-2018, acordurile şi parteneriatele de înfrăţire au o importanţă aparte deoarece oferă posibilităţi de colaborare pe termen lung şi prin care comunităţile au ocazia de ajutor şi sprijin reciproc, schimburi permanente de experienţă, respectiv un câştig pentru semnatari. Înfrăţirea aşezărilor româneşti din Serbia cu localităţi din România este un deziderat pe agenda RIS-ului în anul Domnului 2018 şi trebuie să se concretizeze prin proiecte comune, iar organizaţia de primă importanţă "Românii Independenţi din Serbia" şi implicarea alianţei unice românești "Uniunea Românilor din Serbia” - URS, susţin nemijlocit ideea ca fiecare localitate românească din Voivodina şi Valea Timocului să fie înfrăţită cu una din România.
Marcel Muia, primarul comunei Cheverișu Mare, a propus demararea unui proiect de reabilitare ecologic şi turistic în parteneriat cu primăria comunei Biserica Albă sau Plandişte, care urmează să fie depus pentru finanţare pe fondurile Europene IPA de colaborare transfrontarieră România - Serbia.
Biroul RIS
În anul 2017, mai puțin de 2000 de femei au fost angajate, în Mehedinți. Potrivit datelor furnizate de AJOFM Mehedinți, au fost încadrați în muncă 4747 de șomeri, dintre care 1923 de femei.
În funcţie de diferite criterii, structura numărului de şomeri angajaţi în perioada ianuarie-decembrie 2017 se prezintă astfel:
- 2.840 cu domiciliul în mediul urban şi 1.907 în mediul rural;
- 570 şomeri cu vârsta până în 25 ani, 771 cu vârsta în intervalul 25-35 ani, 952 cu vârsta în intervalul 35-45 ani şi 2.454 cu vârsta peste 45 ani (din care 684 peste 55 ani);
- 227 şomeri cu studii primare, 905 cu studii gimnaziale, 927 cu studii profesionale, 2.239 cu studii liceale, 132 cu studii postliceale şi 317 cu studii superioare;
- 3.060 au fost şomeri neindemnizaţi, 1.685 şomeri indemnizaţi si doua persoane aflate in cautarea unui loc de munca.
De asemenea, din numărul total de persoane încadrate în muncă în intervalul 01.01.2017-31.12.2017, 3 au fost şomeri adulti de lungă durată, persoane care erau înregistrate în bazele de date ale instituţiei de o perioada mai lungă de timp, si 4 persoane cu dizabilitati.
În funcţie de principalele măsuri active de combatere a şomajului pe care AJOFM Mehedinţi le-a desfăşurat în perioada ianuarie-decembrie 2017, cei mai mulţi şomeri au fost angajaţi prin activitatea de mediere a muncii (prin punerea în legătură directă a şomerilor cu angajatorii care au comunicat locuri de muncă vacante) şi anume 2.748 persoane, diferenţa de 1.999 persoane fiind angajate ca urmare a participării acestora la alte activităţi desfăşurate si anume absolvirea cursurilor de calificare/recalificare, completarea veniturilor salariale, stimularea mobilităţii ocupării forţei de muncă, acordarea primelor de incadrare in munca, acordarea de subventii angajatorilor pentru diferite categorii de persoane (someri peste 45 ani, absolventi, unici intretinatori, tineri NEET, persoane cu dizabilitati, someri de lunga durata, etc).
Într- o variantă naivă și ca să îmi expiez amărăciunea, aș picta biserica ortodoxă română din Nisa ca pe proorocul Iona înghițit de balenă. Pentru ca aceasta ființă vie și sfântă, pe care o vezi cum respiră prin gurile sutelor de români credincioși veniți, aici, la slujbă este îngurgitată de o biserică uriașă, catolică, Madona de la Valon des Fleurs- un fel de domiciliu forțat în ale cărui intestine complicate și labirintice simt că nu mă pot digera!
Biserica românească e închiriată de la comunitatea catolică, de aici, o practică obișnuită pentru românii care trăiesc în străinătate, atunci când aceștia nu au propria biserică, dar reprezintă singura lor posibilitate de a participa la slujbele din fiecare duminică. Ei vin, aici, să vorbească cu Dumnezeu în limba română și să își deschidă sufletul preotului paroh Radu Totelecan, o persoană foarte devotată, cu o voce predestinată încântării care te eleveaza pur și simplu din băncile rigide de lemn spre înălțimea gândului său pios!
După o săptămână grea de muncă, într-o țară străină, vin să se închine într- un loc străin. Antropologia modernă m-ar contrazice: noțiunea de străin, de Altul nu mai există, Celălalt ești chiar Tu!
Nu și aici!
Deși majoritatea momentelor importante ale slujbei sunt dublate în limba de adopție, franceza, aculturalizarea, în această situație pare inconsistentă, chiar forțată! Nu pot sa traduc și să accept ca pe o translatare culturală perfectă monologul meu tainic cu Dumnezeu, atunci când vreau sa îi spun:
“Mi-e dor de tine, Dumnezeul meu! Mi-e dor de casa mea mică, românească, de fum de tămâie cu miros de rășină, de munții mei, de bradul din curtea bisericii de țară, cu pereții văruiți în alb, cu var proaspăt și de florile de mușcată din prispa ei!”
Ca bolnavă de agorafobie resping burta balenei, chiar dacă miroase bine, a parfum franțuzesc! Nu pot sa vin la biserică cu orhidee în păr în loc de flori de busuioc și nici să îmi cos pe ie pescaruși în loc de fluturi!
“Mi-e dor!”Așa scrie, în limba română pe porticul unei case din apropiere, la intrare, într-un loc din Franța, de pe Coasta de Azur, de o frumusețe acaparatoare, o casă suspendată pe o stâncă între mare și cer, cum spun toate reclamele de aici, unde oricine și-ar dori să trăiască măcar pentru un timp. Și dacă dorul de casă e atât de mare, chiar pentru românul privilegiat, venit să trăiască în acest mic colț de paradis, unde și-l poate el alina decât într-o biserică românească?
Aproape nimic nu lasă să exhale acest sentiment în biserica din Nisa - fără icoane pe pereți, ea îmi aduce aminte de un loc de rugăciune dezafectat, o biserică din Olanda, în care se organizează expoziții temporare de mașini, în timpul în care credincioșii protestanți pot urca în amvon să spună ce le trece prin minte. În ciuda comparației exagerate, cât de departe este această locație de adevăratul spirit românesc, de sufletul românilor și al preoților lor veniți aici de nevoie!
Mi-e dor de pereții strâmbi ai bisericii mele pictate naiv sau meșteșugește, de sfinții îmbrăcați românește pe care să îi poți atinge, pe care să îmi pot așeza capul îngreunat de griji, să le închin inima mea sfioasă și să îi sărut într-un gest de rugăciune simplă, dar care are nevoie de această atingere a lor pentru a se împlini. Nu de Sărutul lui Klimt, ci cel al lui Brâncuși!
Până și Micul Prinț s-ar simți singur, aici, la el în țară:
“Sunt singur, singur, singur”- se aude ecoul din biserica mea în biserica lui!
Dar într-un efort comun, plini de râvna împlinirii visului lor, românii de aici, tăcuți , dar hotărâți, însoțiți de preoții lor și–au găsit un loc mai sus, pe deal, loc de rugăciune, unde să își construiască biserica lor, ca Mânăstirea Dealu sau Pasărea, pentru a fi mai aproape de Mihai Viteazu, de malul Lacului Pustnicu și de marginea pădurii.
Sau poate au venit, aici, ca să viseze, tot ca Micul Prinț, la o planeta a lor , de unde stelele se văd mai bine.
Sau poate pentru a trăi în nemuritoarele povești românești în care își vor îmbrăca sfinții în costume populare și îi vor urca pe pereți.
“Mi-e dor să stau în genunchi în biserică, pe scoarțe românești țesute la război de românce zvelte și mândre, nu pe podele reci, de marmura, nici în rânduri de bănci aliniate nemțește sau frantuzește!
Dar cel mai mult mi-e dor de Coloana Infinitului și de Poarta Sărutului pentru că ele rămân mereu libere. Niciun zid nu le poate opri din zborul spre cer pentru că inima noastră, a românilor de pretutindeni e o pasăre călătoare, care, uneori, are nevoie de ele pentru a se odihni. Brancuși locuia, aici, în Franța când ele i se născuseră în gând, iar atelierul său de lucru era biserica lui, iar sufletul românesc era biserica din biserică!
Prof. univ. dr. Codruța-Mirela Stănișoară
Biserica Ortodoxă din Nisa are nevoie de sprijinul tuturor românilor. Pentru a sprijini Biserica Ortodoxă din Nisa vă oferim datele de conact și contul pentru donații.
Preot Paroh
telefon: +33 762 41 30 00
email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Coordonate cont pentru donatii
Paroisse Orthodoxe Roumaine
Banque Crédit Agricole NICE GARNIER FRANCE
Numar Cont: 19106 00656 43511336911 44
IBAN: FR76 1910 6006 5643 5113 3691 144
BIC: AGRIFRPP891
Republica Moldova are un nou ministru al Justiţiei, după ce Executivul de la Chişinău a fost restructurat. Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, a oferit un comentariu exclusiv pentru Q Magazine, în care îl felicită pe fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Alexandru Tănase. Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio a comentat pozitiv învestirea lui Tănase în funcția de Ministru al Justiției. „Sunt încântat să aflu că Alexandru Tănase a fost numit Ministrul Justiției Republicii Moldova. Doresc să-l felicit cu ocazia numirii în această funcție importantă. Cunoscându-l pe Alexandru Tănase de mulți ani, apreciez calitățile sale excelente de avocat constituțional. Sunt convins că el va contribui la promovarea democrației, protecției drepturilor omului şi a principiului legii în Republica Moldova”, a declarat Gianni Buquicchio. Nume sonore în politica Republicii Moldova, dar şi în străinătate au revenit în funcții cheie după o restructurare a Cabinetului de miniştri condus de Pavel Filip, precizează timpul.md. După ce președintele Igor Dodon a refuzat investirea în funcţie a noilor miniştri, Curtea Constituţională a examinat sesizarea PDM privind constatarea circumstanțelor care justifică interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova. Astfel, prerogativa respectivă i-a revenit speakerului Parlamentului Andrian Candu.
Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a efectuat joi, 11 ianuarie 2018, o vizită de lucru la Cernăuți, Ucraina. Agenda deplasării a inclus o întrevedere cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin, urmată de o declarație de presă comună a celor doi demnitari. În declarația susținută la Cernăuți, șeful diplomației române a punctat principalele elemente abordate în cadrul întrevederii cu partea ucraineană, o semnificație aparte fiind acordată problemelor minorității române din Ucraina, cu accent pe tema Legii ucrainene a educației. Ministrul Teodor Meleșcanu a subliniat preocuparea constantă pentru protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv prin menținerea subiectului Legii ucrainene a educației pe agenda discuțiilor bilaterale, și acțiunile diplomatice întreprinse în acest sens. A transmis omologului ucrainean că partea română se așteaptă la identificarea de soluții durabile, care sa răspundă interesului legitim al minorității române din Ucraina de a beneficia de exercițiul dreptului la educație în limba maternă la toate nivelurile de educație. A arătat, de asemenea, disponibilitatea părții române de a oferi expertiză în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale.
„România își menține evaluarea că articolul 7 al Legii educației, în formularea prezentă, are un impact negativ asupra dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române și, în general, a celor a căror limbă maternă este limba română. Am discutat cu domnul ministru Klimkin pe marginea Opiniei Comisiei de la Veneția și am reamintit că, în discuțiile bilaterale de până acum, inclusiv cele la nivel înalt, partea ucraineană a promis că va prelua în legislația internă recomandările Comisiei de la Veneția. România este pregătită să împărtășească din experiența pe care o are în ceea ce privește învățământul în limba maternă, în paralel cu asigurarea cunoașterii limbii române. România este un exemplu în acest sens”, a precizat ministrul român al afacerilor externe.
Șeful diplomației române a subliniat că autoritățile de la București au deplină înțelegere pentru îngrijorarea manifestată de reprezentanții minorității române din Ucraina, cu privire la adoptarea Legii ucrainene a educației, precizând că pentru a identifica o soluție viabilă este necesar un dialog susținut și asocierea constantă a reprezentanților minorităților naționale la deciziile autorităților ucrainene care îi privesc în mod direct.
Totodată, în cadrul discuțiilor extinse la care au participat și ministrul român al educației, Liviu Pop, și omologul său ucrainean, Lilia Grinevici, cele două părți au convenit începerea negocierilor pe marginea Protocolului de colaborare între Ministerul Educației din România și Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina pentru perioada 2017 – 2020. Documentul va include prevederi privind garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale minorităților naționale înrudite de pe teritoriul fiecărui stat.
În contextul discuțiilor bilaterale au fost discutate și alte teme de interes, inclusiv din perspectiva apropierii Ucrainei de structurile europene și sprijinul României în acest sens, precum și evoluțiile de securitate din regiune.
Cu prilejul vizitei în Ucraina, ministrul Teodor Meleșcanu s-a întâlnit cu reprezentanții minorității române din regiunea Cernăuți, a participat la ceremonia de inaugurare a școlii cu predare în limba română din localitatea Iordănești și a vizitat liceul „Mihai Eminescu” cu predare în limba română din localitatea Carapciv, raionul Hliboka. De asemenea, a depus împreună cu ministrul Pavlo Klimkin coroane de flori la monumentele din Cernăuți ale lui Mihai Eminescu și Taraș Sevcenko.